João 4
TI ACHꞌ REXTOMENTO YUꞌUN TI JESUCRISTOE (TZO_TZC) vs NVI
1 Ti jfariseoetique laj yaꞌiic ti ep ti cristianoetic ta stsꞌacliic batel ti Jesuse schiꞌuc ti ep ta xacꞌ ti ichꞌ voꞌe, ti jaꞌ mu sta ti Juane.
1 Os fariseus ouviram falar que Jesus estava fazendo e batizando mais discípulos do que João,
2 Pero maꞌuc stuc Jesús ti ta xacꞌ ti ichꞌ voꞌe, yuꞌun jaꞌ ta xaqꞌuic ichꞌ voꞌ ti yajchancꞌoptaque.
2 embora não fosse Jesus quem batizasse, mas os seus discípulos.
3 Cꞌalal jech laj yaꞌi ti Jesús taje, ilocꞌ batel ti ta Judea banomile. Isut batel ta Galilea banomil.
3 Quando o Senhor ficou sabendo disso, saiu da Judéia e voltou uma vez mais à Galiléia.
4 Ti jech isut batele, iꞌechꞌ ta yosilal Samaria.
4 Era-lhe necessário passar por Samaria.
5 Jech ti Jesuse icꞌot ta jteclum Sicar ti oy ta Samariae, ti nopol xil sbaic schiꞌuc ti banomil ti jaꞌ yuꞌun to ox ti Jacobe, ti laj yacꞌbe comel ti snichꞌone, jaꞌ ti Josee.
5 Assim, chegou a uma cidade de Samaria, chamada Sicar, perto das terras que Jacó dera a seu filho José.
6 Ti teye oy jun jocꞌ ti sbiinoj sjocꞌ Jacobe. Ti jech lubem xa ta xanobal ti Jesuse, icꞌot chotiuc ta stiꞌil ti joqꞌue yuꞌun jutuc xa scꞌan oꞌlol cꞌacꞌal.
6 Havia ali o poço de Jacó. Jesus, cansado da viagem, sentou-se à beira do poço. Isto se deu por volta do meio-dia.
7 Cꞌalal jech chotol ta stiꞌil jocꞌ ti Jesuse, jaꞌ o tal slup voꞌ jun ants ti liquem talel ta Samariae. Ti Jesuse jech laj yal: ―Acꞌbun jutebuc avaꞌal cuchꞌ ―xi.
7 Nisso veio uma mulher samaritana tirar água. Disse-lhe Jesus: "Dê-me um pouco de água".
8 Ti yajchancꞌoptaque muꞌyuc tey oyic. Yuꞌun ibatic ta jteclum ta smanel talel sveꞌelic.
8 ( Os seus discípulos tinham ido à cidade comprar comida. )
9 Ti jsamaria antse jech laj stacꞌbe: ―¿Cꞌu chaꞌal ta xacꞌanbun voꞌ avuchꞌ ti voꞌot jꞌisraelote cꞌalal ti vuꞌun jsamaria antsune? ―xi. Jaꞌ jech laj yal ti antse, yuꞌun ti jꞌisraeletique mu lecuc xil sbaic schiꞌuc ti jsamariaetique.
9 A mulher samaritana lhe perguntou: "Como o senhor, sendo judeu, pede a mim, uma samaritana, água para beber? " ( Pois os judeus não se dão bem com os samaritanos. )
10 Ti Jesuse jech laj stacꞌbe: ―Ti xanaꞌuc ti cꞌusi ta xacꞌ ti Diose, ti xanaꞌuc ti Buchꞌu ta scꞌanbot ti voꞌe, ta melel umbi, voꞌot ta xacꞌanbun ti voꞌ ti jechuque. Jech ti vuꞌune ta xcacꞌbot ti cuxul voꞌe ―xi.
10 Jesus lhe respondeu: "Se você conhecesse o dom de Deus e quem lhe está pedindo água, você lhe teria pedido e ele lhe teria dado água viva".
11 Ti antse jech laj yal: ―Ti voꞌote, ¿bu ta xata talel ti cuxul voꞌ ti ta xavacꞌbune ti cꞌalal toj nat ti joqꞌue? Jaꞌ jech xtoc muꞌyuc cꞌusi oy avuꞌun yoꞌ ta xalup loqꞌuel tal ti voꞌe.
