Mateus 25

Tzotzil de Chenalhó NT (TZO_TZE) vs NVT

Sair da comparação
NVT Nova Versão Transformadora
1 Jech laj yalbuncutic yan lo'il li Jesuse: ―Chacalboxuc c'u x'elan chc'ot ta pasel c'alal chtal jpas mantale. Ja' jech chac c'u cha'al lajuneb tojol tsebetic ti laj yich'ic batel scandilic yu'un bat snupic ta be li boch'o ta xnupine.
1 “Então o reino dos céus será como as dez virgens que pegaram suas lamparinas e saíram para encontrar-se com o noivo.
2 Li vo'obique lec bijic. Li yan vo'obe mu'yuc bijic.
2 Cinco delas eram insensatas, e cinco, prudentes.
3 Li tsebetic ti muc bijicuque ja' no'ox laj yich'ic batel scandilic, mu'yuc laj yich'beic batel yan yaceiteil.
3 As cinco insensatas não levaram óleo suficiente para as lamparinas,
4 Yan li tsebetic ti lec bijique laj yich'ic batel yaceiteic ta yan yavil xchi'uc li scandilique.
4 mas as outras cinco tiveram o bom senso de levar óleo de reserva.
5 Li boch'o ta xnupine ijoc'tsaj. Li tsebetique ital svayelic jech ivayic.
5 Como o noivo demorou a chegar, todas ficaram sonolentas e adormeceram.
6 Ta o'lol ac'ubal laj ya'yic oy boch'o tsots i'avan: “Ta xa xtal li boch'o ta xnupine. Loc'anic batel, bat nupic tal ta be”, xi.
6 “À meia-noite, foram acordadas pelo grito: ‘Vejam, o noivo está chegando! Saiam para recebê-lo!’.
7 Ta ora ijulov scotolic. La smeltsan lec scandilic.
7 “Todas as virgens se levantaram e prepararam suas lamparinas.
8 Li tsebetic ti mu'yuc bijique jech laj yalbeic li boch'o bijique: “Ac'buncutic jutebuc avaceiteic yu'un ta xtu'p xa li jcandilcutique”, xiic.
8 Então as cinco insensatas pediram às outras: ‘Por favor, deem-nos um pouco de óleo, pois nossas lamparinas estão se apagando’.
9 Itac'ovic li boch'otic bijique: “Mu xu'. Oy yic'al mu xloc' o cu'uncutic ec. Ja' lec bat manbeic tal li boch'o ta xchone”, xiic.
9 “As outras, porém, responderam: ‘Não temos o suficiente para todas. Vão e comprem óleo para vocês’.
10 C'alal ja' o batemic ta smanele, ja' o ital li boch'o ta xnupine. Li yan tsebetic ti lec chapalique i'ochic yo' bu ta spasic q'uin nupinele. Li yajval nae la smac lec li ti'nae.
10 “Quando estavam fora comprando óleo, o noivo chegou. Então as cinco que estavam preparadas entraram com ele no banquete de casamento, e a porta foi trancada.
11 Ts'acal to italic li yan tsebetique. Jech laj yalic: “Cajval, Cajval, jambuncutic li ti'nae”, xiic vulel.
11 Mais tarde, quando as outras cinco voltaram, ficaram do lado de fora, chamando: ‘Senhor! Senhor! Abra-nos a porta!’.
12 Jech itac'batic: “Melel li c'usi chacalboxuque, mu xacotquinoxuc”, x'utatic.
12 “Mas ele respondeu: ‘A verdade é que não as conheço’.
13 ’Ja' jech li vo'oxuque, tsc'an ti viq'uiluc asatique yu'un mu xana'ic c'usi ora chital, vu'un ti co'ol cristianoutique. Me ta sob, me ta mal c'ac'al, me ta ac'ubaltic, mu xana'ic ―xiyutuncutic li Jesuse.
13 “Portanto, vigiem, pois não sabem o dia nem a hora da volta.”
14 Laj yalbuncutic yan lo'il noxtoc li Jesuse: ―Chacalboxuc c'u x'elan chc'ot ta pasel c'alal chtal jpas mantale. Ja' jech chac c'u cha'al jun vinic ta xloc' batel ta nom. C'alal mu'yuc to'ox ta xbate, laj yic' tal li smozotaque. Laj yac'be sventain comel li staq'uine.
