Lucas 11
TI ACHꞌ REXTOMENTO YUꞌUN TI JESUCRISTOE (TZO_TZC) vs NTLH
1 Oy jun cꞌacꞌal ti oy bu ta sta ta coponel Dios ti Jesuse. Ti cꞌalal laj yoꞌntone, jech laj yal jun yajchancꞌop: ―Cajval, chanubtasuncutic ta scꞌoponel ti Diose jech chac cꞌu chaꞌal laj xchanubtas yajchancꞌoptac ti Juane ―xi.
1 Um dia Jesus estava orando num certo lugar. Quando acabou de orar, um dos seus discípulos pediu: — Senhor, nos ensine a orar, como João ensinou os discípulos dele.
2 Ti Jesuse jech laj yal: ―Jech xavalic ti cꞌalal ta xataic ta cꞌoponel ti Diose:
2 Jesus respondeu:
3 — ausente —
3 Dá-nos cada dia o alimento
4 ―xi.
4 Perdoa os nossos pecados,
5 Ti Jesuse jech laj yal xtoc: ―Xcaltic noꞌox avaꞌi xtoc ti oy jun achiꞌil ti lec xavil abaic schiꞌuque ti ta xacꞌot ta sna ta oꞌlol acꞌobale. Jech ta xavalbe: “Chiꞌiltic, jqꞌuextic oxibuc apan.
5 Então Jesus disse aos seus discípulos:
6 Yuꞌun naca to ivul ta jna jun jchiꞌil ti ay ta xanobale. Pero muꞌyuc cꞌusi ta xcacꞌbe slajes”, ti xachie.
6 É que um amigo meu acaba de chegar de viagem, e eu não tenho nada para lhe oferecer.”
7 Xuꞌ nan ta xcaltic xtoc ti jech ta xtacꞌav tal ta yut snae: “Mu xatijbun jvayel. Yuꞌun macal lec ti stiꞌ jnae. Yuꞌun jchiꞌinojun ta vayel ti jnichꞌnabtaque. Mu xuꞌ ta xilic yoꞌ ta xcacꞌbot ti cꞌusi ta xacꞌane”, xayut.
7 — E imaginem que o amigo responda lá de dentro: “Não me amole! A porta já está trancada, e eu e os meus filhos estamos deitados. Não posso me levantar para lhe dar os pães.”
8 Ta xcalboxuc avaꞌiic, acꞌo mi lec xavil abaic schiꞌuc, pero mu xlic yacꞌbot ti cꞌusi ta xtun avuꞌune. Pero ti tey noꞌox xavulvun ta jmeque, ta xtavan xaꞌi. Jech o xal ta onoꞌox xlic yacꞌbot ti cꞌusi ta xacꞌanbee.
8 Jesus disse:
9 Jaꞌ yuꞌun un, ta xcalboxuc avaꞌiic, cꞌanbeic ti Diose, ta xayacꞌboxuc. Saꞌolanic, ta xataic. Cꞌojilanic ti tiꞌ nae, ta xajambatic.
9 Por isso eu digo: peçam e vocês receberão; procurem e vocês acharão; batam, e a porta será aberta para vocês.
10 Yuꞌun ti buchꞌu ta scꞌane, ta xichꞌ. Ti buchꞌu ta saꞌe, ta sta. Ti buchꞌu ta stij ti tiꞌ nae, ta xjambat.
10 Porque todos aqueles que pedem recebem; aqueles que procuram acham; e a porta será aberta para quem bate.
11 Ti voꞌoxuc totiloxuque, ¿mi ta xavacꞌbeic jbej ton ti cꞌalal pan ta scꞌanboxuc ti anichꞌonique? Jaꞌ jech xtoc, ¿mi ta xavacꞌbeic jcot chon ti cꞌalal choy ta scꞌanboxuque?
