Hebreus 11
Sc'op riox: ja' li' yaloj ti chac' jcuxlejaltic ta sbatel osli ti cajvaltic Jesucristoe (TZOZNT) vs NVT
1 Mi jchꞌunojtic ti yech ti cꞌusi yaloj ti Rioxe, jnaꞌojtic ti ta onox xquichꞌtic ti cꞌusi jmalaojtique, jchꞌunojtic ti oy ti cꞌusitic mu xquiltique.
1 A fé mostra a realidade daquilo que esperamos; ela nos dá convicção de coisas que não vemos.
2 Ti voꞌne moletique lec iꞌalbat scꞌoplalic yuꞌun ti Rioxe yuꞌun ixchꞌunic.
2 Pela fé, pessoas em tempos passados obtiveram aprovação.
3 Yuꞌun jchꞌunojtic ti yech ti cꞌusi yaloj ti Rioxe, yechꞌo ti jnaꞌojtic ti ta scꞌop noꞌox ipas li cꞌusitic oye.
3 Pela fé, entendemos que todo o universo foi formado pela palavra de Deus; assim, o que se vê originou-se daquilo que não se vê.
4 Ti Abele ixchꞌun ti yech ti cꞌusi chal ti Rioxe, yechꞌo ti más lec matanal iyacꞌbee. Maꞌuc yech iyacꞌ ti Caine. Yechꞌo ti más lec iꞌile yuꞌun Riox ti Abele, ichꞌambat ti cꞌusi iyacꞌbee. Ti Caine muc xchꞌambat ti cꞌusi iyaqꞌue. Acꞌu mi voꞌne xa xchamel ti Abele, pero chcaꞌibetic to scꞌoplal ti cꞌu xꞌelan ixchꞌune.
4 Pela fé, Abel apresentou a Deus um sacrifício superior ao de Caim. Com isso, mostrou que era um homem justo, e Deus aprovou suas ofertas. Embora há muito esteja morto, ainda fala por meio de seu exemplo.
5 Ti Enoque ixchꞌun ti yech ti cꞌusi chal ti Rioxe, yechꞌo ti cuxul iꞌiqꞌue muyel ta vinajele, muc xcham. Iꞌechꞌ yoꞌonic isaꞌic pero muc bu istaic yuꞌun iꞌiqꞌue xa muyel yuꞌun ti Rioxe. Ti cꞌalal mu toꞌox ch-iqꞌue muyele, lec iꞌile yuꞌun ti Rioxe.
5 Pela fé, Enoque foi levado para o céu sem ver a morte; “ele desapareceu porque Deus o levou para junto de si”. Porque, antes de ser levado, ele era conhecido por agradar a Deus.
6 Ti muchꞌutic mu xchꞌunic ti yech ti cꞌusi chal ti Rioxe, chopol ch-ileic yuꞌun ti Rioxe. Ti muchꞌutic tscꞌanic coltaele jaꞌ tscꞌan ti acꞌu xchꞌunic ti oy ti Rioxe. Acꞌu xchꞌunic noxtoc ti tstaic ti coltaele.
6 Sem fé é impossível agradar a Deus. Quem deseja se aproximar de Deus deve crer que ele existe e que recompensa aqueles que o buscam.
7 Ti Noee ixchꞌun ti yech ti cꞌusi chal ti Rioxe. Ti cꞌalal iꞌalbat yuꞌun Riox ti chtal casticoe, ixchꞌun. Ixiꞌ o acꞌu mi mu toꞌox bu chil. Ismeltsan sbarco yoꞌ icolic o sjunlejic ta na cꞌalal ital ti casticoe. Jaꞌ ivinaj o ti stuc noꞌox ixchꞌun cꞌusi iyal Riox ti Noee, ti jaꞌ muc xchꞌunic ti yantique yechꞌo ti ichamique. Ti ixchꞌun ti Noee, chꞌabal smul iꞌile yuꞌun ti Rioxe.
