João 6

Tzotzil de Chenalhó NT (TZO_TZE) vs VC

Sair da comparação
VC Versão Católica
1 Ts'acal to ibat Jesús ta jot nab Galilea sbi. La jchi'incutic batel, vu'uncutic li yajchanc'opuncutique. Chib sbi li nabe, nab yu'un Tibérias noxtoc.
1 Depois disso, atravessou Jesus o lago da Galiléia {que é o de Tiberíades.}
2 Ep cristianoetic la xchi'inuncutic batel xchi'uc li Jesuse yu'un laj yilic ep sq'uelubil stsatsal la spas li Jesuse, ja' ti la scoltaan jchameletique.
2 Seguia-o uma grande multidão, porque via os milagres que fazia em beneficio dos enfermos.
3 Li Jesuse laj yic'uncutic muyel ta jun biq'uit vits. Tey ic'ot chotluc jech tey lichoticutic ec, vu'uncutic li yajchanc'opuncutique.
3 Jesus subiu a um monte e ali se sentou com seus discípulos.
4 Jutuc xa sc'an sta yorail q'uin coltael cu'uncutic, vu'uncutic li israeluncutique.
4 Aproximava-se a Páscoa, festa dos judeus.
5 C'alal laj yil Jesús ti ta xtal ta stojol epal cristianoetique, jech la sjac'be li Felipee: ―¿Bu ta xbat jmantic tal pan yu'un ta xcac'betic sve'ic li epal cristianoetic li'oyique? ―xi li Jesuse.
5 Jesus levantou os olhos sobre aquela grande multidão que vinha ter com ele e disse a Filipe: Onde compraremos pão para que todos estes tenham o que comer?
6 Ti jech la sjac'be li Felipee, ja' no'ox ta sq'uelbe c'u x'elan yo'nton. Li Jesuse sna'oj ono'ox c'usi ta spas.
6 Falava assim para o experimentar, pois bem sabia o que havia de fazer.
7 Itac'ov li Felipee: ―Ti oyuc lajunvinic (200) denario taq'uin sventa ta jmantic o pane, ac'o me jutuc no'ox ta xcac'betic, pero mu xloc' o ―xi.
7 Filipe respondeu-lhe: Duzentos denários de pão não lhes bastam, para que cada um receba um pedaço.
8 Li Jesuse jech i'albat yu'un yan jchi'ilcutic ta abtel, ja' li Andrese, ja' yits'in li Simón Pedroe:
8 Um dos seus discípulos, chamado André, irmão de Simão Pedro, disse-lhe:
9 ―Oy jun querem li'i yich'oj tal vo'ob pan ja' pasbil ta cebada trigo. Yich'oj cha'cot choy noxtoc. Pero mu xloc' o, yu'un toj ep li cristianoetique ―xi.
9 Está aqui um menino que tem cinco pães de cevada e dois peixes... mas que é isto para tanta gente?
10 Li Jesuse jech laj yalbuncutic: ―Albeic li cristianoetique ac'o chotiicuc ―xiyutuncutic. Tey ti bu oyuncutique puro c'unil jobeltic no'ox jech tey ichotiic. Oy van vo'miluc li viniquetique. Yan li antsetique xchi'uc li ololetique mu'yuc atbil.
10 Disse Jesus: Fazei-os assentar. Ora, havia naquele lugar muita relva. Sentaram-se aqueles homens em número de uns cinco mil.
11 Li Jesuse la stsac li pane, la stojbe ta vocol Dios, la svoq'uilan, laj yac'buncutic, vu'uncutic li yajchanc'opuncutique. Vu'uncutic laj cac'becutic li boch'otic tey chotajtique. Jech noxtoc li choye laj cac'becutic ti c'u yepal la sc'anique.
11 Jesus tomou os pães e rendeu graças. Em seguida, distribuiu-os às pessoas que estavam sentadas, e igualmente dos peixes lhes deu quanto queriam.
12 C'alal inoj xch'utic scotol cristianoetique, li Jesuse jech laj yalbuncutic, vu'uncutic li yajchanc'opuncutique: ―Tsobic scotol li scomelal pane xchi'uc li scomelal choye. Mu me jcomtsantic ―xiyutuncutic.
