1 Coríntios 7
Ka Tisa ge Tata Jesucristuha (ZAE) vs NVI
1 Nnanna ekabia ge nu rinnaba tisale neti lo yetsi udhelhaleha. Neti ria, tseba anka ganna ttixka ttu nubiyú abittuba utsá náni.
1 Quanto aos assuntos sobre os quais vocês escreveram, é bom que o homem não toque em mulher,
2 Ttaka de nnelaba risári'i nu subi subi, de nuha nna tserula kua ttu ttu ka nubiyú‑na dho len nuila gekani lhe kua ttu ttu ka nuila‑na dho len nubiyú gekani lhe.
2 mas, por causa da imoralidade, cada um deve ter sua esposa, e cada mulher o seu próprio marido.
3 Nubiyúha teeki uin nuha nu daa loni uinna len nuila geniha, anágaba nuilaha teeki uin nuha nu daa loni uinna len nubiyú geniha.
3 O marido deve cumprir os seus deveres conjugais para com a sua mulher, e da mesma forma a mulher para com o seu marido.
4 Nuilaha labíru suna geni anka latiniha, chigaba anka nuha ge nubiyú geniha. Anágaba nubiyúha labíru suna geni anka latiniha, chigaba anka nuha ge nuila geniha.
4 A mulher não tem autoridade sobre o seu próprio corpo, mas sim o marido. Da mesma forma, o marido não tem autoridade sobre o seu próprio corpo, mas sim a mulher.
5 Bittu a dhielha ge luesi ttu ttule. Sunruba ganna ttixka ixpa daka lole okinni ikile udú siile nu labinle ruinle, aná nna ttu sattiba sadána a tsu'uru kwe'e luesile. Aníha uinle ki udo lele ilhapile tisa len Tata Do Yebáha. Iki de nuha nna gwaleyo'o kwe'e luesile attu libe kini ni kina de abittu dhaale uchíale, la'ania nna dhi yie nu xxegwiha le nna uinle nu satsa len attu nu subi.
5 Não se recusem um ao outro, exceto por mútuo consentimento e durante certo tempo, para se dedicarem à oração. Depois, unam-se de novo, para que Satanás não os tente por não terem domínio próprio.
6 Nu rinnea‑ni nu anka kibaa nuní. Laa rigaa deki aní teeki uinle.
6 Digo isso como concessão, e não como mandamento.
7 Neti aní rakati neti, iyába ka benne ttu ttubake eya'ana attiba neti ttúba doa. Ttaka kumu kua ttu tturi'i chi bete Tata Do Yebáha elha tse geri'i, adíri'i betebie elha tse geri'i eya'ana ttúbari'i, adíri'i nna betebie elha tse geri'i kini utsá nári'i.
7 Gostaria que todos os homens fossem como eu; mas cada um tem o seu próprio dom da parte de Deus; um de um modo, outro de outro.
8 Lebi'i ka nubiyú bidabi lhe lebi'i ka nuila bidabi lhe, rulisaa le, tserula anka ganna ttu ttubale eya'ana attiba neti.
8 Digo, porém, aos solteiros e às viúvas: é bom que permaneçam como eu.
9 Ttaka ganna abíba uchíale tse'e ttúle, gwalotsála nále kini abittu tse'ele uyúle elha disa.
9 Mas, se não conseguem controlar-se, devem casar-se, pois é melhor casar-se do que ficar ardendo de desejo.
10 Nna lebi'i ata se'e len luesile upeya le, lebi'i ka nuila abittu esilale len ka nubiyú gele‑na. Labí neti rodha'anaa ki uinle aní, Tata Xisiha‑ba rodha'ane ki uinle aní.
10 Aos casados dou este mandamento, não eu, mas o Senhor: que a esposa não se separe do seu marido.
11 Ganna esilale len ka nubiyú gele‑na, abitturu otsá nále len attu nu subi; ganna abíba nna gwaleyoinla le luesile. Anágaba lebi'i nubiyú, abittu udhá ikile ka nuila gele‑na.
11 Mas, se o fizer, que permaneça sem se casar ou, então, reconcilie-se com o seu marido. E o marido não se divorcie da sua mulher.