7 Pela fé, Noé construiu uma grande embarcação para salvar sua família do dilúvio. Ele obedeceu a Deus, que o advertiu a respeito de coisas que nunca haviam acontecido. Pela fé, condenou o resto do mundo e recebeu a justiça que vem por meio da fé.
8 Ti Abraame ixchꞌun ti yech ti cꞌusi chal ti Rioxe. Ti cꞌalal iꞌalbat ti ch-acꞌbat yosil ta yan balamil yuꞌun ti Rioxe, ibat. Ti cꞌalal iloqꞌue, mu snaꞌ bu jotucal chbat.
8 Pela fé, Abraão obedeceu quando foi chamado para ir à outra terra que ele receberia como herança. Ele partiu sem saber para onde ia.
9 Ti ixchꞌun ti yech ti cꞌusi chal ti Rioxe, ti cꞌalal icꞌot yoꞌ bu iꞌacꞌbat yuꞌun ti Rioxe, yunen carpa na noꞌox ismeltsan yuꞌun snaꞌoj ti jꞌechꞌelbe noꞌoxe. Mu stucuc noꞌox ti yunen carpa na ismeltsane. Cꞌalal iyichꞌ comel osil ti screme, jaꞌ ti Isaaque, yunen carpa na noꞌox ismeltsan uc. Jaꞌ noꞌox yech ti screm Isaaque, jaꞌ ti Jacove, yunen carpa na noꞌox ismeltsan uc.
9 E, mesmo quando chegou à terra que lhe havia sido prometida, viveu ali pela fé, pois era como estrangeiro, morando em tendas. Assim também fizeram Isaque e Jacó, que herdaram a mesma promessa.
10 Ti xꞌelan ispas ti Abraame, yuꞌun spatoj yoꞌon ti chbat ta mucꞌta jteclume ti mu snaꞌ xlaje, ti jaꞌ spasoj stuc ti Rioxe.
10 Abraão esperava confiantemente pela cidade de alicerces eternos, planejada e construída por Deus.
11 Jaꞌ noꞌox yech ti Sara uque, ixchꞌun ti yech ti cꞌusi chal ti Rioxe. Acꞌu mi mu snaꞌ xꞌalaj, acꞌu mi meꞌel xa, pero ixchꞌun ti ch-alaj toe chac cꞌu chaꞌal iꞌalbat yuꞌun ti Rioxe.
11 Pela fé, até mesmo Sara, embora estéril e idosa, pôde ter um filho. Ela creu que Deus era fiel para cumprir sua promessa.
12 Yechꞌo ti iyil to xchꞌamal ti Abraame acꞌu mi iꞌechꞌ xa yora ti chnichꞌnaje. Ipꞌol ep smom, coꞌol xchiꞌuc li cꞌanaletique, coꞌol xchiꞌuc li yiꞌal mare ti mu xlaj ta atele.
12 E, assim, uma nação inteira veio desse homem velho e sem vigor, uma nação numerosa como as estrelas do céu e incontável como a areia da praia.
13 Scotol ti muchꞌutic liꞌ lacalbeic scꞌoplale, xchꞌunoj ichamic ti yech ti cꞌusi chal ti Rioxe. Ti cꞌusi scꞌoplal ch-acꞌbatic yuꞌun ti Rioxe, mu toꞌox ch-acꞌbatic ti cꞌalal ichamique. Ti ixchꞌunique, coꞌol xchiꞌuc sqꞌuelojic ta nom yaꞌel ti cꞌusi ch-acꞌbatique, yechꞌo ti jun yoꞌonique. Iyalic ti jꞌechꞌelbeetic noꞌox liꞌ ta sba balamile, ti maꞌuc slumalique.
13 Todos eles morreram na fé e, embora não tenham recebido todas as coisas que lhes foram prometidas, as avistaram de longe e de bom grado as aceitaram. Reconheceram que eram estrangeiros e peregrinos neste mundo.
