Gálatas 4

Tzotzil de Chenalhó NT (TZO_TZE) vs VC

Sair da comparação
VC Versão Católica
1 Chacalboxuc ava'yic c'u x'elan smelol li c'usi laj calboxuque. Jech chac c'u cha'al jun querem. C'alal cuxul to li stote, laj yal ti ja' chich' comel xnich'on c'usitic oy yu'un c'alal me ichame. Pero ta sventa ti biq'uit to li quereme, mu to xu' chich', yu'un pasbil to ta mantal jech chac c'u cha'al mozo. Jech la sa' boch'o chventainbat li xnich'one. Laj yal ti jayib jabil chventainbate. C'alal me its'aqui ti jayib jabil yaloje, jech chlic sventainbe c'usitic oy yu'un stot li quereme.
1 Explico-me: enquanto o herdeiro é menor, em nada difere do escravo, ainda que seja senhor de tudo,
2 — ausente —
2 mas está sob tutores e administradores, até o tempo determinado por seu pai.
3 Ja' no'ox jech ec li vu'utique, ja' to'ox jechutic jech chac c'u cha'al mozo yu'un puro mantal to'ox ta jch'untic yu'un la jnoptic ti jech chijcole. Pero yaloj ono'ox Dios ti tsta yorail chac' jventaintic c'usi oy yu'un ta sventa li Xnich'one. Jech c'alal ista yorail c'usi ora snopoj li Totile, la stac tal li Xnich'one. C'alal itale, ja' jech ic'ot jech chac c'u cha'al vu'utic yu'un ivoc' ta jun ants. Jech ic'ot jech chac c'u cha'al vu'utic ti oyutic ta sventa mantale. Jech xu' la scoltautic, vu'utic ti jnopojtic chijcol ta sventa c'usitic ta jpastique, jech xnich'nabutic Dios lijc'ot ta sventa.
3 Assim também nós, quando menores, estávamos escravizados pelos rudimentos do mundo.
4 — ausente —
4 Mas quando veio a plenitude dos tempos, Deus enviou seu Filho, que nasceu de uma mulher e nasceu submetido a uma lei,
5 — ausente —
5 a fim de remir os que estavam sob a lei, para que recebêssemos a sua adoção.
6 Ta sventa ti xnich'naboxuc xa Diose jech laj yac'boxuc Ch'ul Espíritu ec jech chac c'u cha'al laj yac'be li Xnich'one, yu'un ja' tsventain avo'ntonic. Ja' yu'un ta sventa Ch'ul Espíritu ti Tati xavutic ec li Diose.
6 A prova de que sois filhos é que Deus enviou aos vossos corações o Espírito de seu Filho, que clama: Aba, Pai!
7 Jech mu xa mozoucoxuc. Xnich'naboxuc xa li Diose. Ta sventa ti xnich'naboxuc xa Diose jech ta ono'ox xayac'boxuc ec li c'usitic oy yu'un ti yaloj ono'ox chijyac'butic ta sventa li Xnich'one.
7 Portanto já não és escravo, mas filho. E, se és filho, então também herdeiro por Deus.
8 C'alal mu to'ox xavotquinic Diose, ja' to'ox latunic yu'un li c'usitic mu Diosuque.
8 Outrora, é certo, desconhecendo a Deus, servíeis aos que na realidade não são deuses.
9 Pero li' ta orae laj xa avotquinic li Diose, o más lec chcal ti xayotquinoxuc xa li Diose. Pero ¿c'u yu'un ti ja' chasutic ta stojol yan velta li c'usi mu xcoltavane, ti mu'yuc stue? ¿Me yu'un chac'an chasmozoinoxuc yan velta?
9 Agora, porém, conhecendo a Deus, ou melhor, sendo conhecidos por Deus, como é que tornais aos rudimentos fracos e miseráveis, querendo de novo escravizar-vos a eles?
10 Yu'un ca'yoj ti chachabiic xa c'usitic c'ac'alil, me sliquebal jujun u, me sliquebal jujun jabil, me yorail q'uin, jech chac c'u cha'al tspasic li yantic jchi'iltac ta israelale.
10 Observais dias, meses, estações e anos!
11 Chcat co'nton avu'unic yu'un oy yic'al mu'yuc stu chc'ot avu'unic ti la jcholboxuc ti ja' no'ox chijcol ta sventa Cajvaltique.