12 Estando eles saciados, disse aos discípulos: Recolhei os pedaços que sobraram, para que nada se perca.
13 Jech tey la jtsobcutic scotol. Inoj cu'uncutic lajcha'moch li scomelal vo'ob pan ti pasbil ta cebada trigoe.
13 Eles os recolheram e, dos pedaços dos cinco pães de cevada que sobraram, encheram doze cestos.
14 Li cristianoetique, c'alal laj yilic sq'uelubil ti scotol xu' yu'un li Jesuse, jech laj yalbe sbaic: ―Ta melel ja' yaj'alc'op Dios li vinic li'i, ja' li boch'o sc'oplal ono'ox chtal li' ta banamile ―xut sbaic.
14 À vista desse milagre de Jesus, aquela gente dizia: Este é verdadeiramente o profeta que há de vir ao mundo.
15 Li Jesuse la sna' ti tsc'an ta stsacate yu'un ta sujat ti ja' ac'o ochuc ta ajvalilal cu'uncutic, vu'uncutic li israeluncutique. Jech stuc iloc' batel, ibat ta vits.
15 Jesus, percebendo que queriam arrebatá-lo e fazê-lo rei, tornou a retirar-se sozinho para o monte.
16 Vu'uncutic li yajchanc'opuncutique ta xa x'ic'ub ti c'alal liyalcutic batel ta ti' nabe.
16 Chegada a tarde, os seus discípulos desceram à margem do lago.
17 Tey li'ochcutic batel ta tenalte' canova yu'un tey chibatcutic ta lum Capernaum tey ta jot nab. C'alal ic' xa'ox osile, tey jbats'ilcutic xanubal ta canova ta ba nab. Mu'yuc to'ox laj quilcutic li Jesuse.
17 Subindo a uma barca, atravessaram o lago rumo a Cafarnaum. Era já escuro, e Jesus ainda não se tinha reunido a eles.
18 Tey ital tsots ic'. Tsots lic syuq'uilan sba li nabe.
18 O mar, entretanto, se agitava, porque soprava um vento rijo.
19 C'alal oy xa van o'loluc xchibal reva lixanovcutic batel ta ba nabe, ja' o laj quilcutic ta xanov tal ta yacan ta ba nab li Jesuse. Tey inoch'aj tal ta sts'el li canovae. Toj xi'el lic'otcutic.
19 Tendo eles remado uns vinte e cinco ou trinta estádios, viram Jesus que se aproximava da barca, andando sobre as águas, e ficaram atemorizados.
20 Li Jesuse jech laj yalbuncutic: ―Mu me xaxi'ic, ja' vu'un ―xiyutuncutic.
20 Mas ele lhes disse: Sou eu, não temais.
21 Jech xcuxet xa co'ntoncutic laj quic'cutic ochel ta canova li Jesuse. Ta ora no'ox liloc'cutic ta jot nab ti bu jnopoj chibatcutique.
21 Quiseram recebê-lo na barca, mas pouco depois a barca chegou ao seu destino.
22 Li cristianoetic tey icomic ta jot nabe laj yilic ti mu'yuc yan canovae, ja' no'ox jun ti bu li'ochcutic batele. Laj yilic noxtoc ti mu'yuc x'och ta canova li Jesuse, ja' no'ox jtuccutic li'ochcutic, vu'uncutic li yajchanc'opuncutique. Ta yoc'omal to ital yan canovaetic tey liquemic tal ta lum Tibérias. Ja' tey noch' i'ech' yo' bu la sve'ic pan li cristianoetique ti c'alal la stojbe ta vocol Dios li Cajvaltique.
22 No dia seguinte, a multidão que tinha ficado do outro lado do mar percebeu que Jesus não tinha subido com seus discípulos na única barca que lá estava, mas que eles tinham partido sozinhos.
23 — ausente —
23 Nesse meio tempo, outras barcas chegaram de Tiberíades, perto do lugar onde tinham comido o pão, depois de o Senhor ter dado graças.
24 Li cristianoetique laj yilic ti mu'yuc xa tey oy li Jesuse xchi'uc mu'yuc xa tey oyuncutic ec. Jech tey i'ochic tal ta canova ec. Tey italic ta Capernaum, ja' tal sa'ic li Jesuse.
24 E, reparando a multidão que nem Jesus nem os seus discípulos estavam ali, entrou nas barcas e foi até Cafarnaum à sua procura.