11 Disse a mulher: "O senhor não tem com que tirar a água, e o poço é fundo. Onde pode conseguir essa água viva?
12 ¿Mi yuꞌun voꞌot más to cajal latal yaꞌyel? ¿Mi jaꞌ mu sta ti jmolmucꞌtotcutic Jacobe, ti jaꞌ laj yacꞌbuncutic ti jocꞌ liꞌe, ti liꞌ laj yuchꞌ ti stuque, ti liꞌ laj yuchꞌ xtoc ti snichꞌnabtaque schiꞌuc scotol ti cꞌusitic oy yuꞌune? ―xi ti antse.
12 Acaso o senhor é maior do que o nosso pai Jacó, que nos deu o poço, do qual ele mesmo bebeu, bem como seus filhos e seu gado? "
13 Ti Jesuse jech laj stacꞌbe: ―Scotolic ti buchꞌutic ta xuchꞌic ti voꞌ liꞌe, ta xchaꞌtaquij ti yoꞌntonique.
13 Jesus respondeu: "Quem beber desta água terá sede outra vez,
14 Yan ti buchꞌutic ta xuchꞌic ti voꞌ ti vuꞌun ta xcaqꞌue, mu xtaquij o ti yoꞌntonique. Yuꞌun jech ta xcꞌot ta yoꞌntonic jech chac cꞌu chaꞌal nioꞌ ti mu snaꞌ xꞌule. Tey xtuctun o ta yoꞌntonic ti jaꞌ ta xꞌacꞌbat scuxlejalic sbatel osile ―xi.
14 mas quem beber da água que eu lhe der nunca mais terá sede. Pelo contrário, a água que eu lhe der se tornará nele uma fonte de água a jorrar para a vida eterna".
15 Ti antse jech laj stacꞌbe: ―Acꞌbun ti voꞌ taje yoꞌ jech mu xtaquij ti coꞌntone, jaꞌ jech xtoc yoꞌ mu liꞌuc xivaꞌvun ta slupel ti voꞌ liꞌ ta joqꞌue ―xi.
15 A mulher lhe disse: "Senhor, dê-me dessa água, para que eu não tenha mais sede, nem precise voltar aqui para tirar água".
16 Ti Jesuse jech laj yalbe: ―Batan, ba icꞌo talel ti amalale. Jaꞌ jech xtoc un, laꞌic liꞌe ―xi.
16 Ele lhe disse: "Vá, chame o seu marido e volte".
17 Ti antse jech laj stacꞌ: ―Muꞌyuc jmalal ―xi. Jech ti Jesuse laj stacꞌbe: ―Oy arazon ti jech chꞌabal amalal ta xavale.
17 "Não tenho marido", respondeu ela. Disse-lhe Jesus: "Você falou corretamente, dizendo que não tem marido.
18 Yuꞌun laj xa amalalin voꞌob viniquetic. Yan ti tey achiꞌuc avi liꞌe, maꞌuc amalal. Jech o xal jamal laj aval ti chꞌabal amalale ―xi.
18 O fato é que você já teve cinco; e o homem com quem agora vive não é seu marido. O que você acabou de dizer é verdade".
19 Cꞌalal jech laj yaꞌi ti antse, jech laj yal: ―Ta xquil ti voꞌot jun jꞌalcꞌopote.
19 Disse a mulher: "Senhor, vejo que é profeta.
20 Ti jmolmucꞌtotcutic ta voꞌnee jech yaloj caꞌicutic ti vuꞌuncutic jsamariauncutique ti laj yichꞌic ta mucꞌ ti Dios liꞌ ta vitse. Yan ti voꞌoxuc jꞌisraeloxuque ta xavalic ti ta scꞌan ti cꞌalal to Jerusalén chba quichꞌtic ta mucꞌ ti Diose ―xi ti antse.
20 Nossos antepassados adoraram neste monte, mas vocês, judeus, dizem que Jerusalém é o lugar onde se deve adorar".
21 Ti Jesuse jech laj stacꞌbe: ―Chꞌunbun ti oy bu ta sta yorail ti mi jaꞌuc ta vitse, mi jaꞌuc ta Jerusalén ti chba avichꞌic ta mucꞌ ti Diose.
21 Jesus declarou: "Creia em mim, mulher: está próxima a hora em que vocês não adorarão o Pai nem neste monte, nem em Jerusalém.