14 “O reino dos céus também pode ser ilustrado com a história de um homem que estava para fazer uma longa viagem. Ele reuniu seus servos e lhes confiou seu dinheiro,
15 Li june laj yac'be comel vo'mil, li yane laj yac'be comel cha'mil, li yoxibale laj yac'be comel jmil. Li boch'o lec bije ja' ep i'ac'bat. Yan li boch'o jutuc no'ox bije mu'yuc ep i'ac'bat. C'alal laj yac' comel ta c'abal li staq'uine, iloc' batel ta nom.
15 dividindo-o de forma proporcional à capacidade deles: ao primeiro entregou cinco talentos; ao segundo, dois talentos; e ao último, um talento. Então foi viajar.
16 Li boch'o i'ac'bat vo'mile bat sman sbolomal yu'un ta sjolintas li taq'uine. Jech ijolin yu'un vo'mil.
16 “O servo que recebeu cinco talentos começou a investir o dinheiro e ganhou outros cinco.
17 Ja' no'ox jech la spas ec li boch'o cha'mil no'ox i'ac'bate. Ijolin yu'un cha'mil ec.
17 O servo que recebeu dois talentos também se pôs a trabalhar e ganhou outros dois.
18 Yan li boch'o jmil no'ox i'ac'bate bat smuc ta banamil. La snac'be staq'uin li yajvale.
18 Mas o servo que recebeu um talento cavou um buraco no chão e ali escondeu o dinheiro de seu senhor.
19 ’C'alal ep xa'ox c'ac'al sbatel li yajvalique, isut tal. Laj yic'an tal li smozotaque, la sjac'be c'u yepal ijolin yu'unic li taq'uine.
19 “Depois de muito tempo, o senhor voltou de viagem e os chamou para prestarem contas de como haviam usado o dinheiro.
20 Ja' ba'yuc ital li boch'o vo'mil yich'oj comele, tey yich'oj tal li vo'mil ijolin yu'une. Jech vul yalbe li yajvale: “Cajval, li' oy li vo'mil ataq'uin laj avac'bun comele xchi'uc li yan vo'mil ijolin cu'une”, xi.
20 O servo ao qual ele havia confiado cinco talentos se apresentou com mais cinco: ‘O senhor me deu cinco talentos para investir, e eu ganhei mais cinco’.
21 Jech i'albat yu'un li yajvale: “Lec oy, tsaco tal. Vo'ot lequil jmozoot yu'un jun avo'nton la'abtej ta jventa. Jutuc no'ox laj cac'bot, pero li' ta ora chacac'bot yan más ep. La' ta jtojol jech xcuxet no'ox avo'nton sbatel osil”, x'utat yu'un li yajvale.
21 “O senhor disse: ‘Muito bem, meu servo bom e fiel. Você foi fiel na administração dessa quantia pequena, e agora lhe darei muitas outras responsabilidades. Venha celebrar comigo’.
22 Ital ec li boch'o yich'oj cha'mile, jech vul yalbe li yajvale: “Cajval, li' oy li cha'mil ataq'uin laj avac'bun comele xchi'uc li yan cha'mil ijolin cu'une”, xi.
22 “O servo que havia recebido dois talentos se apresentou e disse: ‘O senhor me deu dois talentos para investir, e eu ganhei mais dois’.
23 Jech i'albat yu'un li yajvale: “Lec oy, tsaco tal. Vo'ot lequil jmozoot yu'un jun avo'nton la'abtej ta jventa. Jutuc no'ox laj cac'bot pero li' ta ora chacac'bot yan más ep. La' ta jtojol jech xcuxet no'ox avo'nton sbatel osil”, x'utat yu'un li yajvale.
23 “O senhor disse: ‘Muito bem, meu servo bom e fiel. Você foi fiel na administração dessa quantia pequena, e agora lhe darei muitas outras responsabilidades. Venha celebrar comigo’.
24 Ital ec li boch'o jmil no'ox yich'oje, jech vul yalbe li yajvale: “Cajval, la jna' ti tsots avo'ntone. Ja' jechot jech chac c'u cha'al li boch'o ta sc'aj ti muc ja'uc la sts'une, xchi'uc ta stsob ti bu muc ja'uc laj yic'ae.
