Atos 14
Xtidxcoob Dios ni biädnä dad Jesucrist (ZAWNT) vs NVT
1 Che bidzujṉ Pabl näjza Bernabé guedx Iconio, biu'reni xquidoo rexpejṉ Israel. Basule'reni xtidx Dios lo rexpejṉ Israel näjza lo rebeṉzijt. Xhidajl rebejṉga huililajz xtidx Dios.
1 Em Icônio, Paulo e Barnabé também foram à sinagoga judaica e falaram de tal modo que muitos creram, tanto judeus como gentios.
2 Niluxh sgaii rexpejṉ Israel nani di chalilajz xtidx Jesucrist balijdx rebeṉzijt te bidxechnäjreni rebejṉ nani huililajz xtidx Jesucrist.
2 Alguns dos judeus que não creram, porém, incitaram os gentios e envenenaram a mente deles contra Paulo e Barnabé.
3 Ni'cni bia'n Pabl näjza Bernabé lo guejdxga balti dxej. Gusutzu'tz guiro'preni guniireni xtidx Jesucrist. Badeed Dios bejnreni redzunro, remilagwr xcuent xcäḻrnibee Dios te bahuii bejṉ cayacnäj Diosreni.
3 Ainda assim, os apóstolos passaram bastante tempo ali, falando corajosamente da graça do Senhor, que confirmava a mensagem deles concedendo-lhes poder para realizar sinais e maravilhas.
4 Guyu' tiop cuaa bejṉ neṉ guejdxga. Gala' guejdxga huililajz xtidx Dios nani gunii Pabl näjza Bernabé,
4 Com isso, o povo da cidade ficou dividido: alguns tomaram partido dos judeus, e outros, dos apóstolos.
5 dxejc sgala' guejdxga bacuadiajg xtidx rexpejṉ Israel. Dxejc bire' te cuaa rexpejṉ Israel, näjza beṉzijt, näjza reguxhtis, rlajzreni nidxagdijḻreni reapost, rlajzzareni nucuaareni guij yejc Pabl näjza Bernabé.
5 Então um grupo de gentios, judeus e seus líderes resolveu atacá-los e apedrejá-los.
6 Dxejc gucbeereni xhi rlajzreni gunreni, ni'c baxuṉreni ro'c huijreni nez reguedx Licaonia, ro'c bidzujṉreni guedx Listra, guedx Derbe, näjza reguejdx ni ṟe' nejzga.
6 Quando os apóstolos souberam disso, fugiram para a região da Licaônia, para as cidades de Listra e Derbe e seus arredores.
7 Che bidzujṉreni ro'c, cadrotis huijreni basule'reni xtidx Dios.
7 E ali anunciaram as boas-novas.
8 Guedx Listra guyu' te niguii ni digacdi sa, che gojllini racxhuu ni'ni.
8 Enquanto estavam em Listra, Paulo e Barnabé encontraram um homem com os pés aleijados. Sofria desse problema desde o nascimento e, portanto, nunca tinha andado. Estava sentado
9 Cagucuadiajg niguiiga xtidx Pabl. Che bahuii Pabl lojni, gucbee Pabl rililajz niguiiga xtidx Dios, rililajzzani sajc gusiajc Diosni.
9 e ouvia Paulo pregar. Paulo olhou diretamente para ele e, vendo que ele tinha fé para ser curado,
10 Dxejcti dip gunii Pabl lojni, räjpni:
10 disse em alta voz: “Levante-se!”. O homem se levantou de um salto e começou a andar.
11 Che bahuii rexpejṉ Licaonia xhi bejn Pabl, lagajc xtiidxreni guniireni, räjpreni lo sa'reni:
11 A multidão, vendo o que Paulo havia feito, gritou no dialeto local: “Os deuses vieram até nós em forma de homens!”.
12 Gulälajreni Bernabé Júpiter, si'c laa tej rextiosreni. Dxejcti Pabl gulälajreni Mercurio, si'c laa stee rextiosreni, sa'csi laani rniiruni lo guiro'preni.
12 Concluíram que Barnabé era o deus grego Zeus, e Paulo, o deus Hermes, pois era ele quem proclamava a mensagem.
13 Dxejcti te bixhojz xten xquidoo Júpiter cua' tiop gon najl guii guejnreni. Biädnäni regonga ro' xquidoo Júpiter ni suga' ro' guejdxga. Rebejṉ näjza bixhojz rlajzreni nugu'treni regon te gaṉreni Bernabé näjza Pabl si'c rajṉreni rextiosreni.
13 O sacerdote do templo de Zeus, que ficava na entrada da cidade, trouxe touros e coroas de flores até as portas da cidade, pois ele e a multidão queriam oferecer sacrifícios aos apóstolos.
14 Che biejn diajg reapost xhi cayajc, batiäjsreni tla' xhajbreni si'c te seen direni guichaglajz xhi cayujn rebejṉga. Ruxuṉreni bidzujṉreni lo rebejṉ, räjpreni lo rebejṉ:
14 Quando Barnabé e Paulo ouviram o que estava acontecendo, rasgaram as roupas e correram para o meio do povo, gritando:
15 ―Coḻcuadiajg xtiidxnu. ¿Xhicuent cayujn guejbtu recosre? Ni lagajc sabejṉtu najcnu, lagajc beṉ guedxliuj najcnu. Rusule'nu xtidx Dios lojtu te lacuaa ruzuxhijbtu lo redios ni runchee bejṉ, guzuxhijbtu lo Gueb Dios ni nabajṉ par tejpas, ni benchee xhaguibaa näjza guedxliuj, näjza nisdoo, näjza guiralii ni yu' lojreni, neṉreni,
15 “Amigos, por que vocês estão fazendo isso? Somos homens como vocês! Viemos lhes anunciar as boas-novas, para que abandonem estas coisas sem valor e se voltem para o Deus vivo, que fez os céus e a terra, o mar e tudo que neles há.
