Gálatas 4

Tzotzil de Chenalhó NT (TZO_TZE) vs NVT

Sair da comparação
NVT Nova Versão Transformadora
1 Chacalboxuc ava'yic c'u x'elan smelol li c'usi laj calboxuque. Jech chac c'u cha'al jun querem. C'alal cuxul to li stote, laj yal ti ja' chich' comel xnich'on c'usitic oy yu'un c'alal me ichame. Pero ta sventa ti biq'uit to li quereme, mu to xu' chich', yu'un pasbil to ta mantal jech chac c'u cha'al mozo. Jech la sa' boch'o chventainbat li xnich'one. Laj yal ti jayib jabil chventainbate. C'alal me its'aqui ti jayib jabil yaloje, jech chlic sventainbe c'usitic oy yu'un stot li quereme.
1 Portanto, pensem da seguinte forma: enquanto não atingir a idade adequada, o herdeiro não está numa posição muito melhor que a de um escravo, apesar de ser dono de todos os bens.
2 — ausente —
2 Deve obedecer a seus tutores e administradores até a idade determinada por seu pai.
3 Ja' no'ox jech ec li vu'utique, ja' to'ox jechutic jech chac c'u cha'al mozo yu'un puro mantal to'ox ta jch'untic yu'un la jnoptic ti jech chijcole. Pero yaloj ono'ox Dios ti tsta yorail chac' jventaintic c'usi oy yu'un ta sventa li Xnich'one. Jech c'alal ista yorail c'usi ora snopoj li Totile, la stac tal li Xnich'one. C'alal itale, ja' jech ic'ot jech chac c'u cha'al vu'utic yu'un ivoc' ta jun ants. Jech ic'ot jech chac c'u cha'al vu'utic ti oyutic ta sventa mantale. Jech xu' la scoltautic, vu'utic ti jnopojtic chijcol ta sventa c'usitic ta jpastique, jech xnich'nabutic Dios lijc'ot ta sventa.
3 O mesmo acontecia conosco. Éramos como crianças; éramos escravos dos princípios básicos deste mundo.
4 — ausente —
4 Mas, quando chegou o tempo certo, Deus enviou seu Filho, nascido de uma mulher e sob a lei.
5 — ausente —
5 Assim o fez para resgatar a nós que estávamos sob a lei, a fim de nos adotar como seus filhos.
6 Ta sventa ti xnich'naboxuc xa Diose jech laj yac'boxuc Ch'ul Espíritu ec jech chac c'u cha'al laj yac'be li Xnich'one, yu'un ja' tsventain avo'ntonic. Ja' yu'un ta sventa Ch'ul Espíritu ti Tati xavutic ec li Diose.
6 E, porque nós somos seus filhos, Deus enviou ao nosso coração o Espírito de seu Filho, e por meio dele clamamos: “ Aba , Pai”.
7 Jech mu xa mozoucoxuc. Xnich'naboxuc xa li Diose. Ta sventa ti xnich'naboxuc xa Diose jech ta ono'ox xayac'boxuc ec li c'usitic oy yu'un ti yaloj ono'ox chijyac'butic ta sventa li Xnich'one.
7 Agora você já não é escravo, mas filho de Deus. E, uma vez que é filho, Deus o tornou herdeiro dele.
8 C'alal mu to'ox xavotquinic Diose, ja' to'ox latunic yu'un li c'usitic mu Diosuque.
8 Antes de conhecerem a Deus, vocês eram escravos de supostos deuses que, na verdade, nem existem.
9 Pero li' ta orae laj xa avotquinic li Diose, o más lec chcal ti xayotquinoxuc xa li Diose. Pero ¿c'u yu'un ti ja' chasutic ta stojol yan velta li c'usi mu xcoltavane, ti mu'yuc stue? ¿Me yu'un chac'an chasmozoinoxuc yan velta?
9 Agora que conhecem a Deus, ou melhor, agora que Deus os conhece, por que desejam voltar atrás e tornar-se novamente escravos dos frágeis e inúteis princípios básicos deste mundo?
10 Yu'un ca'yoj ti chachabiic xa c'usitic c'ac'alil, me sliquebal jujun u, me sliquebal jujun jabil, me yorail q'uin, jech chac c'u cha'al tspasic li yantic jchi'iltac ta israelale.
10 Vocês insistem em guardar certos dias, meses, estações ou anos.
11 Chcat co'nton avu'unic yu'un oy yic'al mu'yuc stu chc'ot avu'unic ti la jcholboxuc ti ja' no'ox chijcol ta sventa Cajvaltique.