22 Ti voꞌoxuc jsamariaoxuque mu xanaꞌic ti buchꞌu ta xavichꞌic ta muqꞌue. Yan ti vuꞌuncutic jꞌisraeluncutique jnaꞌcutic ti Buchꞌu ta xquichꞌcutic ta muqꞌue. Yuꞌun ti coltaele ta xlic tal ta stojol ti jꞌisraeletique.
22 Vocês, samaritanos, adoram o que não conhecem; nós adoramos o que conhecemos, pois a salvação vem dos judeus.
23 Sta xa yorail, jaꞌ xa yorail avi liꞌe, ti buchꞌutic ta xichꞌic ta mucꞌ ti Diose, jaꞌ ta xichꞌic ta mucꞌ ti Dios ti ta yut yoꞌntonic ta melele. Yuꞌun ti Jtotic Diose jaꞌ jech oy ta yoꞌnton ti jaꞌ jech acꞌo ichꞌatuc ta muqꞌue.
23 No entanto, está chegando a hora, e de fato já chegou, em que os verdadeiros adoradores adorarão o Pai em espírito e em verdade. São estes os adoradores que o Pai procura.
24 Yuꞌun ti Diose mu xvinaj ta qꞌuelel. Jech o xal ti buchꞌutic ta xichꞌic ta muqꞌue, acꞌo locꞌuc ayanuc ta yut yoꞌnton ta melel ―xi ti Jesuse.
24 Deus é espírito, e é necessário que os seus adoradores o adorem em espírito e em verdade".
25 Ti antse jech laj stacꞌ: ―Caꞌbinoj ti ta xtal ti Mesíase, jaꞌ ti Cristo ta xalique. Cꞌalal mi itale, xtal svinajesbuncutic scotol ti cꞌusi mu jnaꞌcutique ―xi.
25 Disse a mulher: "Eu sei que o Messias ( chamado Cristo ) está para vir. Quando ele vier, explicará tudo para nós".
26 Ti Jesuse jech laj yal: ―Ti taje, vuꞌunun ti liꞌ yacal ta xicꞌopoj ta atojole ―xi.
26 Então Jesus declarou: "Eu sou o Messias! Eu, que estou falando com você".
27 Cꞌalal jech yacal ta xloꞌilaj ti Jesuse, jaꞌ o italic ti yajchancꞌoptaque. Labal laj yaꞌiic ti jech ta xchiꞌin ta loꞌil ants ti Jesuse. Pero ti stuquique muꞌyuc buchꞌu junucal laj sjacꞌbeic ti cꞌusi ta scꞌan ti antse, ti cꞌusi ti sloꞌilique.
27 Naquele momento os seus discípulos voltaram e ficaram surpresos ao encontrá-lo conversando com uma mulher. Mas ninguém perguntou: "Que queres saber? " ou: "Por que estás conversando com ela? "
28 Jech ti antse tey laj yicta comel ti sqꞌuibe. Ibat ta jteclum. Jech laj yalbe ti schiꞌiltaque:
28 Então, deixando o seu cântaro, a mulher voltou à cidade e disse ao povo:
29 ―Laꞌic, ba jqꞌueltic avilic jun vinic ti buchꞌu laj xa svinajesbun scotol ti cꞌusi laj jpase. Mu jnaꞌ mi jaꞌ ti Cristo chcale ―xut.
29 "Venham ver um homem que me disse tudo o que tenho feito. Será que ele não é o Cristo? "
30 Cꞌalal jech laj yaꞌiique, iloqꞌuic batel ta jteclum. Bat sqꞌuelic bu oy ti Jesuse.
30 Então saíram da cidade e foram para onde ele estava.
31 Cꞌalal mu to ta xvulic ti cristianoetique, ti yajchancꞌoptaque lic scꞌanbe vocol ti Jesús ti jech laj yalique: ―Jchanubtasvanej, veꞌan jutebuc ―xiic.
31 Enquanto isso, os discípulos insistiam com ele: "Mestre, come alguma coisa".
32 Pero ti Jesuse jech laj yal: ―Oy yan jveꞌel ta jlajes ti voꞌoxuc mu xavojtiquinique ―xi.
32 Mas ele lhes disse: "Tenho algo para comer que vocês não conhecem".
33 Ti yajchancꞌoptaque jech lic sjacꞌbe sbaic: ―¿Mi yuꞌun van oy buchꞌu tal acꞌbatuc sveꞌel? ―xiic.
33 Então os seus discípulos disseram uns aos outros: "Será que alguém lhe trouxe comida? "
34 Ti Jesuse jech laj yal: ―Ti jveꞌele, jaꞌ ti ta jpas ti cꞌusi ta scꞌan ti Buchꞌu laj stacun talele, ti ta jtsutsesbe ti yabtele.