14 Ti muchꞌutic jaꞌ yech chalique, jaꞌ chcaꞌitic o ti oy to bu chbatique.
14 Evidentemente, quem fala desse modo espera ter sua própria pátria.
15 Ti jaꞌuc isnaꞌulanic ti bu iloqꞌuic tale, xuꞌ isutic echꞌel ti yechuque.
15 Se quisessem, poderiam ter voltado à terra de onde saíram,
16 Pero jaꞌ iscꞌanic yoꞌ bu más leque, jaꞌ li vinajele. Yechꞌo ti mu xqꞌuexav ta yalel ti Rioxe ti “voꞌon Yajvalicon”, xie yuꞌun spasojbe steclumalic.
16 mas buscavam uma pátria superior, um lar celestial. Por isso Deus não se envergonha de ser chamado o Deus deles, pois lhes preparou uma cidade.
17 — ausente —
17 Pela fé, Abraão, ao ser posto à prova, ofereceu Isaque como sacrifício. Abraão, que havia recebido as promessas, estava disposto a sacrificar seu único filho,
18 — ausente —
18 embora Deus lhe tivesse dito: “Isaque é o filho de quem depende sua descendência”.
19 Ti Abraame xchꞌunoj ti oy syuꞌel ti Rioxe, ti cꞌalal ta animaetic xuꞌ ta xchaꞌcuxese. Yechꞌo un coꞌol xchiꞌuc ichaꞌcuxesbat yaꞌel ti screme yuꞌun jaꞌ muc xꞌaqꞌue ta milel yuꞌun ti Rioxe.
19 Concluiu que, se Isaque morresse, Deus tinha poder para trazê-lo de volta à vida. E, em certo sentido, recebeu seu filho de volta dos mortos.
20 Ti Isaaque ixchꞌun ti yech ti cꞌusi chal ti Rioxe, yechꞌo ti iscꞌanbe bentisyon ta stojolic ti chaꞌvoꞌ screme, jaꞌ ti Jacove xchiꞌuc ti Esaue. Iyalbe cꞌu xꞌelan chbatic jujun.
20 Pela fé, Isaque prometeu bênçãos para o futuro de seus filhos, Jacó e Esaú.
21 Ti Jacove ixchꞌun ti yech ti cꞌusi chal ti Rioxe, yechꞌo un cꞌalal poꞌot xaꞌox xchame, iscꞌanbe comel bentisyon ta stojolic ti chaꞌvoꞌ smome, jaꞌ ti scremotic Josee. Ta namteꞌal xa vaꞌal isnijan sba ti cꞌalal iscꞌopon ti Rioxe.
21 Pela fé, Jacó, prestes a morrer, abençoou cada um dos filhos de José e se curvou para adorar, apoiado em seu cajado.
22 Ti Josee ixchꞌun ti yech ti cꞌusi chal ti Rioxe, yechꞌo un cꞌalal poꞌot xaꞌox xchame, isyulesbe ta sjol ti xchiꞌiltaque ti yaloj onox Riox ti chloqꞌuic ta Egiptoe. Yechꞌo ti iyal comel ti acꞌu cuchbatuc loqꞌuel ta cajón ti sbaquele ti cꞌalal xloqꞌuique.
22 Pela fé, José, no fim da vida, declarou com toda a confiança que os israelitas deixariam o Egito e deu ordens para que cuidassem de seus ossos.
23 Ti stot smeꞌ Moisese ixchꞌunic ti yech ti cꞌusi chal ti Rioxe, yechꞌo un cꞌalal iꞌayan ti Moisese, muc xiꞌic o ti sloqꞌuesoj mantal ti preserentee ti chichꞌic milel scotol ti neneꞌ cremotique. Oxib u isnaqꞌuic yuꞌun leclec sba iyilic.
23 Pela fé, os pais de Moisés o esconderam por três meses tão logo ele nasceu, pois viram que a criança era linda e não tiveram medo de desobedecer ao decreto do rei.