11 Temo por vocês. Talvez meu árduo trabalho em seu favor tenha sido inútil.
12 Quermanotac, ta jc'an ac'o jechucoxuc jech chac c'u cha'al vu'un ti mu'yucun xa ta sventa mantal chca'ye. Jech chac c'u cha'al vo'oxuc ti c'alal mu'yuc to'ox ach'unojique mu xana'ic me oy mantal, ja' jechun chca'i li vu'une, yu'un mu'yuc xa c'usi yan sc'an chca'i. Pero mu yu'unuc oy amulic ta jtojol ti jech chacalboxuque, ja' no'ox yu'un ti laj ach'unic lo'laele.
12 Irmãos, peço-lhes que sejam como eu, pois eu também sou como vocês. E vocês não me trataram mal
13 Xana'ic ti ta scoj oy c'usi ip laj ca'i ti tey licom yo' bu oyoxuque. Ja' sliqueb tey lic jcholboxuc ti ja' no'ox chijcol ta sventa Cajvaltique.
13 e certamente se lembram de que eu estava doente quando lhes anunciei as boas-novas pela primeira vez.
14 C'alal abul jba ta scoj ti oy c'usi ip laj ca'ye, muc xana'leicun, muc xabajicun. Laj avich'icun ta muc' jech chac c'u cha'al ich'bil ta muc' yaj'almantal Dios. Jech chac c'u cha'al Cristo laj avilicun.
14 Embora minha saúde precária fosse uma tentação para me rejeitarem, vocês não me desprezaram nem me mandaram embora. Ao contrário, acolheram-me e cuidaram de mim como se eu fosse um anjo de Deus, ou mesmo o próprio Cristo Jesus.
15 Pero li' ta orae ¿c'u yu'un ti mu xa jechuc avo'ntonic ta jtojole? Yu'un laj quil ti jech avo'ntonic chac aloq'ues ava'i asatic yu'un chavac'bicun ti oyuc c'uxi avutique.
15 Que aconteceu com a alegria que vocês demonstraram naquela ocasião? Estou certo de que, se fosse possível, teriam arrancado os próprios olhos e os teriam dado a mim.
16 Pero ¿me yu'un avajcontraicun xa lic'ot ta sventa ti melel c'usi laj calboxuque?
16 Acaso me tornei inimigo de vocês porque lhes digo a verdade?
17 Li boch'otic ta xcholboxuc yan c'ope lec sc'anojoxuc yilel, pero mu yu'unuc jech yo'ntonic tsc'an chascoltaoxuc. Ja' no'ox tsc'anic ti ac'o acomtsanuncutic li vu'uncutique yu'un tsc'an ja' chavich'ic ta muc' stuquic.
17 Esses falsos mestres estão extremamente ansiosos para agradá-los, mas suas intenções não são boas. Querem afastá-los de mim para que dependam deles.
18 Ti jech chcale mu yu'unuc ja' chopol chca'i ti oy boch'o yan chtal scoltaoxuque. Ti ja'uc sventa chalecubic oe, lec chca'i yu'un muc teyuc jchi'inojoxuc scotol c'ac'al.
18 Se alguém deseja agradá-los, muito bem; mas que o faça sempre, e não só quando estou com vocês.
19 Jnich'nabtac, ep jvocol avu'unic yan velta. Ja' jech chac c'u cha'al jun ants ti ep svocol c'alal yu'un xa chcuxe. C'alal me laj yil ti cuxul ivoc' li yole, xcuxet no'ox yo'nton. Ja' no'ox jechun li vu'une, mu to xcuxetuc co'nton avu'unic. Ja' to me laj quil ti chach'unic yan velta ti ja' no'ox chacolic ta sventa Cristoe, ja' to xcuxet co'nton.
19 Ó meus filhos queridos, sinto como se estivesse passando outra vez pelas dores de parto por sua causa, e elas continuarão até que Cristo seja plenamente desenvolvido em vocês.
20 Ti teyuc jchi'inojoxuque, mu jechuc tsots ta jc'opanoxuc ti jechuque, yu'un chquil c'u x'elan avo'ntonic. Ti jech tsots laj calboxuc tale, yu'un ep chlo'ilaj co'nton avu'unic.
20 Gostaria de poder estar aí com vocês para lhes falar em outro tom. Mas, distante como estou, não sei o que mais fazer para ajudá-los.
