Romanos 1
Ixchivinti Dios (TEENT) vs NVT
1 Ju quit'in icPablo. Ixlapanac icjunita ju Jesucristo. Yuchach ju quisacxtulh ni ixtamalakachan acva. Chai Dios ju quilhcalh ni acnonach ixchivinti junta najun tichi chavaich ju Jesús.
1 Eu, Paulo, escravo de Cristo Jesus, chamado para ser apóstolo e enviado para anunciar as boas-novas de Deus, escrevo esta carta.
2 Akts'iya mak'anchich ixnajunta ju Dios ni ca'alina' ju chunch chivinti. Chai ju mak'aniya ixlapanacni Dios vachu' ixtanajun tichi chavaich ju Jesús acsni ama'ats'oknuni ju Dios ju ixchivinti.
2 Deus prometeu as boas-novas muito tempo atrás nas Escrituras Sagradas, por meio de seus profetas.
3 Pus ju anu' ats'oknut ixnajun ixlacata ju qui'ucxtin'an Jesucristo. Ists'alh Dios. Ju yuchi quitsucuchilh tachi tam lapanac ju ani lacamunutpa'. Chai mas na mak'anch istsucuta ju David acsni tavanan tsuculh ju Jesucristo para ju yuchi mak'aniya ixpapanti ixjunita ju David.
3 Elas se referem a seu Filho, que, como homem, nasceu da linhagem do rei Davi,
4 Para vachu' ists'alh Dios junita. Chai na salaka ju istac'atsan. Chai ju putasulh ni vasalh chunch junita yuchi ni lacak'ai tachaput ju ta'acxtuchokolh junta ix'acnui.
4 e, quando o poder do Espírito Santo o ressuscitou dos mortos, foi demonstrado que ele era o Filho de Deus. Ele é Jesus Cristo, nosso Senhor.
5 Pus yuchi ju Jesús ju quinavinilh lamapainin ni quimak'alhtaxtulh chai quimalakachalh ni ac'ajunilh ju lapanacni ju jantu israelitanin ixlacata ju Jesús. Ju chunch ixlhilacaputs'un ju lacamunutpa' ca'alina' ju jantu israelitanin ju catalhilaca'anach ju Jesús chai catalaca'iyach ju ixchivinti.
5 Por meio dele recebemos a graça e a autoridade, como apóstolos, de chamar os gentios em toda parte a crer nele e lhe obedecer, em honra de seu nome.
6 Pus ju uxijnan ju vilhchit'it ju lak'achak'an Roma vachu' makyu'unch unt'at'it. Vachu' lhisacxt'uc'ant'at'it ni ixlapanacnich Jesucristo a'una'it'it.
6 E vocês estão entre esses gentios chamados para pertencer a Jesus Cristo.
7 Pus iclamac'amiyau tachi chun ju uxijnan ju vilhchit'it ju lak'achak'an Roma ju tamapainiyan ju Dios chai ju lhisacxt'uc'ant'at'it ni ixlapanacni Dios a'una'it'it. Va iclacasq'uin ni catanaviniyanch lamapainin ju quimpai'an Dios chai ju qui'ucxtin'an Jesucristo. Chai cata'aktaijuyanch ni jantu calac'alh ju mi'alhunut'an.
7 Escrevo a todos vocês que estão em Roma, amados por Deus e chamados para ser seu povo santo. Que Deus, nosso Pai, e o Senhor Jesus Cristo lhes deem graça e paz.
8 P'ulhnan iclajumputunau ni icxtakni lak'ailakts'iuch ju quiDios'an ju milacata'an minchux'an. Para yuchi ju Cristo ju tucan juni ju Dios ju tuchi xacjumputun. Pus icxtakni lak'ailakts'iuch ju Dios ni c'atsak'ocanch vanta anchach cava ni lhilac'ap'int'at'itch ju Jesús.
8 Antes de tudo, quero dizer que, por meio de Jesus Cristo, agradeço a meu Deus por todos vocês, pois sua fé nele é comentada em todo o mundo.
9 Ju quit'in icch'alhcatnani ju Dios ixlhichux qui'alhunut acsni ic'ajuni ju lapanacni ixlacata ju ists'alh ju Jesucristo juncan. Chai ju yuchi k'oxich c'atsai ni jantu tavanan ju jantu aclapastacvi ju uxijnan acsni ict'achivininch ju Dios.
9 O Deus a quem sirvo em meu espírito, anunciando as boas-novas a respeito de seu Filho, sabe como nunca deixo de me lembrar de vocês
10 Ictapainini ju Dios ts'a ma k'oxich calhiula ju yuchi ni acla'anchau lakts'inin ju chavai. Na mak'anchich ju icpastacta ni aclalak'antachauch.
10 em minhas orações, sempre pedindo, se for da vontade de Deus, uma oportunidade de ir vê-los.
11 Va laich soko ac'ancha junta vilhchit'it ni laich aclajunau ju tuchi quimasunita ju Spiritu Santu. Ju chunch laich palai alhilac'ap'ina'it'it ju Jesús.
11 Desejo muito visitá-los, a fim de compartilhar com vocês alguma dádiva espiritual que os ajude a se fortalecerem.
12 Pus acsni icnajun ju chunch va iclajumputunau ni akts'iya cala'aktaijuyau. Pus ju uxijnan palai alhilac'ap'ina'it'it ju Jesús acsni alakts'ina'it'it ni iclhilaca'anch ju Jesucristo ixlhichux ju qui'alhunut. Chai ju quit'in vachu' palai aclhilaca'ana' ju Jesús acsni aclakts'inach ni lhilac'ap'inat'it ju Jesucristo ixlhichux mi'alhunut'an vachu'.