12 Adíle nna nu anka kibaa nuní upeya le, labí nu anka ge Tata Xisiha: Ganna ttixka ttu benne biyú ria lebie Cristuha nna do lenie ttu nuila abittu chi ria leni, ttaka ganna nuila geeha gwa rokinniba ikini dhoru lenne, abittu udhá ikie nuha.
12 Aos outros eu mesmo digo isto, e não o Senhor: se um irmão tem mulher descrente, e ela se dispõe a viver com ele, não se divorcie dela.
13 Anágaba ganna ttu benne nuila ria lebie Cristuha nna do lenie ttu nubiyú abittu chi ria leni, ttaka ganna nubiyú geeha gwa rokinniba ikini dhoru lenne, abittugaba udhá ikie nuha.
13 E, se uma mulher tem marido descrente, e ele se dispõe a viver com ela, não se divorcie dele.
14 Kumu nubiyú abittu chi ria leniha chiba beyaka nuha nari xú arlo Tata Do Yebáha de chi ria le nuila geniha. Anágaba nuila abittu chi ria leniha, chigaba beyaka nuha nari xú arlo Tata Do Yebáha de chi ria le nubiyú geniha. Kumu ganna abíba chi beyakakana nari xú, la'ania nna ka xi'inkaniha attisidiba tsigaba anka ka nuha arlo Tata Do Yebáha, ttaka nnanna ka xi'inkaniha chiba biriesi ka nuha ki akakana ge Tata Do Yebáha.
14 Pois o marido descrente é santificado por meio da mulher, e a mulher descrente é santificada por meio do marido. Se assim não fosse, seus filhos seriam impuros, mas agora são santos.
15 Ttaka ganna ttu nu abittu chi ria leni ge Cristuha rakaba leni ela'ana len benne chi ria leeha, meski ela'a nuha lenie. Kumu ttixka raka aní, benne biyú o benne nuila chi ria leeha, labíru daa loke tse'eru len luesike, ela'alake kumu Tata Do Yebáha chi uxie ri'i kini tse'eri'i latsiru len adí ka benne.
15 Todavia, se o descrente separar-se, que se separe. Em tais casos, o irmão ou a irmã não fica debaixo de servidão; Deus nos chamou para vivermos em paz.
16 Kumu lu xa nuila, ¿gasina yulu deki gwadaalu odilálu nubiyú gelu‑na kini abittu tsia nnittina arlo Tata Do Yebáha ganna sa dhoruna lenlu? Lhe anágaba lu xa nubiyú, ¿gasina yulu deki gwadaalu odilálu nuila gelu‑na ki abittu tsia nnittina arlo Tata Do Yebáha ganna sa dhoruna lenlu?
16 Você, mulher, como sabe se salvará seu marido? Ou você, marido, como sabe se salvará sua mulher?
17 Gaxabasina uinle, ttaka kua ttu ttule gwaltse'eba attiba chi bodha'an Cristuha tse'ele lhe gwaltse'eba attiba ankale tti uxi Tata Do Yebáha le. Neti nuníba rodha'anaa uin iyá ka benne chi ria leke Cristuha.
17 Entretanto, cada um continue vivendo na condição que o Senhor lhe designou e de acordo com o chamado de Deus. Esta é a minha ordem para todas as igrejas.
18 Ganna si lu nubiyú, chi ruu lo bela latilu atti biyaxilu ki tsia lelu Cristuha, anába la ruu lo bela latilu. Abittu ukatsilu nu anka latilu nna ganna abittuba chi ruu lo bela latilu tti biyaxilu ki ugía lelu Cristuha, anágaba la ankalu. Abittu ichú lo bela latilu.
18 Foi alguém chamado sendo já circunciso? Não desfaça a sua circuncisão. Foi alguém chamado sendo incircunciso? Não se circuncide.
19 Kumu labí raka doelha si gwa ruu lo bela latilu o abittu. Nu rakarula doelha udolu tisa ge nu bodha'an Tata Do Yebáha uinlu.
