Marcos 1
Si-nu̱guanꞌ Yanꞌanj Xa̱ngaꞌ (TRQ) vs NVT
1 Nan huin gaxi̱ꞌi nuguanꞌ sa̱ꞌ xiꞌí Jesucristo huin sij daꞌníj Yanꞌanj xa̱ngaꞌ aj.
1 Este é o princípio das boas-novas a respeito de Jesus Cristo, o Filho de Deus.
2 Asi̱j ná ni̱ garun tsínj gu̱ꞌnaj Isaías ꞌngo̱ nuguanꞌ anj. Ni̱ manꞌan tsínj daj gaꞌmi si-nu̱guanꞌ Yanꞌanj. Ni̱ gataj sij:
2 Iniciou-se como o profeta Isaías escreveu: “Envio meu mensageiro adiante de ti, e ele preparará teu caminho.
3 Ni̱ garun Isaías ango nuguanꞌ nej gataj síꞌ:
3 Ele é uma voz que clama no deserto: ‘Preparem o caminho para a vinda do Senhor! Abram a estrada para ele!’”.
4 Hué dan ni̱ duguataꞌ nnee tsínj gu̱ꞌnaj Juan ni ngüi̱ riqui quij quiꞌyanj na̱co. Ni̱ gataj sij sisi̱ ga̱nani ruhua ni sij xiꞌí si-ga̱quinꞌ ni sij. Ni̱ ga̱taꞌ nnee ni sij. Ngaa ni̱ ga̱ꞌue gui̱nicaj Yanꞌanj niman nico xiꞌí si-ga̱quinꞌ ni sij. Daj gataj sij.
4 Esse mensageiro era João Batista. Ele apareceu no deserto, pregando o batismo como sinal de arrependimento para o perdão dos pecados.
5 Ni̱ gahui nico ni ngüi̱ mán estado Judea nga̱ xumanꞌ gu̱ꞌnaj Jerusalén ganꞌanj ni sij rian nne Juan. Ni̱ duguataꞌ nnee Juan ni sij chruhua xinéj nnee gu̱ꞌnaj Jordán. Ni̱ ganataꞌ ni sij si-ga̱quinꞌ ni sij. Ngaa ni̱ gataꞌ nnee ni sij.
5 Gente de toda a Judeia, incluindo os moradores de Jerusalém, saía para ver e ouvir João. Quando confessavam seus pecados, ele os batizava no rio Jordão.
6 Ni̱ si-ganꞌ Juan huin to xucu gu̱ꞌnaj camello. Ni̱ nnij cinchru ꞌni̱j gatin sij. Ni̱ xa sij xiriquíj nga̱ gatsiꞌ mán riqui quij.
6 João vestia roupas tecidas com pelos de camelo, usava um cinto de couro e alimentava-se de gafanhotos e mel silvestre.
7 Ni̱ nataꞌ sij si-nu̱guanꞌ Yanꞌanj rian ni ngüi̱. Ni̱ gataj sij:
7 João anunciava: “Depois de mim virá alguém mais poderoso que eu, alguém tão superior que não sou digno de me abaixar e desamarrar as correias de suas sandálias.
8 Ni̱ duguataꞌ nnee manꞌānj a ni é re̱ꞌ nga̱ nnee. Sani̱ ga̱ꞌnaꞌ sij, ni̱ ga̱ꞌnaꞌ Espíritu Santo rian án re̱ꞌ, gui̱ꞌyaj sij. ―Daj gataj Juan gunun ni ngüi̱ aj.
8 Eu os batizo com água, mas ele os batizará com o Espírito Santo!”.
9 Ngaa ni̱ ni güi daj, ni̱ gahui Jesús xumanꞌ Nazaret huin xumanꞌ ngaj estado Galilea. Ni̱ duguataꞌ nnee Juan manꞌan Jesús xinéj nnee gu̱ꞌnaj Jordán.
9 Certo dia, Jesus veio de Nazaré da Galileia, e João o batizou no rio Jordão.
10 Ni̱ ngaa gahui Jesús chruhua nnee, ni̱ guiniꞌi sij naxiꞌni̱j xataꞌ. Ni̱ guiniꞌi sij sisi̱ ꞌna̱ꞌ guinij Espíritu Santo rian manꞌan sij. Ni̱ da̱j rúnꞌ hua xuꞌma̱n hua Espíritu Santo gaꞌna̱ꞌ rian sij.