24 Ti Moisese ixchꞌun ti yech ti cꞌusi chal ti Rioxe. Cꞌalal ista svaꞌleje, mu scꞌan smeꞌin ti stseb preserentee.
24 Pela fé, Moisés, já adulto, recusou ser chamado filho da filha do faraó,
25 Más lec iyaꞌi ti ba yacꞌ svocol xchiꞌuc ti voꞌne moletique ti coꞌol stꞌujojotic ti Rioxe. Maꞌuc iscꞌan li mulile ti jliquel noꞌox lec chcaꞌitique.
25 preferindo ser maltratado junto com o povo de Deus a aproveitar os prazeres transitórios do pecado.
26 Snaꞌoj ti más lec mi icuch yuꞌun ilbajinel chac cꞌu chaꞌal ti Cristoe ti scꞌoplal onox chtale, yechꞌo ti maꞌuc ipichꞌ yoꞌon scꞌulejal ti jꞌegiptoetique. Yuꞌun jaꞌ noꞌox ta yoꞌon ti ch-acꞌbat smoton yuꞌun ti Rioxe.
26 Considerou melhor sofrer por causa do Cristo do que possuir os tesouros do Egito, pois tinha em vista sua grande recompensa.
27 Ti xchꞌunoj ti yech ti cꞌusi chal ti Rioxe, yechꞌo ti ilocꞌ ta Egiptoe. Muc xiꞌ o ti icap ti preserentee. Tsots yoꞌon, coꞌol xchiꞌuc yilojbe sat yaꞌel ti Rioxe ti mu xquiltique.
27 Pela fé, saiu do Egito sem medo da ira do rei e prosseguiu sem vacilar, como quem vê aquele que é invisível.
28 Ti xchꞌunoje, iyalbe ti voꞌne moletique ti acꞌu smil xchijic stiꞌique, ti acꞌu sbonic ta chꞌichꞌ ti stiꞌ snaique, yoꞌ mu xmilbatic o sba scremic yuꞌun ti anjel ta vinajele.
28 Pela fé, ordenou que o povo de Israel celebrasse a Páscoa e aspergisse com sangue os batentes das portas, para que o anjo da morte não matasse seus filhos mais velhos.
29 Ti voꞌne moletique ixchꞌunic ti yech ti cꞌusi chal ti Rioxe, yechꞌo ti echꞌ stuchꞌic ti Tsajal Nabe. Coꞌol xa xchiꞌuc taqui balamil yoꞌ bu iꞌechꞌique. Cꞌalal chjelavic ox ti jꞌegiptoetic uque, tey ijicꞌav scotolic.
29 Pela fé, o povo de Israel atravessou o mar Vermelho, como se estivesse em terra seca. Quando os egípcios tentaram segui-los, morreram todos afogados.
30 Ti voꞌne moletique ixchꞌunic ti yech ti cꞌusi chal ti Rioxe. Cꞌalal laj sjoyintaic vucub cꞌacꞌal ti jteclum Jericoe, ilom ti scorraltonale.
30 Pela fé, o povo marchou ao redor de Jericó durante sete dias, e suas muralhas caíram.
31 Ti Raav tol saꞌ yajmule ixchꞌun ti yech ti cꞌusi chal ti Rioxe, yechꞌo ti ixcꞌuxubin ti chaꞌvoꞌ jchiꞌiltic ti ay spaꞌiic cꞌu xꞌelan ti jteclum Jericoe, iyotes ta sna. Yechꞌo ti mu capluc ilaj xchiꞌuc ti xchiꞌiltaque ti muc xchꞌunique.
31 Pela fé, a prostituta Raabe não foi morta com os habitantes de sua cidade que se recusaram a obedecer, pois ela acolheu em paz os espiões.
32 Jaꞌ noꞌox yech chacalbeic. Mu xlaj calboxuc scꞌoplal ti Gedeone, xchiꞌuc ti Baraque, xchiꞌuc ti Sansone, xchiꞌuc ti Jeftee, xchiꞌuc ti Davide, xchiꞌuc ti Samuele, xchiꞌuc ti yan yajꞌalcꞌop Riox ti ta voꞌnee.