24 “Por último, o servo que havia recebido um talento veio e disse: ‘Eu sabia que o senhor é homem severo, que colhe onde não plantou e ajunta onde não semeou.
25 Jech lixi' me ta xch'ay cu'un li ataq'uine, jech bat jmuc ta banamil. Ich'o sutel yu'un ja' ono'ox avu'un”, xi.
25 Tive medo de perder seu dinheiro, por isso o escondi na terra. Aqui está ele’.
26 Jech i'albat yu'un li yajvale: “Toj chopolot, ch'ajil mozoot. Chanop ti vu'un ta xquich' ti bu mu vu'cun la jts'une xchi'uc ti bu mu vu'cun laj quic'ae.
26 “O senhor, porém, respondeu: ‘Servo mau e preguiçoso! Se você sabia que eu colho onde não plantei e ajunto onde não semeei,
27 Ja' lec ti lajuc avac'be li boch'o sna' sjolintasel li jtaq'uine. C'alal litale, laj xa quich' sutel xchi'uc sjol ti jechuque”, xut.
27 por que não depositou meu dinheiro? Pelo menos eu teria recebido os juros.
28 Li yajvale jech laj yalbe li yan smozoe: “Pojbo li jmil cac'ojbee, ja' ac'bo li boch'o laj yich' tal lajunmile”, xut.
28 “Em seguida, ordenou: ‘Tirem o dinheiro deste servo e deem ao que tem os dez talentos.
29 Ja' no'ox jech ec li boch'o ch‑abtej xchi'uc li c'u yepal i'ac'bate ta to x'ac'bat ep yu'un li Diose, ma'uc no'ox ta x'ac'bat ti c'u yepal chtun yu'une. Yan li boch'o mu x'abtej xchi'uc li c'u yepal i'ac'bate ta xpojbat sutel.
29 Pois ao que tem, mais lhe será dado, e terá em grande quantia; mas do que nada tem, mesmo o que não tem lhe será tomado.
30 Li ch'ajil mozo li'i jipo ochel yo' bu toj ic' li osile. Tey chc'ot yoc'ta sba, tey xc'uxet o ye ta scoj ti tsots castigo chich'e ―xi li Jesuse.
30 Agora lancem este servo inútil para fora, na escuridão, onde haverá choro e ranger de dentes’.”
31 Jech laj yalbuncutic li Jesuse: ―C'alal chtal ochcun ta ajvalilal, vu'un ti co'ol cristianoutique, ta jchi'in tal scotol li j'almantaletique. Ja' o chlic jchapan scotol li cristianoetique.
31 “Quando o Filho do Homem vier em sua glória, acompanhado de todos os anjos, ele se sentará em seu trono glorioso.
32 Ta jtsob tal ta jtojol scotol li cristianoetique. C'alal tey xa stsoboj sbaic ta jtojole, ta xlic jvoc'an jech chac c'u cha'al jchabichij ti slecoj ta xac' li xchije xchi'uc li stentsune.
32 Todas as nações serão reunidas em sua presença, e ele separará as pessoas como um pastor separa as ovelhas dos bodes.
33 Scotol li jchijtaque ja' chcac' ta jbats'ic'ob. Yan li tentsunetique ja' chcac' ta jts'et.
33 Colocará as ovelhas à sua direita e os bodes à sua esquerda.
34 Vu'un li muc'ta ajvalilune jech chcalbe li boch'otic tey oyic ta jbats'ic'obe: “La'ic yu'un lecubtasbiloxuc xa yu'un li Jtote. Ochanic ta pasmantal yu'un jech ono'ox xchapanoj ta vo'one ti c'alal la spas banamile.
34 “Então o Rei dirá aos que estiverem à sua direita: ‘Venham, vocês que são abençoados por meu Pai. Recebam como herança o reino que ele lhes preparou desde a criação do mundo.
35 Yu'un c'alal livi'naje, laj avac'bicun jve'el. C'alal itaquij co'ntone, laj avac'bicun yoxo' cuch'. Ac'o me muc xavotquinicun, laj aviq'uicun ochel ta anaic.
35 Pois tive fome e vocês me deram de comer. Tive sede e me deram de beber. Era estrangeiro e me convidaram para a sua casa.