11 Temo que os meus esforços entre vós tenham sido em vão. Voltemos à nossa confiança cordial
12 Quermanotac, ta jc'an ac'o jechucoxuc jech chac c'u cha'al vu'un ti mu'yucun xa ta sventa mantal chca'ye. Jech chac c'u cha'al vo'oxuc ti c'alal mu'yuc to'ox ach'unojique mu xana'ic me oy mantal, ja' jechun chca'i li vu'une, yu'un mu'yuc xa c'usi yan sc'an chca'i. Pero mu yu'unuc oy amulic ta jtojol ti jech chacalboxuque, ja' no'ox yu'un ti laj ach'unic lo'laele.
12 Irmãos, sede como eu, pois também eu me tornei como vós. Não tenho nenhum motivo de queixa contra vós.
13 Xana'ic ti ta scoj oy c'usi ip laj ca'i ti tey licom yo' bu oyoxuque. Ja' sliqueb tey lic jcholboxuc ti ja' no'ox chijcol ta sventa Cajvaltique.
13 Estais lembrados de como eu estava doente quando, pela primeira vez, vos preguei o Evangelho
14 C'alal abul jba ta scoj ti oy c'usi ip laj ca'ye, muc xana'leicun, muc xabajicun. Laj avich'icun ta muc' jech chac c'u cha'al ich'bil ta muc' yaj'almantal Dios. Jech chac c'u cha'al Cristo laj avilicun.
14 e fui para vós uma provação por causa do meu corpo. Mas nem por isto me desprezastes nem rejeitastes, antes me acolhestes como um enviado de Deus, como Cristo Jesus.
15 Pero li' ta orae ¿c'u yu'un ti mu xa jechuc avo'ntonic ta jtojole? Yu'un laj quil ti jech avo'ntonic chac aloq'ues ava'i asatic yu'un chavac'bicun ti oyuc c'uxi avutique.
15 Onde está agora aquele vosso entusiasmo? Asseguro-vos que, se possível fora, teríeis arrancado os vossos olhos para mos dar!
16 Pero ¿me yu'un avajcontraicun xa lic'ot ta sventa ti melel c'usi laj calboxuque?
16 Tornei-me, acaso, vosso inimigo, porque vos disse a verdade?
17 Li boch'otic ta xcholboxuc yan c'ope lec sc'anojoxuc yilel, pero mu yu'unuc jech yo'ntonic tsc'an chascoltaoxuc. Ja' no'ox tsc'anic ti ac'o acomtsanuncutic li vu'uncutique yu'un tsc'an ja' chavich'ic ta muc' stuquic.
17 Eles vos testemunham amizade com má intenção, e querem separar-vos de mim, para captar a vossa amizade.
18 Ti jech chcale mu yu'unuc ja' chopol chca'i ti oy boch'o yan chtal scoltaoxuque. Ti ja'uc sventa chalecubic oe, lec chca'i yu'un muc teyuc jchi'inojoxuc scotol c'ac'al.
18 É maravilhoso receber demonstrações de boa amizade, mas que seja em todas as circunstâncias, e não somente quando estou convosco.
19 Jnich'nabtac, ep jvocol avu'unic yan velta. Ja' jech chac c'u cha'al jun ants ti ep svocol c'alal yu'un xa chcuxe. C'alal me laj yil ti cuxul ivoc' li yole, xcuxet no'ox yo'nton. Ja' no'ox jechun li vu'une, mu to xcuxetuc co'nton avu'unic. Ja' to me laj quil ti chach'unic yan velta ti ja' no'ox chacolic ta sventa Cristoe, ja' to xcuxet co'nton.
19 Filhinhos meus, por quem de novo sinto dores de parto, até que Cristo seja formado em vós,
20 Ti teyuc jchi'inojoxuque, mu jechuc tsots ta jc'opanoxuc ti jechuque, yu'un chquil c'u x'elan avo'ntonic. Ti jech tsots laj calboxuc tale, yu'un ep chlo'ilaj co'nton avu'unic.
20 quem me dera estar agora convosco, para descobrir o tom que convém à minha linguagem, visto que eu me encontro extremamente perplexo a vosso respeito.