10 Enquanto saía da água, viu o céu se abrir e o Espírito Santo descer sobre ele como uma pomba.
11 Ngaa ni̱ ne̱ꞌ xataꞌ gaꞌmi ꞌngo̱ nane̱ rian Jesús. Ni̱ gataj Yanꞌanj:
11 E uma voz do céu disse: “Você é meu Filho amado, que me dá grande alegria”.
12 Ngaa ni̱ ꞌngo̱ hora, ni̱ ganꞌanj Jesús quij quiꞌyanj na̱co, guiꞌyaj Espíritu Santo.
12 Em seguida, o Espírito conduziu Jesus ao deserto,
13 Daꞌ yuꞌuj daj gane sij hui̱j xia güi. Ni̱ gane sij scanij ni xucu huue mán riqui quij quiꞌyanj daj. Ni̱ gatsij sichre niman Jesús guiꞌyaj-áꞌ fuerza sisi̱ gui̱ꞌyaj Jesús gaquinꞌ. Ni̱ gaꞌna̱ꞌ chracuij ni ángel si gachin rian Jesús.
13 onde ele foi tentado por Satanás durante quarenta dias. Estava entre animais selvagens, e anjos o serviam.
14 Ngaa ni̱ ngaa guisíj garij ni sij ducuaga̱ꞌ manꞌan Juan, ni̱ ganꞌanj Jesús estado Galilea. Ni̱ nataꞌ Jesús si-nu̱guanꞌ Yanꞌanj nuguanꞌ sa̱ꞌ xiꞌí si nicaj sun Yanꞌanj rian ni ngüi̱.
14 Depois que João foi preso, Jesus foi para a Galileia, onde anunciou as boas-novas de Deus.
15 Ni̱ gataj Jesús:
15 “Enfim chegou o tempo prometido!”, proclamava. “O reino de Deus está próximo! Arrependam-se e creiam nas boas-novas!”
16 Ni̱ ngaa huaj Jesús gachéj sij duꞌua laguna xa̱chij gu̱ꞌnaj Galilea, ni̱ guiniꞌi sij ꞌngo̱ tsínj gu̱ꞌnaj Simón nga̱ jnánj síꞌ tsínj gu̱ꞌnaj Andrés. Hué nu̱ngüej sij huin tsínj daꞌa xucuaj. Ni̱ aꞌníj nu̱ngüej sij nnánj chruhua nnee.
16 Enquanto andava à beira do mar da Galileia, Jesus viu Simão e seu irmão André. Jogavam redes ao mar, pois viviam da pesca.
17 Ni̱ gataj Jesús gunun nu̱ngüej sij:
17 Jesus lhes disse: “Venham! Sigam-me, e eu farei de vocês pescadores de gente”.
18 Ngaa ni̱ ꞌngo̱ hora duna nu̱ngüej sij xinánj sij. Ni̱ ganꞌanj nu̱ngüej sij nga̱ Jesús.
18 No mesmo instante, deixaram suas redes e o seguiram.
19 Ngaa ni̱ huaj Jesús ne̱ꞌ rian doj, ni̱ guiniꞌi sij tsínj gu̱ꞌnaj Jacobo daꞌníj Zebedeo nga̱ jnánj síꞌ tsínj gu̱ꞌnaj Juan. Ni̱ nne nu̱ngüej sij chruhua ꞌngo̱ rio̱ chéj rian nnee naguiꞌyaj sa̱ꞌ nu̱ngüej sij nnánj daꞌa nu̱ngüej sij xucuaj.
19 Pouco mais adiante, Jesus viu Tiago e João, filhos de Zebedeu, consertando redes num barco.
20 Ni̱ gaquínj Jesús nu̱ngüej sij sisi̱ gui̱nicoꞌ nu̱ngüej sij manꞌan síꞌ. Ni̱ duna nu̱ngüej sij chrej nu̱ngüej sij Zebedeo chruhua rio̱ nga̱ si-moso síꞌ. Asíj ni̱ guinicoꞌ nu̱ngüej sij Jesús.
20 Chamou-os de imediato e eles também o seguiram, deixando seu pai, Zebedeu, no barco com os empregados.
21 Hué dan ni̱ gatúj aninꞌ sij xumanꞌ Capernaum. Ni̱ güi naránj ruhua ni tsínj israelita, ni̱ gatúj Jesús chruhua si-nuhui ni tsínj daj. Ni̱ gaxi̱ꞌi sij digyán sij rian ni síꞌ.