25 C'alal tey la staic ta jot nab li Jesuse, jech la sjac'beic: ―Jchanubtasvanej, ¿c'uxi ora lavul tal li'i? ―xutic.
25 Encontrando-o na outra margem do lago, perguntaram-lhe: Mestre, quando chegaste aqui?
26 Itac'ov li Jesuse: ―Melel li c'usi chacalboxuque. Yu'un ti tal asa'icune, mu yu'unuc ja' ta sventa laj avilic ti scotol xu' cu'une. Ja' no'ox ta sventa ti lec inoj ach'utic yu'un pane.
26 Respondeu-lhes Jesus: Em verdade, em verdade vos digo: buscais-me, não porque vistes os milagres, mas porque comestes dos pães e ficastes fartos.
27 Mu me ja'uc no'ox xbat avo'ntonic ta sa'el li ave'elic ti sna' xlaje. Ja' tsc'an chasa'beic sve'el ec li avo'ntonique, ja' ti mu sna' xlaj sbatel osile. Vu'un ta xcac'boxuc, vu'un ti co'ol cristianoutique, yu'un jech ac'bilun cabtel yu'un li Diose, ja' li Jtote ―xi li Jesuse.
27 Trabalhai, não pela comida que perece, mas pela que dura até a vida eterna, que o Filho do Homem vos dará. Pois nele Deus Pai imprimiu o seu sinal.
28 Jech la sjac'beic li Jesuse: ―¿C'uxi chcut ta jpasbecutic yabtel Dios ec li vu'uncutique? ―xiic.
28 Perguntaram-lhe: Que faremos para praticar as obras de Deus?
29 Itac'ov li Jesuse: ―Ja' yabtel Dios ta xc'ot me chach'unic ti vu'un Jcoltavanejun avu'unic ti tacbilun tal yu'une ―xut.
29 Respondeu-lhes Jesus: A obra de Deus é esta: que creiais naquele que ele enviou.
30 Jech la sjaq'uic yan velta: ―¿C'usi sq'uelubil chavac'bun quilcutic ti ta melel tacbilot tal yu'un Diose yu'un jech xu' ta jch'uncutic o li c'usi chavale? ¿C'usi abtelal chavac'bun quilcutic?
30 Perguntaram eles: Que milagre fazes tu, para que o vejamos e creiamos em ti? Qual é a tua obra?
31 Li jmoltot jyame'cutic ta vo'onee i'ac'bat manavaj sve'ic yu'un Moisés tey ta xocol banamil. Jech ts'ibabil sc'oplal ta sc'op Dios: “Li Moisese laj yac'be sve'ic vaj ti liquem tal ta vinajele”, xi ts'ibabil. Ac'buncutic jech ec li vo'ote ―xutic.
31 Nossos pais comeram o maná no deserto, segundo o que está escrito: Deu-lhes de comer o pão vindo do céu {Sl 77,24}.
32 Li Jesuse jech laj yalbe: ―Melel li c'usi chacalboxuque, mu ja'uc Moisés laj yac' li vaj ti la sve'ic amoltot ayame'ic ta vo'onee. Ja' no'ox i'ac'bat sventain li Moisese. Ja' Dios laj yac' tal li vaje. Li vaj la sve'ic amoltot ayame'ique ja' no'ox sventa icuxiic li' ta banamil. Yan li vaj ta xac'boxuc Jtot li' ta orae, ja' sventa chacuxiic o sbatel osil.
32 Jesus respondeu-lhes: Em verdade, em verdade vos digo: Moisés não vos deu o pão do céu, mas o meu Pai é quem vos dá o verdadeiro pão do céu;
33 Li vaj ta xac'boxuque ja' tey liquem tal ta vinajel. Ja' sventa chacuxiic o sbatel osil, vo'oxuc ti li' oyoxuc ta banamile ―x'utatic.
33 porque o pão de Deus é o pão que desce do céu e dá vida ao mundo.
34 Jech laj yalic: ―Cajval, aq'uilanbuncutic scotol c'ac'al li vaj chavale ―xiic.
34 Disseram-lhe: Senhor, dá-nos sempre deste pão!
35 Itac'ov li Jesuse: ―Jech chac c'u cha'al ta sventa vaj cuxuloxuc li' ta banamile, ja' no'ox jech vu'un ta jventa chacuxiic o sbatel osil. Li boch'otic ta xtal ta jtojole, me ta xch'unic ti vu'un ta jcoltaique, mu'yuc xa c'usi yan tsc'anic o yu'un xcuxet no'ox yo'ntonic.
