Atos 8
YAUBADA BONANA VEYAO IVAGUNA Bona Iduna (VIV) vs ARIB
1 Tu medema tovai-nadi kaliva hivebutu tovetumagana adi yoꞋo Yelusalema againe hikivekoyodi be tagiya lakahina hinuhagana. Hikivekoyodi faꞋina tovetumagana moyaꞋaidi hiꞋota tu afositolo gagana himiya. HiꞋota ada Yudiya Sameliya adi fafali moyaꞋaina agaidiya hiꞋabinauna.
1 Naquele dia levantou-se grande perseguição contra a igreja que estava em Jerusalém; e todos exceto os apóstolos, foram dispersos pelas regiões da Judéia e da Samária.
2 Tu kaliva tufoidi tafatafalolodiyao Sitiveni hitauna, ada bana faꞋine hiveꞋalulaukuhi lakahina.
2 E uns homens piedosos sepultaram a Estêvão, e fizeram grande pranto sobre ele.
3 Tu bana Saulo givebutu tovetumagana adi yoꞋo giluyaweyawelidi. Au manuwa saꞋeyana saꞋeyana agaidiya ginunuwaliliuga, tovetumagana kaliva vevine gitaitaidi be ginunauwedi deliya giseusedi.
3 Saulo porém, assolava a igreja, entrando pelas casas e, arrastando homens e mulheres, os entregava à prisão.
4 Tu badi tovetumagana hiꞋabinauna-ma gava fafali moyaꞋaina agaidiya hina, medede againe Yesu Keliso bonana hilumamalena.
4 No entanto os que foram dispersos iam por toda parte, anunciando a palavra.
5 Bana Filifi melala ana egana Sameliya againe gina, ada miSameliya agaidiya Keliso faꞋine gilumamala.
5 E descendo Filipe à cidade de Samária, pregava-lhes a Cristo.
6 Ada yoꞋo lakahina yana laumamala hinogalina kadu yana aituha fifiwaladi gifaisewadi-ma hiꞋitana, ada au moyaꞋaidi bonana hinogali-hagihagiyena.
6 As multidões escutavam, unânimes, as coisas que Filipe dizia, ouvindo-o e vendo os sinais que operava;
7 MoyaꞋaidi wayafunediyao hiyamumu. Yafune hikovaꞋawafatafata tu hiyemu. Kadu tovefela moyaꞋaidi kadu badi walogidi giꞋaꞋuwa-vagahina amanadi hiyamumu.
7 pois saíam de muitos possessos os espíritos imundos, clamando em alta voz; e muitos paralíticos e coxos foram curados;
8 Hidedemi moyaꞋaidi hiyamumu faꞋina, miSameliya hivemwamwala lakahina.
8 pelo que houve grande alegria naquela cidade.
9 — ausente —
9 Ora, estava ali certo homem chamado Simão, que vinha exercendo naquela cidade a arte mágica, fazendo pasmar o povo da Samária, e dizendo ser ele uma grande personagem;
10 — ausente —
10 ao qual todos atendiam, desde o menor até o maior, dizendo: Este é o Poder de Deus que se chama Grande.
11 Ada aituha fifiwalana yana kwelikweli againe gififaisewana be giꞋiveyaulowogidi, ada hidedemi ahe ginunauwena lauva tunugina faꞋina moyaꞋaidi ginuwaꞋabiyedi.
11 Eles o atendiam porque já desde muito tempo os vinha fazendo pasmar com suas artes mágicas.
12 Tu Filifi VenuwaꞋata Yamumuna Yaubada yana yoꞋo ana luku faꞋina gilukahihiyena, kadu Yesu Keliso ana egana faꞋina badi agaidiya gilumamalena, ada yana laumamala hivetumaganena. Hivetumaganeni-yo hibafitaiso, kaliva kadu vevine.
12 Mas, quando creram em Filipe, que lhes pregava acerca do reino de Deus e do nome de Jesus, batizavam-se homens e mulheres.
13 Kadu bana Saimoni tauna Yesu againe givetumagana ada gibafitaiso. Gibafitaiso-yo Filifi buye buye tu ginunauwena tova moyaꞋaina, ada yana aituha fifiwalana kadu yana abaveyaulowoga lakahina giꞋitadi againe, bana kadu nuwana givegafoꞋuyaꞋuya.
13 E creu até o próprio Simão e, sendo batizado, ficou de contínuo com Filipe; e admirava-se, vendo os sinais e os grandes milagres que se faziam.
14 Tu afositolo Yelusalema againe miSameliya valeyadi hinogalina, higa Yaubada bonana hiꞋidibumuhigena. Hinogalini-yo Fita Yoni badi agaidiya hiꞋiveninisedi.