21 Jesus e seus seguidores foram à cidade de Cafarnaum. Quando chegou o sábado, entrou na sinagoga e começou a ensinar.
22 Ni̱ ngaa gunun ni tsínj daj si gataj Jesús, ni̱ gahuin yanꞌanj ruhua ni sij. Daj si si-nu̱guanꞌ Jesús nicaj sun. Ni̱ sé rúnꞌ digyán Jesús da guiꞌyaj ni maestro digyán si-ley Yanꞌanj rian ni ngüi̱ mánj.
22 O povo ficou admirado com seu ensino, pois ele falava com verdadeira autoridade, diferentemente dos mestres da lei.
23 Ni̱ nne ꞌngo̱ tsínj nu̱n nane̱ xi̱ꞌi chruhua niman chruhua nuhui daj. Ni̱ gaguáj nucuaj síꞌ.
23 De repente, um homem ali na sinagoga, possuído por um espírito impuro, gritou:
24 Ni̱ gataj síꞌ:
24 “Por que vem nos importunar, Jesus de Nazaré? Veio para nos destruir? Sei quem é você: o Santo de Deus!”.
25 Ngaa ni̱ gaꞌmi huee Jesús rian nane̱ xi̱ꞌi daj. Ni̱ gataj sij:
25 “Cale-se!”, repreendeu-o Jesus. “Saia deste homem!”
26 Ngaa ni̱ ducu nagunánj tsínj daj, guiꞌyaj nane̱ xi̱ꞌi. Ni̱ ducu gaguáj nucuaj nane̱ xi̱ꞌi. Ni̱ gahui sij chruhua cúj niman tsínj daj.
26 Então o espírito impuro soltou um grito, sacudiu o homem violentamente e saiu dele.
27 Ngaa ni̱ ganꞌanj ruhua daranꞌ ni sij. Ni̱ nachínj snanꞌanj ni sij rian dugüiꞌ ni sij, ni̱ gataj ni sij:
27 Todos os presentes ficaram admirados e começaram a discutir o que tinha acontecido. “Que ensinamento novo é esse?”, perguntavam. “Como tem autoridade! Até os espíritos impuros obedecem às ordens dele!”
28 Ni̱ ráꞌyanj gaxaꞌni̱ nuguanꞌ xiꞌí Jesús ni̱nꞌ ga̱chraꞌ estado gu̱ꞌnaj Galilea.
28 As notícias a respeito de Jesus se espalharam rapidamente por toda a região da Galileia.
29 Ni̱ ngaa guisíj gahui ni sij chruhua nuhui, ngaa ni̱ gatúj Jesús ducuá Simón nga̱ Andrés. Ni̱ gatúj Jacobo nga̱ Juan nej.
29 Depois que Jesus saiu da sinagoga com Tiago e João, foram à casa de Simão e André.
30 Ni̱ nni chre̱j Simón táj rian nna. Ni̱ nu̱n gachiꞌ únꞌ. Ni̱ gataj ni sij rian Jesús si aꞌnanꞌ manꞌan únꞌ.
30 A sogra de Simão estava de cama, com febre. Imediatamente, falaram a seu respeito para Jesus.
31 Asíj ni̱ gahuin ni̱chrunꞌ Jesús rian ngaj únꞌ. Ni̱ guidaꞌa sij raꞌa únꞌ. Ni̱ nachi nicaj sij únꞌ. Ni̱ ꞌngo̱ hora xiꞌnej gachiꞌ únꞌ. Ni̱ gaxi̱ꞌi manꞌan únꞌ guiꞌyaj xugüi únꞌ si xa ni tsínj daj.
31 Ele foi até ela, tomou-a pela mão e ajudou-a a levantar-se. A febre a deixou, e ela passou a servi-los.
32 Ni̱ ngaa gatúj güi, ni̱ nicaj ni ngüi̱ dugüiꞌ ni sij huin daranꞌ ni ngüi̱ aꞌnanꞌ nga̱ ni ngüi̱ nu̱n nane̱ xi̱ꞌi chruhua cúj niman ni sij. Ni̱ gaꞌna̱ꞌ ni sij rian nne Jesús.
32 Ao entardecer, depois que o sol se pôs, trouxeram a Jesus muitos enfermos e possuídos por demônios.
33 Ni̱ daranꞌ ni ngüi̱ ma̱n xumanꞌ daj ꞌngo̱ nahuin yuꞌ rian hueꞌ rian nne Jesús.
33 Toda a cidade se reuniu à porta da casa para observar.
34 Ni̱ ganahuin nico ni ngüi̱ ranꞌ gaꞌi̱ rian xiꞌi̱, guiꞌyaj Jesús. Ni̱ guiri sij nane̱ xi̱ꞌi niman ni ngüi̱. Ni̱ nun gaꞌuiꞌ sij permiso gaꞌmi ni nane̱ xi̱ꞌi daj si naniꞌi ni sij Jesús.