35 Jesus replicou: Eu sou o pão da vida: aquele que vem a mim não terá fome, e aquele que crê em mim jamais terá sede.
36 Laj xa calboxuc ti altic chavilicune, mu xac'an xach'unic ti vu'un chajcoltaoxuque.
36 Mas já vos disse: Vós me vedes e não credes...
37 Scotol ti c'u yepal t'ujbilic ono'ox yu'un Jtot ti chiyich'icun ta muq'ue ja' ta xtalic ta jtojol. Li boch'otic ta xtalic ta jtojole xcuxet no'ox co'nton ta xquic'an o. Mu xcac' baticuc ta ch'ayel.
37 Todo aquele que o Pai me dá virá a mim, e o que vem a mim não o lançarei fora.
38 Yu'un ti liyal tal li' ta banamile, mu ja'uc tal jpas li c'usi ta jc'ane. Ja' tal jpasbe c'usi ta sc'an li Jtot ti la stacun tale.
38 Pois desci do céu não para fazer a minha vontade, mas a vontade daquele que me enviou.
39 Li Jtote tsc'an mu xch'ay junuc cu'un ti c'u yepal t'ujbilic ono'ox yu'un ti chiyich'icun ta muq'ue. Me ichamique, ta jcha'cuxesan scotol ta slajebal c'ac'al.
39 Ora, esta é a vontade daquele que me enviou: que eu não deixe perecer nenhum daqueles que me deu, mas que os ressuscite no último dia.
40 Yu'un jech tsc'an Jtot ti ac'o cuxiicuc sbatel osil scotol li boch'otic ta xal ti vu'un Xnich'onune xchi'uc ta xch'unic ti vu'un ta jcoltae. Me ichamique, ta jcha'cuxes scotol ta slajebal c'ac'al ―xi li Jesuse.
40 Esta é a vontade de meu Pai: que todo aquele que vê o Filho e nele crê, tenha a vida eterna; e eu o ressuscitarei no último dia.
41 Li jchi'iltaccutic ta israelale muc xch'unic c'alal laj yal Jesús ti ja' stuc li vaj liquem tal ta vinajele.
41 Murmuravam então dele os judeus, porque dissera: Eu sou o pão que desceu do céu.
42 Jech laj yalbe sbaic: ―Ja' xnich'on José li Jesús li'i. Xcotquinbetic stot sme'. Ta xal ti tey liquem tal ta vinajele pero altic chal ―xut sbaic.
42 E perguntavam: Porventura não é ele Jesus, o filho de José, cujo pai e mãe conhecemos? Como, pois, diz ele: Desci do céu?
43 Itac'ov li Jesuse: ―¿C'u yu'un mu xach'unic li c'usi laj cale?
43 Respondeu-lhes Jesus: Não murmureis entre vós.
44 Mu'yuc boch'o xu' yu'un ta xtal ta jtojol me muc tijbiluc tal yo'nton yu'un li Jtot ti la stacun tale. Li boch'otic ta xtal ta jtojole, me ichamique, ta jcha'cuxesan ta slajebal c'ac'al.
44 Ninguém pode vir a mim se o Pai, que me enviou, não o atrair; e eu hei de ressuscitá-lo no último dia.
45 Jech ts'ibabil comel ta svunic li yaj'alc'optac Dios ta vo'onee: “Scotolic ta x'ac'bat sna'ic yu'un Dios li boch'o chcoltavane”, xi ono'ox. Jech scotol li boch'otic tsc'an tsna'ique ja' ta x'ac'bat sbijilic yu'un li Jtote, jech ta xtalic ta jtojol.
45 Está escrito nos profetas: Todos serão ensinados por Deus {Is 54,13}. Assim, todo aquele que ouviu o Pai e foi por ele instruído vem a mim.
46 ’Mu'yuc boch'o yiloj li Diose. Jtuc no'ox quiloj yu'un tey liquemun tal ta stojol.