11 Por acaso algum de vocês será capaz de dar uma cobra ao seu filho, quando ele pede um peixe?
12 Jaꞌ jech xtoc, ¿mi ta xavacꞌbeic jcot tsec ti cꞌalal ta scꞌanboxuc ton alaqꞌue?
12 Ou, se o filho pedir um ovo, vai lhe dar um escorpião?
13 Manchuc mi jech chopoloxuc, pero xanaꞌic lec stꞌujel ti cꞌusi ta xavacꞌbeic ti anichꞌonique. Jaꞌuc xa van ti Atotic ti oy ta vinajele ta xacꞌbe ti Chꞌul Espíritu ti buchꞌu ta scꞌane ―xi ti Jesuse.
13 Vocês, mesmo sendo maus, sabem dar coisas boas aos seus filhos. Quanto mais o Pai, que está no céu, dará o Espírito Santo aos que lhe pedirem!
14 Ti Jesuse laj sloqꞌues jun chopol pucuj ti oy ta yoꞌnton jun vinic ti pasem ta umaꞌe. Cꞌalal ilocꞌ batel ti chopol pucuje, jech ti umaꞌe lic jamuc ti yee. Chꞌayal icꞌot yoꞌntonic ti cristianoetic ti jech laj spase.
14 Jesus estava expulsando de certo homem um demônio que não o deixava falar. Quando o demônio saiu, o homem começou a falar. A multidão ficou admirada,
15 Pero oy jlom jech laj yalic: ―Ti vinic liꞌe ta stac loqꞌuel ti chopol pucujetique jaꞌ ta stsatsal ti banquilal yuꞌunique, jaꞌ ti Beelzebue ―xiic.
15 mas alguns disseram: — É
16 Oy jlom xtoc ta scꞌan ta slajeltsabe yoꞌnton ti Jesuse. Jech o xal laj scꞌanbeic ti acꞌo yacꞌ iluc señail ta vinajele.
16 Outros, querendo conseguir alguma prova contra Jesus, pediam que ele fizesse um milagre para mostrar que o seu poder vinha de Deus.
17 Pero ti Jesuse snaꞌoj ti jech ta snopique. Jech o xal jech laj yal: ―Buchꞌuuc noꞌox ajvalilal ti mi ta xlic xchꞌacan sbaique, ti mi xlic stsacan sbaic ta letoe, ta soques sba stuquic. Jaꞌ jech xtoc ti mi ta xchꞌac sbaic ti jchop nacleje, jaꞌ jech xtoc ta soques sba stuquic.
17 Mas Jesus, conhecendo os pensamentos deles, disse:
18 Jaꞌ jech xtoc ti pucuje, ti mi ta syanijes sba stuque, ti mi ta scrontain sba stuque, ¿cꞌusi xut ta xjalij ti stsatsale? Jaꞌ jech ta xcalboxuc avaꞌiic, yuꞌun ta xavalbeicun ti ta stsatsal ti Beelzebue ti jech ta jloqꞌues ti pucujetique.
18 Se o reino de Satanás tem grupos que lutam entre si, como continuará a existir? Vocês dizem que é Belzebu que me dá poder para expulsar demônios.
19 Ti mi jaꞌ jeche, ¿buchꞌu van ta xcoltaat yuꞌun ti avinictac ti jech xuꞌ yuꞌunic ta sloqꞌuesel ti pucujetique? Jech o xal ti avinictaque ta svinajesboxuc ti toj chꞌayemoxuque.
19 Mas, se é assim, quem dá aos seguidores de vocês o poder para expulsar demônios? Assim, os seus próprios seguidores provam que vocês estão completamente enganados.
20 Ta smucꞌul stsatsal ti Diose ti jech ta jloqꞌues ti chopol pucujetique. Liꞌe, jaꞌ ta xacꞌ ta naꞌel ti liꞌ xa oy ta atojolic ti ventainel yuꞌun ti Diose.