34 Disse Jesus: "A minha comida é fazer a vontade daquele que me enviou e concluir a sua obra.
35 Ti voꞌoxuque ta xavalic ti scꞌan to chanib u ta xichꞌ tsobel ti tsꞌunobale. Pero vuꞌun ta xcalboxuc avaꞌiic, qꞌuel avilic, toyic batel asatic ta tsꞌunobaltic. Yuꞌun yij xa ti tsꞌunobale.
35 Vocês não dizem: ‘Daqui a quatro meses haverá a colheita’? Eu lhes digo: Abram os olhos e vejam os campos! Eles estão maduros para a colheita.
36 Ti buchꞌu ta xꞌabtej ta stsobel ti tsꞌunobale ta xichꞌ stojol. Ti tsꞌunobal ti ta stsobe, jaꞌ cuxlejal sbatel osil. Jech o xal ti buchꞌu ta stsꞌune schiꞌuc ti buchꞌu ta stsobe coꞌol xmuyubaj yoꞌntonic.
36 Aquele que colhe já recebe o seu salário e colhe fruto para a vida eterna, de forma que se alegram juntos o que semeia e o que colhe.
37 Yuꞌun melel ti oy me jech xꞌale ti cꞌop xavaꞌie: “Yan o ti buchꞌu laj stsꞌune. Yan o ti buchꞌu laj stsobe”, xi.
37 Assim é verdadeiro o ditado: ‘Um semeia, e outro colhe’.
38 Yuꞌun vuꞌun laj xa jtacoxuc batel ta stsobel ti tsꞌunobal ti moꞌcoxuc laj avichꞌ avocolic ta stsunele. Yuꞌun yan ti buchꞌu iꞌabtejique. Pero ti voꞌoxuque ta xatsobic ti yabtelic ti yane ―xi ti Jesuse.
38 Eu os enviei para colherem o que vocês não cultivaram. Outros realizaram o trabalho árduo, e vocês vieram a usufruir do trabalho deles".
39 Ti jnaclejetic tey ta Samariae ep laj xchꞌunic ti Jesuse ta sventa ti ants ti jech laj yale: “Laj yalbun scotol ti cꞌusi laj jpase”, ti xie.
39 Muitos samaritanos daquela cidade creram nele por causa do seguinte testemunho dado pela mulher: "Ele me disse tudo o que tenho feito".
40 Cꞌalal icꞌotic ti jsamariaetic ta stojol ti Jesuse, laj scꞌanbeic vocol ti Jesuse ti acꞌo comuc ta stojolique. Jech ti Jesuse icom chib cꞌacꞌal tey.
40 Assim, quando se aproximaram dele, os samaritanos insistiram em que ficasse com eles, e ele ficou dois dias.
41 Más to iꞌepajic ta xchꞌunel ta sventa ti cꞌusi ta xal stuc ti Jesuse.
41 E por causa da sua palavra, muitos outros creram.
42 Ti stuquique jech laj yalbeic ti antse: ―Avi tana un, maꞌuc noꞌox ta jchꞌuncutic ti cꞌusi laj avalbuncutique. Yuꞌun ti vuꞌuncutique laj xa caꞌicutic, laj xa jnaꞌcutic ti jaꞌ ta melel ti Cristoe, ti jaꞌ Jcoltavanej yuꞌun ti cristianoetique. Jech o xal ta jchꞌuncutic ―xiic.
42 E disseram à mulher: "Agora cremos não somente por causa do que você disse, pois nós mesmos o ouvimos e sabemos que este é realmente o Salvador do mundo".
43 Cꞌalal echꞌ ti chib cꞌacꞌale, ti Jesuse ilocꞌ batel ti tey ta Samaria banomile. Ibat cꞌalal to Galilea banomil.
43 Depois daqueles dois dias, ele partiu para a Galiléia.
44 Yuꞌun jech laj yalbe sba scꞌoplal stuc ti Jesuse: “Ti jun jꞌalcꞌope muꞌyuc ichꞌbil ta mucꞌ yuꞌun ti slumal stuque”, xi.