14 Os apóstolos, pois, que estavam em Jerusalém, tendo ouvido que os da Samária haviam recebido a palavra de Deus, enviaram-lhes Pedro e João;
15 Ada ahe hiyemu againe tovetumagana faꞋidiya hiveꞋoꞋola be higa AluꞋaluwa Mahalina badi hinavaina.
15 os quais, tendo descido, oraram por eles, para que recebessem o Espírito Santo.
16 Bana AluꞋaluwa Mahalina higa aimo keke tamo hakwadi badi agaidiya gidaluvaiyeni. Au Yesu ana eganeya ahe hibafitaiso tu AluꞋaluwa Mahalina aimo keke badi agaidiya gidahobu.
16 Porque sobre nenhum deles havia ele descido ainda; mas somente tinham sido batizados em nome do Senhor Jesus.
17 Ada Fita Yoni hiyemu againe, nimadi badi tovetumagana agaidiya hisena, au AluꞋaluwa Mahalina giluvaiyedi.
17 Então lhes impuseram as mãos, e eles receberam o Espírito Santo.
18 — ausente —
18 Quando Simão viu que pela imposição das mãos dos apóstolos se dava o Espírito Santo, ofereceu-lhes dinheiro,
19 — ausente —
19 dizendo: Dai-me também a mim esse poder, para que aquele sobre quem eu impuser as mãos, receba o Espírito Santo.
20 Tu Fita gigahena gigayo, “Taumadi! Makewa o unuwanuwa vaita Yaubada yana abahawahega mani againe afaiweya unakimonena faꞋina Yaubada o ginaluyaweli, kadu ya mani buye ginaluyawelina.
20 Mas disse-lhe Pedro: Vá tua prata contigo à perdição, pois cuidaste adquirir com dinheiro o dom de Deus.
21 Ya nuwanuwa keke tunutunugina Yaubada matane faꞋina, keke afaiweya hida Yaubada yana faisewa ime buye kanafaisewa.
21 Tu não tens parte nem sorte neste ministério, porque o teu coração não é reto diante de Deus.
22 Au unanuwavilana be hida ya nuwanuwa higa koyona lakahina unavenikohiyena, ada Kaiwabu againe unaveꞋoꞋola be kaꞋi ya nuwanuwa koyo-moꞋena ginayawelina.
22 Arrepende-te, pois, dessa tua maldade, e roga ao Senhor para que porventura te seja perdoado o pensamento do teu coração;
23 Au ya nuwahinage ahe gahalamanena. AseꞋase italauvadiga againe gimaga ada nuwanuwai-nadi aseꞋase gikivekoyona. Ya nuwanuwa koyona gikiveꞋavi be yogoyogoni umimiyami.” Hidedemi Fita gigahe.
23 pois vejo que estás em fel de amargura, e em laços de iniqüidade.
24 Ada bana Saimoni badi Fita Yoni agaidiya gigahe gigayo, “Omi Kaiwabu againe iya faꞋikuya wadaveꞋoꞋola be hida gaitoma koyona wagaheyena-ma keke agaikuya ginalakayemu.”
24 Respondendo, porém, Simão, disse: Rogai vós por mim ao Senhor, para que nada do que haveis dito venha sobre mim.
25 Tu Fita Yoni Kaiwabu bonana ahe hilumamalena kadu gavadi gavadi taudiyao agaidiya hiꞋayaunena-ma ahe hiꞋawatalatalaineni-yo au Yelusalema againe hiyewadi. Ada yadina againe melala moyaꞋaina Sameliya ana fafaliya VenuwaꞋata Yamumuna hilumamalenauwena.
25 Eles, pois, havendo testificado e falado a palavra do Senhor, voltando para Jerusalém, evangelizavam muitas aldeias dos samaritanos.
26 Badi hina tu Kaiwabu yana tovenuwaꞋata saꞋeyana Filifi againe giꞋela gigahena gigayo, “Unakidewadewa be unalowoga. Gava unahobu eda Yelusalema Gasa hinafane ginauna-ma amine unana. Higa hida eda tuwaina babigaga hinafane ginauna.”
26 Mas um anjo do Senhor falou a Filipe, dizendo: Levanta-te, e vai em direção do sul pelo caminho que desce de Jerusalém a Gaza, o qual está deserto.
27 Au Filifi gikidewadewa be gilowoga. Ginauna tu kaliva lakahina saꞋeyana edeya gimaduhagana, kwanaIdiyofiya, ada bana tovehimeya lakahina, badi Kanidesi miIdiyofiya yadi kwini yadi mani matatabuna giꞋitaꞋitaveꞋavina. Ada hida kalivai-nadi Yelusalema againe a gina be Yaubada ginahawadavadavana faꞋina.
27 E levantou-se e foi; e eis que um etíope, eunuco, mordomo-mor de Candace, rainha dos etíopes, o qual era superintendente de todos os seus tesouros e tinha ido a Jerusalém para adorar,
28 Gina be giyewayewana tu yana waka abalautaina againe gihiyoto tu Yaubada bonana ana toꞋawatalatalaina ana egana Aiseya yana buki againe gihawahawa.