20 Na verdade é pelo poder de Deus que eu expulso demônios, e isso prova que o
21 ’Cꞌalal oy jun tsatsal vinic ti lec xchapanoj sba schiꞌuc ti yabtejeb ti ta xchabi ti snae, scotol ti cꞌusi oy yuꞌune lec xchabioj.
21 — Quando um homem forte e bem-armado guarda a sua própria casa, tudo o que ele tem está seguro.
22 Pero mi ta xtal jun vinic ti más to tsots xuꞌ yuꞌune, ta stsalat ti vinique. Jech xlic pojbatuc ti yabtejeb ti jaꞌ spatoj o yoꞌnton schiꞌuque. Ta xpojbat ti cꞌusitic oy yuꞌune. Ta xchꞌacbat batel.
22 Mas, quando um homem mais forte o ataca e vence, leva todas as armas em que o outro confiava e reparte tudo o que tomou dele.
23 ’Buchꞌuuc noꞌox ti mu lecuc ta xil ti cꞌusi ta jpase, jaꞌ ta xiscrontain. Jaꞌ jech xtoc ti buchꞌu mu xiscolta ta stsobele, jaꞌ noꞌox ta stani batel.
23 — Quem não é a meu favor é contra mim; e quem não me ajuda a ajuntar está espalhando.
24 ’Cꞌalal ta xlocꞌ batel ti pucuj ta yoꞌnton jun vinique, ta xba xanavuc ta xocol banomil. Ta saꞌ ti bu ta xcux yoꞌntone. Pero cꞌalal ta xil ti muꞌyuc ta stae, jech xlic snop ta yoꞌnton: “Ta xichaꞌsut batel ta jna ti bu lilocꞌ talele”, xi.
24 Jesus continuou:
25 Cꞌalal ta sut talele, xocol ta stabe yoꞌnton ti vinique, coꞌol sꞌelan jbej na ti lec mesbile, ti lec chꞌubabile.
25 Aí volta e encontra a casa varrida e arrumada.
26 Jech o xal ti pucuje ta xbat yicꞌ talel yan vucub schiꞌil ti más toj echꞌem chopole. Jaꞌ mu sta ti stuque. Scotolic ti pucujetique ta xꞌoch naclicuc ta yoꞌnton ti vinique. Jech ti vinique jaꞌ to toj echꞌem chopol ta xcom. Jaꞌ mu sta ti ta baꞌyele ―xi ti Jesuse.
26 Depois sai e vai buscar outros sete espíritos piores ainda, e todos ficam morando ali. Assim a situação daquela pessoa fica pior do que antes.
27 Cꞌalal yacal jech ta xal ti Jesús ti vaꞌi sꞌelan taje, oy jun ants ta scotol ti cristianoetique ti jech iꞌavane: ―Yan noꞌox yutsil ti ants ti buchꞌu laj svoqꞌuesote, ti laj stsꞌitesote ―xi.
27 Quando Jesus acabou de dizer isso, uma mulher que estava no meio da multidão gritou para ele: — Como é feliz a mulher que pôs o senhor no mundo e o amamentou!
28 Pero ti Jesuse jech laj yal: ―Jaꞌ yan yutsilic ti buchꞌutic ta xaꞌiic ti cꞌusi ta xal ti Diose, ti ta xchꞌunique ―xi.
28 Mas Jesus respondeu:
29 Cꞌalal yacal ta stsob sbaic talel ti cristianoetic ta stojol ti Jesuse, tey lic cꞌopojuc ti jech laj yale: ―Ti cristianoetic ta ora liꞌe toj chopolic. Ta scꞌanic señail ti oy cꞌusi ta xꞌacꞌbat yilique. Pero muꞌyuc cꞌusi ta xꞌacꞌbat yilic. Jaꞌ noꞌox ta xꞌacꞌbat yilic jech chac cꞌu chaꞌal icꞌot ta stojol ti jꞌalcꞌop Jonase.