16 Galoo basaan Diosga gun rebeṉ guedxliuj si'ctis ni rlajzreni.
16 No passado, ele permitiu que as nações seguissem seus próprios caminhos,
17 Huen najc Dios, rudeedni nisguij, rudeedni rajc xhi rajw rebejṉ, rdxaj xque'reni, rbaa lajzreni. Ni'cni riembeepacnu yu' Dios.
17 mas nunca as deixou sem evidências de sua existência e de sua bondade. Ele lhes concede chuvas e boas colheitas, e também alimento e um coração alegre”.
18 Xhidajl diidx guniireni te chäii bejnreni gaan guredxi rebejṉ, sa'csi rlajzpac rebejṉ nugu'treni regon.
18 Apesar dessas palavras, Paulo e Barnabé tiveram dificuldade para impedir que o povo lhes oferecesse sacrifícios.
19 Dxejcti bidzujṉ gaii xpejṉ Israel siäädreni guedx Antioquía näjza guedx Iconio. Baquiilreni rebeṉ Listra te gucuaareni guij yejc Pabl. Bacuaareni guij yejc Pabl, gudobxhajxhrenini guläärenini ro' guejdxga, sa'csi naareni agujtni.
19 Então alguns judeus chegaram de Antioquia e Icônio e instigaram a multidão. Apedrejaram Paulo e o arrastaram para fora da cidade, pensando que ele estivesse morto.
20 Dxejc laḻ ni suga' rexpejṉ Jesucrist guideb gabi cadro naga' Pabl, huistieni, biusacni guejdxga. Che bara yääl, huinäni Bernabé sääreni guedx Derbe.
20 No entanto, quando os discípulos o rodearam, ele se levantou e entrou novamente na cidade. No dia seguinte, partiu com Barnabé para Derbe.
21 Che bidzujṉreni guejdxga, basule'reni rextidx Dios lo rebejṉga. Xhidajlreni huililajz xtidx Dios. Dxejc gubi'reni, biu'reni guedx Listra, näjza guedx Iconio, näjza guedx Antioquía.
21 Depois de terem anunciado as boas-novas em Derbe e feito muitos discípulos, Paulo e Barnabé voltaram a Listra, Icônio e Antioquia da Pisídia,
22 Balijdxreni rebejṉ nani huililajz xtidx Dios, gucnäjreni rebejṉga te batiplajz rebejṉga, räjpreni lo rexpejṉ Jesucrist:
22 onde fortaleceram os discípulos. Eles os encorajaram a permanecer na fé, lembrando-os de que é necessário passar por muitos sofrimentos até entrar no reino de Deus.
23 Dxejcti gule reapost gaii dade' ni najc beṉgool te fiireni rexquidoo xpejṉ Jesucrist. Che gulujx bacua'nreni, laḻ ni guredx-gunabreni lo Dios, basadiidxreni rebejṉ, räjpreni: “Gacnäj Jesucrist la'tu ni huililajz xtiidxni.”
23 Paulo e Barnabé também escolheram presbíteros em cada igreja e, com orações e jejuns, os entregaram aos cuidados do Senhor, em quem haviam crido.
24 Che gudejd Pabl näjza Bernabé distrit Pisidia, bidzujṉreni estad Panfilia.
24 Então viajaram de volta pela Pisídia até a Panfília.
25 Basule'reni xtidx Dios lo rebeṉ Perge, dxejcti biriireni ro'c sääreni guedx Atalia.
25 Pregaram a palavra em Perge e desceram para Atália.
26 Che bidzujṉreni guejdxga, biu'reni neṉ barcw, gudejdreni lo nisdoo te bidzujṉreni stee guejdx ni laaza Antioquía. Ni'c najc guejdx ni biriireni che sääreni. Lo guejdxre yu' rexpejṉ Jesucrist ni gunab lo Dios xcuentreni, gacnäj Diosreni, baxhaḻreni Pabl näjza Bernabé chasule'reni xtidx Dios neṉ guiraa reguejdx. N̲aj abaluux Pabl näjza Bernabé dzuunga.
26 Por fim, voltaram de navio para Antioquia, onde sua viagem tinha começado e onde haviam sido entregues à graça de Deus para realizar o trabalho que agora completavam.
27 Che bidzujṉreni guejdxga, bachagsa' rexpejṉ Jesucrist. Dxejcti bijreni diidx lo rebejṉga guira'ti ni bennäj Dios laareni, näjza xho badeed Dios huililajz rebeṉzijt nani digac rexpeṉ Israel.
27 Quando chegaram a Antioquia, reuniram a igreja e relataram tudo que Deus tinha feito por meio deles e como tinha aberto a porta da fé também para os gentios.
28 Xchej biannäjreni rexpejṉ Jesucrist ro'c.
28 E permaneceram ali com os discípulos por muito tempo.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 14, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.