32 Quanto mais preciso dizer? Levaria muito tempo para falar sobre a fé que Gideão, Baraque, Sansão, Jefté, Davi, Samuel e os profetas tiveram.
33 Yuꞌun ixchꞌunic ti yech ti cꞌusi chal ti Rioxe, yechꞌo ti oy jlom icuch yuꞌunic spojbel slumal ti yan preserenteetique, oy jlom iꞌochic ta pasmantal, lec iꞌechꞌic. Iyilic ti icoltaatic yuꞌun ti Rioxe chac cꞌu chaꞌal iꞌalbatique. Oy jlom ismacbe ye leonetic, muc xtiꞌatic.
33 Pela fé, eles conquistaram reinos, governaram com justiça e receberam promessas. Fecharam a boca de leões,
34 Oy jlom itiqꞌueic ta cꞌocꞌ ti xlomomete, pero muc xcꞌaqꞌuic. Oy jlom chmilatic ox ta espada pero muc xtaatic. Ti muchꞌutic chꞌabal yipe itsatsubic, icuch yuꞌunic acꞌ cꞌocꞌ, jaꞌ ilaj yuꞌunic ti yajsolterotac scrontaique.
34 apagaram chamas de fogo e escaparam de morrer pela espada. Sua fraqueza foi transformada em força. Tornaram-se poderosos na batalha e fizeram fugir exércitos inteiros.
35 Oy antsetic ixchꞌunic uc, ichaꞌcuxesbat yolic.
35 Mulheres receberam de volta seus queridos que haviam morrido. Outros, porém, foram torturados, recusando-se a ser libertos, e depositaram sua esperança na ressurreição para uma vida melhor.
36 Oy jlom ilabanatic, itsitsatic, ichucatic ta carina, iꞌochic ta chuquel.
36 Alguns foram alvo de zombaria e açoites, e outros, acorrentados em prisões.
37 Oy jlom imilatic ta ton. Oy jlom ituchꞌatic ta sierra, ta oꞌlol ituchꞌatic. Oy jlom iꞌilbajinatic yoꞌ xicta o sbaic ta xchꞌunel li scꞌop Rioxe. Ti cꞌalal iyalic ti mu xicta sbaique, imilatic ta espada. Oy jlom muc xꞌaqꞌue naclicuc, xtal xbat xchaꞌleatic. Ilaj ti scꞌuꞌique, solel xa nuculal chij, mi nuculal chivo, islapic. Chꞌabal xa cꞌusuc yuꞌunic, toj ilbaj xchaꞌleatic.
37 Alguns morreram apedrejados, outros foram serrados ao meio, e outros ainda, mortos à espada. Alguns andavam vestidos com peles de ovelhas e cabras, necessitados, afligidos e maltratados.
38 Acꞌu mi lec yoꞌonic, pero muc xcꞌanatic yuꞌun ti crixchanoetique, muc xꞌaqꞌue naclicuc. Tey yalel muyelic ta xocol balamil xchiꞌuc ta vitstic. Iꞌochic ta nail chꞌen.
38 Este mundo não era digno deles. Vagaram por desertos e montes, escondendo-se em cavernas e buracos na terra.
39 Scotol ti crixchanoetic taje, acꞌu mi lec scꞌoplalic yuꞌun ti Rioxe ti ixchꞌunic ti yech ti cꞌusi chal ti Rioxe, pero mu to bu yichꞌojic ti cꞌusi scꞌoplal chichꞌique.
39 Todos eles obtiveram aprovação por causa de sua fé; no entanto, nenhum deles recebeu tudo que havia sido prometido.
40 Yuꞌun voꞌne onox snopoj ti Rioxe ti oy cꞌusi chiyacꞌbotic jcotoltique. Mu stuquicuc noꞌox ti scꞌoplal chichꞌique. Ta jtatic ta comón ti cꞌusi orae.
40 Pois Deus tinha algo melhor preparado para nós, de modo que, sem nós, eles não chegassem à perfeição.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Hebreus 11, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.