29 Quando a multidão se ajuntou em volta de Jesus, ele começou a falar e disse o seguinte:
30 Ti cꞌusi icꞌot ta stojol ti Jonase, jaꞌ señail laj yilic ti cristianoetic ti oyic ta Ninivee. Jaꞌ jech ti vuꞌun ti coꞌol jꞌelantique, ti cꞌusi ta xcꞌot ta jtojole, jaꞌ señail ta xilic ti cristianoetic avi liꞌe.
30 Assim como o
31 Ti scꞌacꞌalil ti chapanele, ti cꞌalal ta xichꞌ chapanel ti cristianoetic avi liꞌe, jech ti meꞌ ajvalil ti liquem talel ta xocon sloqꞌueb cꞌacꞌale ta svaꞌan sba ta xchapanel. Yuꞌun ti stuque ta namal banomil ilic talel ta yaꞌyiel sbijil ti ajvalil Salomone. Ti vuꞌun liꞌe, jaꞌ jelavem ti jcꞌoplale. Jaꞌ mu sta ti Salomone.
31 No Dia do Juízo a rainha de Sabá vai se levantar e acusar vocês, pois ela veio de muito longe para ouvir os sábios ensinamentos de Salomão. E eu afirmo que o que está aqui é mais importante do que Salomão.
32 Jech xtoc ti buchꞌutic nacajtic to ox ta Ninive jteclume tey ta xlic vaꞌicuc ta chapanvanej ti cꞌalal ta xichꞌic chapanel ti cristianoetic avi liꞌe. Yuꞌun ti stuquique laj sjelta yoꞌntonic ti cꞌalal ay yal scꞌop Dios ti Jonase. Ti vuꞌun liꞌe, jaꞌ jelavem jcꞌoplal. Jaꞌ mu sta scꞌoplal ti Jonase.
32 No Dia do Juízo o povo de Nínive vai se levantar e acusar vocês porque, quando ouviram a mensagem de Jonas, eles se arrependeram dos seus pecados. E eu afirmo que o que está aqui é mais importante do que Jonas.
33 ’Mu yuꞌunuc ta jtsantic ti lampara ti chba cacꞌtic ta nacꞌaltique, o chba jticꞌtic ta yolon cajon. Moꞌoj, ta xcacꞌtic lec ta toyol yoꞌ ta xilic lec ti buchꞌu ta xꞌochic talel ta yut nae.
33 Jesus continuou:
34 Ti asatique coꞌol sꞌelan lampara cꞌotem yuꞌun ti abecꞌtalique. Ti mi lec ti asatique, jech oy ta saquil osil sjunul ti abecꞌtalique. Pero ti mi chopol ti asatique, jech oy ta icꞌal osil sjunul ti abecꞌtalique.
34 Os olhos são como uma luz para o corpo: quando os olhos de você são bons, todo o seu corpo fica cheio de luz. Porém, se os seus olhos forem maus, o seu corpo ficará cheio de escuridão.
35 Qꞌuelo me abaic, ti luz ti oy ta atojolique, mu me xjoybij ta icꞌal osil.
35 Portanto, tenha cuidado para que a luz que está em você não seja escuridão.
36 Ti mi sjunlejal abecꞌtal oy ta saquilal osile, ti mi muꞌyuc jutebuc oy icꞌal osile, scotol xavilic lec, coꞌol sꞌelan jun lampara ti ta xacꞌ xojobal ta atojole ―xi ti Jesuse.
36 Pois, se o seu corpo estiver completamente luminoso, e nenhuma parte estiver escura, então ele ficará todo cheio de luz como acontece quando você é iluminado pelo brilho de uma lamparina.
37 Cꞌalal laj yoꞌnton ta cꞌopojel ti Jesuse, jaꞌ o tal jun jfariseo vinic ti laj yicꞌ batel ta veꞌel ta snae. Ti Jesuse iꞌoch batel. Tey cꞌot chotluc ta mexa.