36 C'alal t'analune, laj avac'bicun jc'u'. C'alal ipune, ay avu'lanicun. C'alal ochemun ta chuquele, ay aq'uelicun”, chcut.
36 Estava nu e me vestiram. Estava doente e cuidaram de mim. Estava na prisão e me visitaram’.
37 Jech ta xtac'ovic li boch'otic tuc' yo'ntonique: “Cajval, ¿baq'uin laj quilcutic ti lavi'naje ti laj cac'cutic ave'ele? ¿Baq'uin laj quilcutic ti taquin avo'ntone ti laj cac'cutic yoxo' avuch'e?
37 “Então os justos responderão: ‘Senhor, quando foi que o vimos faminto e lhe demos de comer? Ou sedento e lhe demos de beber?
38 ¿Baq'uin ti muc xacotquinotcutic ti laj quic'ot ochel ta jnacutique? ¿Baq'uin laj quilcutic ti t'analote ti laj cac'cutic ac'u'e?
38 Ou como estrangeiro e o convidamos para a nossa casa? Ou nu e o vestimos?
39 ¿Baq'uin laj quilcutic ti ipote ti ay jq'uelotcutique? ¿Baq'uin laj quilcutic ti ochemot ta chuquele ti ay jq'uelotcutique?”, xi chtac'ovic.
39 Quando foi que o vimos doente ou na prisão e o visitamos?’.
40 Vu'un li muc'ta ajvalilune jech ta jtac'be: “Melel li c'usi chacalboxuque, yu'un ja' jech laj apasbeic jun quermano ti mu'yuc ich'bil ta muq'ue, pero vu'un laj ac'uxubinicun o ic'ot”, chcut.
40 “E o Rei dirá: ‘Eu lhes digo a verdade: quando fizeram isso ao menor destes meus irmãos, foi a mim que o fizeram’.
41 ’Vu'un li muc'ta ajvalilune jech chcalbe li boch'otic tey oyic ta jts'ete: “Voc'o abaic ta jtojol yu'un toj chopoloxuc. Batanic ta c'oc' sbatel osil. Ja' li c'oc' ti meltsanbil xa cu'un sventa tey ta x'och batel li banquilal pucuje xchi'uc li its'inal pucujetique.
41 “Em seguida, o Rei se voltará para os que estiverem à sua esquerda e dirá: ‘Fora daqui, malditos, para o fogo eterno preparado para o diabo e seus anjos.
42 Yu'un c'alal livi'naje, muc xavac'bicun jve'el. C'alal itaquij co'ntone, muc xavac'bicun yoxo' cuch'.
42 Pois tive fome, e vocês não me deram de comer. Tive sede, e não me deram de beber.
43 C'alal muc xavotquinicune, muc xaviq'uicun ochel ta anaic. C'alal t'analune, muc xavac'bicun jc'u'. C'alal ipune xchi'uc c'alal ochemun ta chuquele, muc x'ay aq'uelicun”, chcut.
43 Era estrangeiro, e não me convidaram para a sua casa. Estava nu, e não me vestiram. Estava doente e na prisão, e não me visitaram’.
44 Jech ta xtac'ovic ec: “Cajval, ¿baq'uin laj quilcutic ti lavi'naje, ti itaquij avo'ntone, ti muc xacotquinotcutique, ti t'analote, ti ipote, ti ochemot ta chuquele, ti muc xajc'uxubinotcutic chavale?” xi chtac'ovic.
44 “Então eles dirão: ‘Senhor, quando o vimos faminto, sedento, como estrangeiro, nu, doente ou na prisão, e não o ajudamos?’.
45 Jech ta jtac'beic: “Melel li c'usi chacalboxuque, yu'un muc xac'uxubinic junuc li boch'o mu'yuc ich'bil ta muq'ue, jech muc xac'uxubinicun o ic'ot ec”, chcut.
45 “Ele responderá: ‘Eu lhes digo a verdade: quando se recusaram a ajudar o menor destes meus irmãos e irmãs, foi a mim que se recusaram a ajudar’.
46 Jech chbat yich'ic castigo sbatel osil. Yan li boch'otic tuc' yo'ntonique ja' ta xcuxiic sbatel osil ―xiyutuncutic li Jesuse.
46 “E estes irão para o castigo eterno, mas os justos irão para a vida eterna”.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 25, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.