19 A circuncisão não significa nada, e a incircuncisão também nada é; o que importa é obedecer aos mandamentos de Deus.
20 Laxkala kua ttu ttule eya'anle attiba ankale tti uxi Tata Do Yebáha le lo neda geeha.
20 Cada um deve permanecer na condição em que foi chamado por Deus.
21 Ganna lu ankalu nu to'olu lo xxanalu tti biyaxilu ki ugía lelu ge Cristuha, abittu uchacha ikilu ge de to'olu lo sina. Ttaka ganna si gwa ruteba xxanaluha lo neda ki erialu lo náni, ben doelha beria lo náni.
21 Foi você chamado sendo escravo? Não se incomode com isso. Mas, se você puder conseguir a liberdade, consiga-a.
22 Kumu ganna ttu benne to'e lo sina atti uxi Tata Xisiha bie ki ugía lebie, nnanna attisidiba chiba reki lhaa benneha kini rixúbie lo sina ge Tata Xisiha. Anágaba ganna ttu benne reki lhaabie atti biyaxie ki ugía lebie ge Tata Xisiha, nnanna benneha anke attiba ttu benne to'obie lo sina ge Cristuha ki unie nu inná benneha.
22 Pois aquele que, sendo escravo, foi chamado pelo Senhor, é liberto e pertence ao Senhor; semelhantemente, aquele que era livre quando foi chamado, é escravo de Cristo.
23 Lebi'i yaxi bedhake le tti uyo'obie leha. De nuha nna abittu dhielhale akale ttiba ttu nu to'o lo sina ge ka nu se'e yiesi lo yu‑ni ki uinle nu innabakana.
23 Vocês foram comprados por alto preço; não se tornem escravos de homens.
24 Laxkala xa betsi to, kua ttu ttule attiba ankale tti uxi Tata Do Yebáha leha, anába la ankale.
24 Irmãos, cada um deve permanecer diante de Deus na condição em que foi chamado.
25 Ge ka nuila ribani‑na nna labí tisa bodha'an Tata Xisiha gasina uinkana. Neti innebaa nu anka kibaa. Kumu de chi gwatua le Tata Xisiha neti, de nuha nna gwankaa nu dika tsia le ka benne ge nu innea‑ni.
25 Quanto às pessoas virgens, não tenho mandamento do Senhor, mas dou meu parecer como alguém que, pela misericórdia de Deus, é digno de confiança.
26 Neti rakati de nu ratebari'i yiesi lo yu‑ni, de nuha nna tserula anka ganna ttixka ka benne ttúbake eya'anna, abittuba utsá náke.
26 Por causa dos problemas atuais, penso que é melhor o homem permanecer como está.
27 Lu nubiyú, ganna chi do lenlu nuila, abittu uinlu esilalu len nuila geluha. Ganna si abittuba chi do lenlu nuila nna abittu kila nuila gelu.
27 Você está casado? Não procure separar-se. Está solteiro? Não procure esposa.
28 Ganna utsá nálu, labí tulha nuha uinlu. Ganna nuila ribaniha utsá náni, labí tulha nuha uin nuha. Deba nna ka nu rutsá nákinna elhaxchacha ikiba tee ge ka nuná yiesi lo yu‑ni. Neti nna labí raka lasia satele aná.
28 Mas, se vier a casar-se, não comete pecado; e, se uma virgem se casar, também não comete pecado. Mas aqueles que se casarem enfrentarão muitas dificuldades na vida, e eu gostaria de poupá-los disso.
29 Nu rakala lasia upeya le xa betsi to, chiba dabigana nuní geri'i, labíru isá riyasa. De nuha nna gwaludorula lele Tata Do Yebáha.
29 O que quero dizer é que o tempo é pouco. De agora em diante, aqueles que têm esposa, vivam como se não tivessem;
30 nna ata se'ele gwexxua le, gwaluni attisidiba labí se'ele gwexxua le;
30 aqueles que choram, como se não chorassem; os que estão felizes, como se não estivessem; os que compram algo, como se nada possuíssem;
31 Anágaba lebi'i ata se'ele redí baale nu tee yiesi lo yu‑ni, gwaluni attisidiba labí redí baale geni, kumu iyá nu rilenri'i yiesi lo yu‑ni tse'e looba nuní.