37 Quando Jesus acabou de falar, um fariseu o convidou para jantar na casa dele. Jesus foi e sentou-se à mesa.
38 Ti jfariseoe toj labal laj yaꞌi ti cꞌalal laj yil ti mu laj yichꞌbe ta mucꞌ ti stalelique, ti ep ta velta ta spoc scꞌobic cꞌalal xlic veꞌicuque.
38 O fariseu ficou admirado quando viu que Jesus não tinha se lavado antes de comer.
39 Pero ti Cajvaltique jech laj yal: ―Ti voꞌoxuque, jfariseoetic, lec ta xapocbeic spat ti avasuique schiꞌuc ti asetsique. Pero ti voꞌoxuque jaꞌ noꞌox nojem ta avoꞌntonic ta spasel ti chopole schiꞌuc ti elecꞌale.
39 Então o Senhor disse a ele:
40 Toj pimuneboxuc. ¿Mi mu xanaꞌic, ti Buchꞌu laj smeltsan ti spat xocone ti jaꞌ laj smeltsan xtoc ti yute?
40 Seus tolos! Quem fez o lado de fora não é o mesmo que fez o lado de dentro?
41 Acꞌo sventain Dios ti yut avoꞌntonique. Jaꞌ yuꞌun umbi, jech lec ta xcom scotol.
41 Portanto, deem aos pobres o que está dentro dos seus copos e pratos, e assim tudo ficará limpo para vocês.
42 ’Toj abol abaic ti voꞌoxuque, jfariseoetic. Jaꞌ noꞌox tsots scꞌoplal ta xavaꞌiic ti ta xaloqꞌuesic jujun ti ta lajlajunebe yoꞌ jech ta xavacꞌbeic ti Diose, ti tꞌul nichime, ti lulae, schiꞌuc scotol ti cꞌusitic ta xatsꞌunique. Pero muꞌyuc cꞌotem ta pasel avuꞌunic ti tucꞌ avoꞌntonique, ti oy scꞌuxul avoꞌntonic ta stojol ti Diose. Jaꞌ más tsots scꞌoplal ti jech ta scꞌan ta xapasique. Pero mu me xavictaic ta spasel ti yane.
42 — Ai de vocês, fariseus! Pois dão para Deus a décima parte até mesmo da hortelã, da arruda e de todas as verduras, mas não são justos com os outros e não amam a Deus. E são exatamente essas coisas que vocês devem fazer sem deixar de lado as outras.
43 ’Toj abol abaic ti voꞌoxuque, jfariseoetic. Jaꞌ noꞌox ta xacꞌanic ti ta xbat chotlanic ti bu ichꞌbil ta mucꞌ ti chotlebal ti ta jujun chꞌul naetique. Jaꞌ noꞌox ta xacꞌanic ichꞌbiloxuc ta mucꞌ, cꞌoponbiloxuc ti ta calletique.
43 — Ai de vocês, fariseus! Pois gostam demais dos lugares de honra nas
44 ’Toj abol abaic ti voꞌoxuque, jchanubtasvanejetic yuꞌun ti mantale, jfariseoetic. Jaꞌ noꞌox ta xapacꞌta abaic. Yuꞌun jech aꞌelanic jech chac cꞌu chaꞌal smuquinal ti animae, ti mu xvinaj ti cꞌusi tiqꞌuil ta yute. Cꞌalal ta xꞌechꞌ ti cristianoetic tey ta sbae, mu snaꞌ cꞌusi tey oy ta yolon ―xi ti Jesuse.
44 — Ai de vocês! Pois são como sepulturas que não se veem, sepulturas que as pessoas pisam sem perceber.
45 Oy jun jchanubtasvanej yuꞌun ti mantale ti jech laj yale: ―Jchanubtasvanej, ti jech ta xaval taje, chopol ta xcaꞌicutic ec ―xi.