44 ( Jesus tinha afirmado que nenhum profeta tem honra em sua própria terra. )
45 Cꞌalal icꞌot ta Galilea ti Jesuse, ti cristianoetic teye xmuyubajic laj yichꞌic ta mucꞌ. Yuꞌun ti stuquique laj yilic cꞌusitic laj xa spas ti Jesuse ti cꞌalal iꞌayic ta qꞌuin Colel ti ta Jerusalene.
45 Quando chegou à Galiléia, os galileus deram-lhe boas-vindas. Eles tinham visto tudo o que ele fizera em Jerusalém, por ocasião da festa da Páscoa, pois também haviam estado lá.
46 Tsꞌacal to un, ti Jesuse isut batel ta jteclum Caná ti oy ta Galileae, ti bu ijoybij yuꞌun ta yaꞌlel uva ti voꞌe. Ti teye oy jun yajꞌabtel ajvalil ti tsots yabtel yichꞌoje ti ip ta xaꞌi ti snichꞌon ti oy ta Capernaume.
46 Mais uma vez, ele visitou Caná da Galiléia, onde tinha transformado água em vinho. E havia ali um oficial do rei, cujo filho estava doente em Cafarnaum.
47 Ti jꞌabtele, cꞌalal laj yaꞌi ti tal xa ta Galilea ti Jesuse, bat sqꞌuel. Laj scꞌanbe vocol ti acꞌo batuc ta sna, ti acꞌo coltabatuc ti snichꞌone, yuꞌun ta xcham xa.
47 Quando ele ouviu falar que Jesus tinha chegado à Galiléia, vindo da Judéia, procurou-o e suplicou-lhe que fosse curar seu filho, que estava à beira da morte.
48 Ti Jesuse laj yal: ―Ti voꞌoxuque mi mu xcacꞌ avilic ti jmucꞌul jtsatsale, mu xachꞌunicun ―xi.
48 Disse-lhe Jesus: "Se vocês não virem sinais e maravilhas, nunca crerão".
49 Pero ti jꞌabtele jech laj yal: ―Cajval, batic ta ora yoꞌ to mu ta xcham ti jnichꞌone ―xi.
49 O oficial do rei disse: "Senhor, vem, antes que o meu filho morra".
50 Ti Jesuse jech laj yal: ―Batan xa ta ana. Ti anichꞌone cuxul xa ―xi. Ti jꞌabtele laj xchꞌun ti jech iꞌalbat yuꞌun ti Jesuse. Jech o xal ibat.
50 Jesus respondeu: "Pode ir. O seu filho continuará vivo". O homem confiou na palavra de Jesus e partiu.
51 Cꞌalal nopol xa scꞌan xcꞌot ta snae, jaꞌ o iloqꞌuic talel yajtuneltac, tal nupatuc ta be ti jech laj yalique: ―Ti anichꞌone col xa ―xiic.
51 Estando ele ainda a caminho, seus servos vieram ao seu encontro com notícias de que o menino estava vivo.
52 Ti jꞌabtele laj sjacꞌbe ti yajtuneltaque ti cꞌusi ora icol ti snichꞌone. Ti stuquique laj yalic: ―Jliquel xa stsꞌebujel cꞌacꞌal volje paj ti scꞌacꞌale ―xiic.
52 Quando perguntou a que horas o seu filho tinha melhorado, eles lhe disseram: "A febre o deixou ontem, à uma hora da tarde".
53 Ti totile laj snaꞌ ti jaꞌ jech ora ti jech iꞌalbat yuꞌun ti Jesuse: “Ti anichꞌone cuxul xa”, ti xꞌutate. Ti stuque schiꞌuc ti cꞌu yepal tey ta nae laj xchꞌunic ti jaꞌ Jcoltavanej ti Jesuse.
53 Então o pai percebeu que aquela fora exatamente a hora em que Jesus lhe dissera: "O seu filho continuará vivo". Assim, creram ele e todos os de sua casa.
54 Jaꞌ schibal velta laj yacꞌ iluc smucꞌul stsatsal ti Jesús cꞌalal ilocꞌ talel ta Judeae, ivul ta Galilea.
54 Esse foi o segundo sinal miraculoso que Jesus realizou, depois que veio da Judéia para a Galiléia.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 4, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.