46 Não que alguém tenha visto o Pai, pois só aquele que vem de Deus, esse é que viu o Pai.
47 Melel li c'usi chacalboxuque, boch'o ta xch'un ti tacbilun tal yu'un Diose ja' ta xcuxiic sbatel osil.
47 Em verdade, em verdade vos digo: quem crê em mim tem a vida eterna.
48 Vu'un vaj c'otemun yu'un vu'un ta jventa chacuxiic sbatel osil.
48 Eu sou o pão da vida.
49 C'alal la sve'ic manavaj tey ta xocol banamil li amoltot ayame'ic ta vo'onee, muc xcuxiic o sbatel osil.
49 Vossos pais, no deserto, comeram o maná e morreram.
50 Li vaj ta xcale ja' tey liquem tal ta vinajel. Li boch'otic ta sve'e ja' chcuxiic o sbatel osil.
50 Este é o pão que desceu do céu, para que não morra todo aquele que dele comer.
51 Vu'un li vajune yu'un vu'un liquemun tal ta vinajel. Vu'un ta jventa chacuxiic sbatel osil. Scotol boch'o ta sve' li vaj ta xcale, ja' chcuxiic sbatel osil. Li vaj ta xcaq'ue ja' li jbec'tale. Ta xcac' ta sventa ti xu' ta xcuxiic sbatel osil cristianoetic ta sbejel banamil ―xi li Jesuse.
51 Eu sou o pão vivo que desceu do céu. Quem comer deste pão viverá eternamente. E o pão, que eu hei de dar, é a minha carne para a salvação do mundo.
52 Li jchi'iltaccutic ta israelele jech laj yalbe sbaic: ―¿C'uxi xu' ta xac'butic jve'tic li sbec'tale? ―xut sbaic.
52 A essas palavras, os judeus começaram a discutir, dizendo: Como pode este homem dar-nos de comer a sua carne?
53 Li Jesuse jech laj yalbe: ―Melel li c'usi chacalboxuque, me mu'yuc ave'ojbicun jbec'tal, vu'un ti co'ol cristianoutique, me mu'yuc avuch'ojbicun li jch'ich'ale, mu xacuxiic sbatel osil.
53 Então Jesus lhes disse: Em verdade, em verdade vos digo: se não comerdes a carne do Filho do Homem, e não beberdes o seu sangue, não tereis a vida em vós mesmos.
54 Boch'o ta sve'bun jbec'tale xchi'uc ta xuch'bun jch'ich'ale ta xcuxi sbatel osil. Me ichame, ta jcha'cuxes ta slajebal c'ac'al.
54 Quem come a minha carne e bebe o meu sangue tem a vida eterna; e eu o ressuscitarei no último dia.
55 Li jbec'tale ja' lequil ve'lil ta xc'ot. Li jch'ich'ale ja' lequil vo' ta xc'ot jech chacuxiic o yu'un sbatel osil.
55 Pois a minha carne é verdadeiramente uma comida e o meu sangue, verdadeiramente uma bebida.
56 Boch'o ta sve'bun jbec'tale xchi'uc ta xuch'bun jch'ich'ale, ja' tey oy o ta jtojol, jech tey oyun ta yo'nton ec.
56 Quem come a minha carne e bebe o meu sangue permanece em mim e eu nele.
57 Li Jtot ti la stacun tale cuxul o sbatel osil. Ja' no'ox jechun ec li vu'une, cuxulun o sbatel osil ta sventa li Jtote. Ja' no'ox jech ec li boch'otic ta sve'une, vu'un ta jventa ta xcuxiic o sbatel osil.
57 Assim como o Pai que me enviou vive, e eu vivo pelo Pai, assim também aquele que comer a minha carne viverá por mim.
58 Li vaj ta xcale ja' tey liquem tal ta vinajel. Mu co'oluc jech chac c'u cha'al li manavaj la sve'ic amoltot ayame'ic ta vo'onee. C'alal la sve'ic manavaj li amoltot ayame'ic ta vo'onee, muc xcuxiic o sbatel osil. Yan li boch'otic ta sve'ic li vaj ta xcale ja' ta xcuxiic sbatel osil ―xi li Jesuse.
58 Este é o pão que desceu do céu. Não como o maná que vossos pais comeram e morreram. Quem come deste pão viverá eternamente.