21 Vo'oxuc ti chac'an chach'unic li smantaltac Diose, albicun ca'i me yu'un mu'yuc ava'yojic c'u x'elan chijc'ot me ja' ta jch'untique.
21 Dizei-me, vós que quereis estar sujeitos a uma lei: não ouvis a lei?
22 Yu'un ts'ibabil ta sc'op Dios ti oy ivoc' chib xnich'on li Abraáme. Li jun quereme ja' me'quiara sme'. Yan li june mu quiarauc li sme'e.
22 A Escritura diz que Abraão teve dois filhos, um da escrava e outro da livre.
23 Ti jech i'ayin yol li boch'o ochem ta quiaraile, ja' li Agare, ja' no'ox ta sventa la spas c'usi tsc'an sbec'talic. Yan li boch'o muc ochemuc ta quiaraile, ja' li Sarae, i'ayin yol ta sventa yu'un jech yaloj li Diose.
23 O da escrava, filho da natureza; e o da livre, filho da promessa.
24 Li chib antsetique ja' senyail ti chib c'usi la xchapan Diose. Ja' ti la xchapan xchi'uc Abraáme xchi'uc ti la xchapan xchi'uc Moisese. Li Agar ti ochem ta quiaraile, ja' senyail li smantal Dios i'albat Moisés tey ta vits Sinaíe, yu'un xco'laj no'ox xchi'uc smozoutic chijc'ot li mantaletique. Li yalabtac Agare, Agar laj yac'beic sbi li vits Sinaí tey ta Arábia banamile. Li jchi'iltaccutic ta israelal ti tey to chc'otilanic ta templo ta Jerusalene, ja' yalabtac Agar ya'yel, yu'un xco'laj xchi'uc ochemic ta mozoil ta sventa ti sujoj sbaic ta xch'unel li smantaltac Diose.
24 Nestes fatos há uma alegoria, visto que aquelas mulheres representam as duas alianças: uma, a do monte Sinai, que gera para a escravidão, é Agar.
25 — ausente —
25 {O monte Sinai está na Arábia.} Corresponde à Jerusalém atual, que é escrava com seus filhos.
26 Li vu'utique ja' xa jme'tic ic'ot li Sara ti muc ochemuc ta quiaraile yu'un muc xa mozoinbiluticuc yu'un li smantaltac Diose. Ja' xa oyutic ta sventa li ach' Jerusalén tey ta vinajele.
26 Mas a Jerusalém lá do alto é livre e esta é a nossa mãe,
27 Yu'un jech ts'ibabil ta sc'op Dios:xi ts'ibabil.
27 porque está escrito: Alegra-te, ó estéril, que não davas à luz; rejubila e canta, tu que não tinhas dores de parto, pois são mais numerosos os filhos da abandonada do que daquela que tem marido {Is 54,1}.
28 Li vu'utique, quermanotac, co'ol xa lijc'ot jech chac c'u cha'al Isaac ti ta smantal Dios ivoq'ue yu'un yaloj ono'ox Dios ti chixnich'oninutique.
28 Como Isaac, irmãos, vós sois filhos da promessa.
29 Li Ismael ti i'ayin ta sventa la spas c'usi tsc'an sbec'talic li stot sme'e, laj yuts'inta li Isaac ti ja' i'ayin ta sventa Ch'ul Espíritue. Ja' no'ox jech ec li' ta orae, mu lecuc chijyilutic li boch'otic tsnopic ti ja' chcolic ta sventa c'usitic tspas stuquique.
29 Como naquele tempo o filho da natureza perseguia o filho da promessa, o mesmo se dá hoje.
30 Pero jech ts'ibabil ta sc'op Dios: “Taco batel xchi'uc yol li boch'o ochem ta quiaraile, yu'un mu xu' chich'be comel c'usitic oy yu'un li stote. Ja' chich' comel yol li boch'o muc ochemuc ta quiaraile”, xi ts'ibabil.
30 Que diz, porém, a Escritura? Lança fora a escrava e seu filho, porque o filho da escrava não será herdeiro com o filho da livre {Gn 21,10}.
31 Ja' yu'un, quermanotac, ma'uc yolutic li boch'o ochem ta quiaraile, ja' yolutic li boch'o muc ochemuc ta quiaraile.
31 Pelo que, irmãos, não somos filhos da escrava, mas sim da que é livre.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Gálatas 4, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.