28 regressava e, sentado no seu carro, lia o profeta Isaías.
29 Bana ginauna tu AluꞋaluwa Mahalina Filifi againe gigahe gigayo, “Unana yuwa waka abalautaina liline unanudadana.”
29 Disse o Espírito a Filipe: Chega-te e ajunta-te a esse carro.
30 Au Filifi waka againe gimaduna ada kaliva agona ginogalina, toꞋawatalatalaina Aiseya yana buki againe gihawahawa. Au gitoliluveluvena gigayo, “Medema uhawahawana-ma kaꞋi ana nuwanuwa uhalamanena?”
30 E correndo Filipe, ouviu que lia o profeta Isaías, e disse: Entendes, porventura, o que estás lendo?
31 Bana kwanaIdiyofiya gigayo, “GavaiyaꞋamine akufaiweya ganahalamaneni, faꞋina aku tokivetuvetunu keke.” Ada au Filifi againe gigahe gigayo, “UlakaꞋela be wakeya buye kanana.” Ada au giyage.
31 Ele respondeu: Pois como poderei entender, se alguém não me ensinar? e rogou a Filipe que subisse e com ele se sentasse.
32 Ada Yaubada bonana Veyao Tuwaina ana bukiya gihawahawana-ma ana maita hidedemi gigahe gigayo,
32 Ora, a passagem da Escritura que estava lendo era esta: Foi levado como a ovelha ao matadouro, e, como está mudo o cordeiro diante do que o tosquia, assim ele não abre a sua boca.
33 Hikivewowomumuna ada keke tamo gavadi koyona
33 Na sua humilhação foi tirado o seu julgamento; quem contará a sua geração? porque a sua vida é tirada da terra.
34 Tu kwanaIdiyofiya Filifi againe gigahe gigayo, “Au unakivetuvetunuku. Hakwadi faꞋine toꞋawatalatalaina hidedemi gilukahihi, kaꞋi tauna faꞋine o kaꞋi mali kaliva faꞋine?”
34 Respondendo o eunuco a Filipe, disse: Rogo-te, de quem diz isto o profeta? de si mesmo, ou de algum outro?
35 Ada bana Filifi givebutu medema Yaubada bonanai-nadi gihawana-ma faꞋina gikivetuvetununa, ada higa VenuwaꞋata Yamumuna Yesu faꞋine bana againe gilukahihiyena.
35 Então Filipe tomou a palavra e, começando por esta escritura, anunciou-lhe a Jesus.
36 Ada edeya hinauna tu niꞋu saꞋeyana againe hiyemu, ada bana kwanaIdiyofiya gigahe gigayo, “Mene uꞋita niꞋu gidadauda. Nuwanuwaku ganabafitaiso. KaꞋi tamo gavadi faꞋina unahawataku be keke akufaiweya ganabafitaiso?” [
36 E indo eles caminhando, chegaram a um lugar onde havia água, e disse o eunuco: Eis aqui água; que impede que eu seja batizado?
37 Filifi gigahena gigayo, “KaꞋi velemoꞋena uhawahege be Yesu Keliso againe uvetumagana, au afaiweya unabafitaiso.” Ada bana gigayo, “Yesu Keliso velemoꞋena Yaubada Natuna ma gavetumaganena.”]
37 {E disse Felipe: é lícito, se crês de todo o coração. E, respondendo ele, disse: Creio que Jesus Cristo é o Filho de Deus.}
38 Ada au yana waka ana tovemadu givehimeyena be ginaveꞋilovena. GiveꞋiloveni-yo badi adiꞋiselu Filifi kadu kwanaIdiyofiya niꞋu againe hihobu be Filifi gikivebafitaisoyena.
38 mandou parar o carro, e desceram ambos à água, tanto Filipe como o eunuco, e Filipe o batizou.
39 Gikivebafitaisoyena gihavaina hilaka avaleya, ada auheꞋama Kaiwabu AluꞋaluwana Filifi mali fafaliya gimaduvedamanena. Tu bana kwanaIdiyofiya Filifi keke gidaꞋita-havagileni tu yana wavemwamwala a ginanauna.
39 Quando saíram da água, o Espírito do Senhor arrebatou a Filipe, e não o viu mais o eunuco, que jubiloso seguia o seu caminho.
40 Ada au Kaiwabu AluꞋaluwana Filifi ginuvedamanena ada auheꞋama melala ana egana Asodo againe gilakayemu. Medede againe givebutu melala moyaꞋaina agaidiya ginauna, VenuwaꞋata Yamumuna gilulumamalena ginunauwena tu Sisaliya againe giyemu.
40 Mas Filipe achou-se em Azoto e, indo passando, evangelizava todas as cidades, até que chegou a Cesaréia.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 8, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.