59 Ja' jech laj yal Jesús ta nail tsobobbail yu'un jchi'iltac ta israelal tey ta Capernaum ti c'alal ichanubtasvane.
59 Tal foi o ensinamento de Jesus na sinagoga de Cafarnaum.
60 Oy ep jchi'iltac ta israelal ep c'ac'al la xchi'inic li Jesuse. Ac'o me ep c'ac'al la xchi'inic pero muc xch'unic c'alal laj yal ti tey liquem tal ta vinajele.
60 Muitos dos seus discípulos, ouvindo-o, disseram: Isto é muito duro! Quem o pode admitir?
61 Li Jesuse la sna' ta yo'nton ti oy chopol laj ya'yic li c'usi laj yale. Jech la sjac'be: ―¿Me ta xchibaj avo'ntonic yu'un li c'usi laj cale?
61 Sabendo Jesus que os discípulos murmuravam por isso, perguntou-lhes: Isso vos escandaliza?
62 ¿C'usi chavalic me laj avilic chitoy batel yo' bu liquemun tal, vu'un ti co'ol cristianoutique?
62 Que será, quando virdes subir o Filho do Homem para onde ele estava antes?...
63 Ja' tsots sc'oplal ac'o ach'unic yu'un jech chacuxiic sbatel osil. Ja' jech smelol li c'usi laj calboxuque. Ma'uc yu'un laj cal oy c'usi ac'o apasic ti jech chacuxiic sbatel osile.
63 O espírito é que vivifica, a carne de nada serve. As palavras que vos tenho dito são espírito e vida.
64 Pero muc acotolicuc chach'unic ―x'utatic yu'un li Jesuse. C'alal lic stsac yabtel li Jesuse, sna'oj ono'ox li boch'otic mu xch'unic ti ja' Jcoltavaneje xchi'uc li boch'o ta x'ac'at ta c'abale.
64 Mas há alguns entre vós que não crêem... Pois desde o princípio Jesus sabia quais eram os que não criam e quem o havia de trair.
65 Li Jesuse jech laj yalbuncutic jcotolcutic: ―Laj calboxuc ava'yic ti mu'yuc boch'o xu' ta xtal ta jtojol me muc tijbiluc yo'nton yu'un Jtote ―xiyutuncutic.
65 Ele prosseguiu: Por isso vos disse: Ninguém pode vir a mim, se por meu Pai não lho for concedido.
66 Jech ep isutic batel, ja' li boch'otic co'ol to'ox la jchi'incutic li Jesuse. Muc xa sc'an xchi'inic li Jesuse.
66 Desde então, muitos dos seus discípulos se retiraram e já não andavam com ele.
67 Li Jesuse jech la sjac'buncutic, vu'uncutic li lajchabuncutique: ―Li vo'oxuque ¿c'u x'elan avo'ntonic? ¿Me chasutic batel ec? ―xiyutuncutic.
67 Então Jesus perguntou aos Doze: Quereis vós também retirar-vos?
68 Itac'ov li Simón Pedroe: ―Cajval, mu'yuc boch'o yan ta xbat jc'opancutic yu'un vo'ot no'ox chavalbuncutic ti c'u x'elan chicuxicutic sbatel osile.
68 Respondeu-lhe Simão Pedro: Senhor, a quem iríamos nós? Tu tens as palavras da vida eterna.
69 Li vu'uncutique jch'unojotcutic. Ta jna'cutic ti vo'ot Cristoot, ti t'ujbilot yu'un Dios chaventainuncutique. Vo'ot Xnich'onot li cuxul Diose ―xi li Pedroe.
69 E nós cremos e sabemos que tu és o Santo de Deus!
70 Itac'ov li Jesuse: ―Vu'un la jt'ujoxuc li lajchaboxuque pero oy jun ti ja' ventainbil yu'un pucuje ―xiyutuncutic.
70 Jesus acrescentou: Não vos escolhi eu todos os doze? Contudo, um de vós é um demônio!...
71 Ja' Judas ti laj yalbe sc'oplale, ja' li xnich'on Simón Iscariotee, yu'un ja' ta x'ac'van ta c'abal. Li Judase ja' co'ol lajchab yajchanc'opuncutic li Jesuse.
71 Ele se referia a Judas, filho de Simão Iscariotes, porque era quem o havia de entregar não obstante ser um dos Doze.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 6, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.