34 Então Jesus curou muitas pessoas que sofriam de diversas enfermidades e expulsou muitos demônios. Não permitia, porém, que os demônios falassem, pois sabiam quem ele era.
35 Achin gue̱rengaꞌ nachi Jesús hua ru̱miꞌ gue̱. Ni̱ gahui sij ne̱ꞌ xe̱ꞌ xumanꞌ daj ganꞌanj sij quij quiꞌyanj na̱co ga̱chinj jniꞌyaj sij rian Yanꞌanj.
35 No dia seguinte, antes do amanhecer, Jesus se levantou e foi a um lugar isolado para orar.
36 Ni̱ ganꞌanj na̱noꞌ Simón nga̱ ni dugüiꞌ síꞌ manꞌan Jesús.
36 Mais tarde, Simão e os outros saíram para procurá-lo.
37 Ngaa guisíj nariꞌ ni sij, ni̱ gataj ni sij gunun Jesús:
37 Quando o encontraram, disseram: “Todos estão à sua procura!”.
38 Sani̱ gataj Jesús:
38 Jesus respondeu: “Devemos prosseguir para outras cidades e lá também anunciar minha mensagem. Foi para isso que vim”.
39 Ngaa ni̱ gachéj Jesús ni̱nꞌ ga̱chraꞌ daranꞌ ni xumanꞌ ngaj riqui estado Galilea. Ni̱ nataꞌ sij si-nu̱guanꞌ Yanꞌanj chruhua si-nuhui ni tsínj israelita daꞌ go̱ꞌngo yuꞌuj. Ni̱ guiri sij ni nane̱ xi̱ꞌi niman ni ngüi̱ nej.
39 Então ele viajou por toda a região da Galileia, pregando nas sinagogas e expulsando demônios.
40 Ngaa ni̱ gaꞌna̱ꞌ ꞌngo̱ tsínj ranꞌ ꞌngo̱ xiꞌi̱ nnij sij gu̱ꞌnaj-áꞌ lepra. Ni̱ ganꞌanj ni̱chi sij rian Jesús ganiquinꞌ ráj da̱coj sij. Ni̱ gaꞌmi yaco sij rian Jesús. Ni̱ gataj sij:
40 Um leproso veio e ajoelhou-se diante de Jesus, implorando para ser curado: “Se o senhor quiser, pode me curar e me deixar limpo”.
41 Ngaa ni̱ nani yaco ruhua Jesús niꞌyaj sij tsínj daj. Ni̱ gutaꞌ sij raꞌa sij síꞌ. Ni̱ gataj sij:
41 Cheio de compaixão, Jesus estendeu a mão e tocou nele. “Eu quero”, respondeu. “Seja curado e fique limpo!”
42 Ni̱ ngaa gataj Jesús daj, ni̱ ꞌngo̱ hora xiꞌnej xiꞌi̱ nahuin sa̱ꞌ tsínj daj.
42 No mesmo instante, a lepra desapareceu e o homem foi curado.
43 Ni̱ naꞌníj Jesús chrej na̱nꞌ síꞌ. Ni̱ gaꞌninꞌ sij sun rian manꞌan síꞌ.
43 Então Jesus se despediu dele com uma forte advertência:
44 Ni̱ gataj sij:
44 “Não conte isso a ninguém. Vá e apresente-se ao sacerdote para que ele o examine. Leve a oferta que a lei de Moisés exige pela sua purificação. Isso servirá como testemunho”.
45 Sani̱ gahui tsínj nahuin daj. Ni̱ gaxi̱ꞌi sij nataꞌ sij rian daranꞌ ni ngüi̱ si guiꞌyaj Jesús. Xiꞌí daj nun ga̱ꞌue ga̱tu re̱ngaꞌ Jesús chruhua ni xumanꞌ. Maan si gachéj sij quij quiꞌyanj na̱co rian nitaj ni ngüi̱ mánj. Sani̱ daranꞌ yuꞌuj gaꞌna̱ꞌ ni ngüi̱ nanoꞌ ni sij Jesús.
45 O homem, porém, saiu e começou a contar a todos o que havia acontecido. Por isso, em pouco tempo, grandes multidões cercaram Jesus, e ele já não conseguia entrar publicamente em cidade alguma. E, embora se mantivesse em lugares isolados, gente de toda parte vinha até ele.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 1, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.