45 Então um mestre da Lei disse a Jesus: — Mestre, falando assim, o senhor está nos ofendendo também.
46 Pero ti Jesuse jech laj yal: ―Toj abol abaic ti voꞌoxuque, jchanubtasvanejetic yuꞌun ti mantale. Yuꞌun jaꞌ noꞌox ta xavacꞌbeic ep yicatsic ti cristianoetique ti mu xa xlic yuꞌunique. Mi jaꞌuc jutebuc sniꞌ acꞌobic ti ta xaticꞌ aba ta scoltaele.
46 Jesus respondeu:
47 ’Toj abol abaic ti voꞌoxuque. Ta xameltsanbe lec smuquinal ti jꞌalcꞌopetic ta voꞌnee ti jaꞌ laj smilic ti amolmucꞌtotique.
47 Ai de vocês! Pois fazem túmulos bonitos para os
48 Jaꞌ jech ta xavaqꞌuic iluc ti jmoj avoꞌntonic ti cꞌu sꞌelan laj spasic ti amolmucꞌtotic ta voꞌnee. Ti stuquique laj smilic ti jꞌalcꞌopetic ta voꞌnee. Ti voꞌoxuque ta xameltsanbe lec ti smuquinale.
48 Com isso vocês mostram que concordam com o que os seus antepassados fizeram, pois eles mataram os profetas, e vocês fazem túmulos para eles.
49 ’Ta sventa ti oy sbijil ti Diose, jech laj yal: “Ta jtac batel cajꞌalcꞌoptac, cajtacbolaltac ta stojolic. Oy jlom ta smilic. Oy jlom ta snutsic batel”, ti xie.
49 Por isso a Sabedoria de Deus disse: “Mandarei para eles profetas e mensageiros, e eles matarão alguns e perseguirão outros.”
50 Jech o xal ti cristianoetic avi liꞌe ta xꞌichꞌbat yeic yuꞌun ti Diose ti jech ilajic ta milel ti jꞌalcꞌopetique ti lic onoꞌox talel ta sliquebal banomile.
50 Por causa disso esta gente de hoje será castigada pela morte de todos os profetas assassinados desde a criação do mundo,
51 Yuꞌun ilic onoꞌox talel ta stojol Abel. Ivul cꞌalal to ta Zacarías ti jaꞌ laj smilic ta stsꞌel ti altare. Jech o xal ta xcalboxuc avaꞌiic, ti Diose ta xichꞌbe ye ti cristianoetic avi liꞌe ti jech ilajic ti jꞌalcꞌopetic ta voꞌnee.
51 começando pela morte de Abel até a morte de Zacarias, que foi assassinado entre o altar e o
52 ’Toj abol abaic ti voꞌoxuque, jchanubtasvanejetic yuꞌun ti mantale. Yuꞌun ti voꞌoxuque tey anacꞌojic, mu xavaqꞌuic ta ojtiquinel sbelal ti lequilale. Ti cꞌalal mu xaꞌochic ti voꞌoxuque, jaꞌ jech xtoc mu xavaqꞌuic ochuc ti buchꞌutic ta scꞌan ta xꞌoch yaꞌiic batele ―xi ti Jesuse.
52 — Ai de vocês, mestres da Lei! Pois guardam a chave que abre a porta da casa da Sabedoria. E assim nem vocês mesmos entram, nem deixam os outros entrarem.
53 Cꞌalal jech laj yoꞌnton ta yalel ti Jesuse, jech ti jchanubtasvanejetic yuꞌun ti mantale, ti jfariseoetique icap sjolic ta stojol. Ep ta tos lic yilbajinic ta sjacꞌolanbel ti Jesuse.
53 Quando Jesus saiu dali, os mestres da Lei e os fariseus começaram a criticá-lo com raiva e a lhe fazer perguntas sobre muitos assuntos.
54 Yuꞌun ta sqꞌuelic yaꞌiic mi oy cꞌusi chopol ta xlocꞌ ta ye yoꞌ jech ta xbaj ta cꞌocꞌ, yoꞌ jech ta saꞌbeic smul.
54 Eles queriam levá-lo a dizer alguma coisa que pudesse lhes servir de motivo para acusá-lo.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 11, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.