21 Vo'oxuc ti chac'an chach'unic li smantaltac Diose, albicun ca'i me yu'un mu'yuc ava'yojic c'u x'elan chijc'ot me ja' ta jch'untique.
21 Digam-me, vocês que desejam viver debaixo da lei: acaso sabem o que a lei diz de fato?
22 Yu'un ts'ibabil ta sc'op Dios ti oy ivoc' chib xnich'on li Abraáme. Li jun quereme ja' me'quiara sme'. Yan li june mu quiarauc li sme'e.
22 De acordo com as Escrituras, Abraão teve dois filhos, um nascido de uma escrava e outro de sua esposa, que era livre.
23 Ti jech i'ayin yol li boch'o ochem ta quiaraile, ja' li Agare, ja' no'ox ta sventa la spas c'usi tsc'an sbec'talic. Yan li boch'o muc ochemuc ta quiaraile, ja' li Sarae, i'ayin yol ta sventa yu'un jech yaloj li Diose.
23 O filho da escrava nasceu segundo a vontade humana; o filho da mulher livre nasceu segundo a promessa.
24 Li chib antsetique ja' senyail ti chib c'usi la xchapan Diose. Ja' ti la xchapan xchi'uc Abraáme xchi'uc ti la xchapan xchi'uc Moisese. Li Agar ti ochem ta quiaraile, ja' senyail li smantal Dios i'albat Moisés tey ta vits Sinaíe, yu'un xco'laj no'ox xchi'uc smozoutic chijc'ot li mantaletique. Li yalabtac Agare, Agar laj yac'beic sbi li vits Sinaí tey ta Arábia banamile. Li jchi'iltaccutic ta israelal ti tey to chc'otilanic ta templo ta Jerusalene, ja' yalabtac Agar ya'yel, yu'un xco'laj xchi'uc ochemic ta mozoil ta sventa ti sujoj sbaic ta xch'unel li smantaltac Diose.
24 Essas duas mulheres ilustram duas alianças. A primeira, Hagar, representa o monte Sinai, onde o povo recebeu a lei que o escravizou.
25 — ausente —
25 E Hagar, que é o monte Sinai, na Arábia, representa a Jerusalém de agora, pois ela e seus filhos vivem sob a escravidão da lei.
26 Li vu'utique ja' xa jme'tic ic'ot li Sara ti muc ochemuc ta quiaraile yu'un muc xa mozoinbiluticuc yu'un li smantaltac Diose. Ja' xa oyutic ta sventa li ach' Jerusalén tey ta vinajele.
26 A segunda, Sara, representa a Jerusalém celestial. Ela é a mulher livre, e é nossa mãe.
27 Yu'un jech ts'ibabil ta sc'op Dios:xi ts'ibabil.
27 Como dizem as Escrituras: “Alegre-se, mulher sem filhos, você que nunca deu à luz! Grite de alegria, você que nunca esteve em trabalho de parto! Pois a abandonada agora tem mais filhos que a mulher que vive com o marido”.
28 Li vu'utique, quermanotac, co'ol xa lijc'ot jech chac c'u cha'al Isaac ti ta smantal Dios ivoq'ue yu'un yaloj ono'ox Dios ti chixnich'oninutique.
28 E vocês, irmãos, são filhos da promessa, como Isaque.
29 Li Ismael ti i'ayin ta sventa la spas c'usi tsc'an sbec'talic li stot sme'e, laj yuts'inta li Isaac ti ja' i'ayin ta sventa Ch'ul Espíritue. Ja' no'ox jech ec li' ta orae, mu lecuc chijyilutic li boch'otic tsnopic ti ja' chcolic ta sventa c'usitic tspas stuquique.
29 Ismael, o filho nascido da vontade humana, perseguiu Isaque, o filho nascido do poder do Espírito, e o mesmo ocorre agora.
30 Pero jech ts'ibabil ta sc'op Dios: “Taco batel xchi'uc yol li boch'o ochem ta quiaraile, yu'un mu xu' chich'be comel c'usitic oy yu'un li stote. Ja' chich' comel yol li boch'o muc ochemuc ta quiaraile”, xi ts'ibabil.
30 Mas o que dizem as Escrituras sobre isso? “Livre-se da escrava e do filho dela, pois o filho da escrava não será herdeiro junto com o filho da mulher livre.”
31 Ja' yu'un, quermanotac, ma'uc yolutic li boch'o ochem ta quiaraile, ja' yolutic li boch'o muc ochemuc ta quiaraile.
31 Portanto, irmãos, não somos filhos da escrava; somos filhos da mulher livre.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Gálatas 4, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.