31 os que usam as coisas do mundo, como se não as usassem; porque a forma presente deste mundo está passando.
32 Neti rakati abittu gapale elhaxchacha iki tee yiesi lo yu‑ni. Kumu nubiyú nu do ttúbanaha, udorulana le nuha nu anka ge Tata Xisiha, delába udona leni gasina uinna ki tsu'u lebie.
32 Gostaria de vê-los livres de preocupações. O homem que não é casado preocupa-se com as coisas do Senhor, em como agradar ao Senhor.
33 Ttaka nu do len nuilaha, si rudolana le nuha ge nu raka yiesi lo yu‑ni, delába si rudolana leni gasina uinna ki tsu'u le nuila geniha nu ruinna.
33 Mas o homem casado preocupa-se com as coisas deste mundo, em como agradar sua mulher,
34 De nuha nna ixeba nu do ikini. Nuila nu anutturu nubiyú do lennaha lhe nuila ribaniha lhe, ka nuha rudorulana lekani nu anka ge Tata Do Yebáha, delába latikani lhe espíritu gekani lhe ankakana nari xú arloe. Ttaka nu do len nubiyúha, si rudolana le nuha nu raka yiesi lo yu‑ni, delába rudona leni gasina uinna ki tsu'u le nubiyú geniha nu ruinna.
34 e está dividido. Tanto a mulher não casada como a virgem preocupam-se com as coisas do Senhor, para serem santas no corpo e no espírito. Mas a casada preocupa-se com as coisas deste mundo, em como agradar seu marido.
35 Ria aní, labí de rusunaa utsá nále. ¡Ko'o! Ruinlaa kini lebi'i saría tsena le lhe kini tse'ele uinle attiba ankaba geni, lhe itú iki itú lele udo lele Tata Xisiha.
35 Estou dizendo isso para o próprio bem de vocês; não para lhes impor restrições, mas para que vocês possam viver de maneira correta, em plena consagração ao Senhor.
36 Ttaka ganna ttu benne biyú rudúne de chi diani xi'iniunneha ida nna rakanie deki daba loe utebie nuha ki utsá náni, ganna aníha rakanie, la'ania nna uinbe attiba rudhakaba lebie anka tse. Labí tulha nuha unie de utebie nuha len nubiyú.
36 Se alguém acha que não está tratando sua filha como é devido e que ela está numa idade madura, pelo que ele se sente obrigado a casá-la, faça como achar melhor. Com isso não peca. Deve permitir que se case.
37 Ttaka ganna attu benne chiba belaba tse lebie deki labí raka doelha utebie xi'iniunneha len nubiyú, uinbe nu rudhakaba lebie anka tse. Benne uin aní tseba nuha unie ganna abittuba utebie nuilaha len nubiyú.
37 Contudo, o que se mantém firme no seu propósito e não é dominado por seus impulsos mas domina sua própria vontade, e resolveu manter solteira sua filha, este também faz bem.
38 Laxkala ganna ttu benne utebie xi'iniunneha len nubiyú, tseba nuha uin benneha nna benne abittu utebie xi'iniunneha len nubiyú, tserula nuha uin benneha.
38 De modo que aquele que dá sua filha em casamento faz bem, mas o que não a dá em casamento faz melhor.
39 Nuila chi betsá nániha, laka sa do ben nubiyú geniha, xigabana len nuha. Gannaliba chi utti nubiyúha, la'anialiba nna gwakaba ge nuilaha otsá náni len nuxaba raka leni, ladiba ganna nubiyú edínaha gwankana nu ria leni Tata Xisiha.
39 A mulher está ligada a seu marido enquanto ele viver. Mas, se o seu marido morrer, ela estará livre para se casar com quem quiser, contanto que ele pertença ao Senhor.
40 Ttaka neti rakati tserula dhona ganna eya'an ttúna. Ria aní, kumu neti rakati gwa dogaba Espíritu ge Tata Do Yebáha lhe'e lastoa, de nuha nna ria aní.
40 Em meu parecer, ela será mais feliz se permanecer como está; e penso que também tenho o Espírito de Deus.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar 1 Coríntios 7, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.