12 Quando nos encontrarmos, quero encorajá-los na fé, e também quero ser encorajado por sua fé.
13 Pus iclacasq'uin ji qui'alak'avin ni ac'ats'at'it ni na paklhu ju xaclalak'amputunachau ju uxijnan. Para tus chavai jantuca' lai iclalak'antachau. Pus va ic'amputunacha junta vilhchit'it ni lai ac'amalaca'ini ixchivinti Dios ju ali'in mint'a'amachak'an. Ju yu'unch vachu' catalaca'iya' ixchivinti Dios tachi ju talaca'ita ju ali'in ju vachu' jantu israelitanin tajunita.
13 Quero que saibam, irmãos, que muitas vezes planejei visitá-los, mas até agora fui impedido. Meu desejo é trabalhar entre vocês e ver frutos espirituais como tenho visto entre outros gentios,
14 Akts'iya tasq'uini ni ac'ajunilh ixchivinti Dios ju amachak'an lack'ai lak'achak'anixni chaich ju amachak'an lact'icst'i lak'achak'anixni. Ac'ajunilh ixchivinti Dios ju atalanininch chai ju jantu atalaninin.
14 pois sinto grande obrigação tanto para com os gregos como os bárbaros, tanto para com os instruídos como os não instruídos.
15 Pus yuchi ixlhichux qui'alhunut iclhi'amputunacha ni laich ac'ajunilh ju mint'a'amachak'an tichi chavaich ju Jesús.
15 Por isso, aguardo com expectativa para visitá-los, a fim de anunciar as boas-novas também a vocês, em Roma.
16 Ju quit'in jantu ict'amaxanan ju chivinti junta najun tichi chavaich ju Jesús. Pus va tichi chavaich ju laca'ini ju ixchivinti Dios pus ju Dios malacasuni ju ixtachaput acsni mak'alhtaxtui ni jantu cati'alh ju lacajipi. Pus ju tucan amak'alhtaxtuputun ju Dios quijnan'an ju israelitanin juntau. Para vachu' amak'alhtaxtuputun ju jantu israelitanin.
16 Pois não me envergonho das boas-novas a respeito de Cristo, que são o poder de Deus em ação para salvar todos os que creem, primeiro os judeus, e também os gentios.
17 Pus la'ixchivinti Dios najun tichi chavaich ju Jesús. Chai anchach ju machakxacan ni salaka alakts'in ix'alhunut'an ju lapanacni ju Dios va acsni ixlhichux ix'alhunut'an ju talhilaca'anta ju Jesús. Tachi ju ts'okcanta junta chani najun: “Ju Dios ma najun ni ma yuchi ju ca'alina' ju is'atsucunti ju conk'alhiyanta lact'iyan ju lhilaca'anta ju Jesús chai ixlhiyuchi salaka lakts'in ix'alhunut ju Dios”. Ma chunch ju najun ju Dios.
17 As boas-novas revelam como Deus nos declara justos diante dele, o que, do começo ao fim, é algo que se dá pela fé. Como dizem as Escrituras: “O justo viverá pela fé”.
18 Pus ju Dios vilhcha talaclhman para c'atsayau ni ca'amamak'alhk'ajniya' tachi chun ju jantuch tu'u' talhiulai ju Dios chai tachi chun ju na ta'alactu'unun chai va ixlacata ix'alactu'unti'an tasast'uc'a ju ali'in ju tamispaputun ju ixchivinti Dios. Chai ju yuchi stavasalanti.
18 Assim, Deus mostra do céu sua ira contra todos que são pecadores e perversos, que por sua maldade impedem que a verdade seja conhecida.
19 Pus ca'amamak'alhk'ajnicana' ni chunch talai mas lana vas amalacasunicanta ju lapanacni ju tuchi laich mispacan ixlacata ju Dios. Vas amalacasunicanta ni is'akstu ju Dios ju amalacasunilh.
19 Sabem a verdade a respeito de Deus, pois ele a tornou evidente.
20 Tus la'ixputai'ulacan ju lacamunutpa' c'atsacan ta yu junita ju Dios mas jantu lai lakts'incan. Puc'atsacan ta yu junita ju Dios ju tuchi navita. Tasui ju ixtachaput ni jonk'alhitach. Chai tasuich ju ixlhiDios. Pus ixlhiyuchi ju lapanacni jantu lai tanajun ni jantu tamispai ta yu junita ju Dios.
20 Por meio de tudo que ele fez desde a criação do mundo, podem perceber claramente seus atributos invisíveis: seu poder eterno e sua natureza divina. Portanto, não têm desculpa alguma.
21 Para mas tac'atsai ni chunch junita ju Dios para ixlaquilhtu jantu tavanan tajuni ni yuchi ju xak'ai. Nin catajunilh lak'ailakts'iuch. Alai va yuchi ju talhipast'ac'a ju taxtokni ju jantu lhitapalai. Chai ni na va p'as ju ix'alhunut'an pus jantu lai tamachakxai ju ixtaxtokni Dios.
21 Sim, eles conheciam algo sobre Deus, mas não o adoraram nem lhe agradeceram. Em vez disso, começaram a inventar ideias tolas e, com isso, sua mente ficou obscurecida e confusa.
22 Ju yu'unch tanajunch ni na ta'amispanan. Para alai va tontojni talhixajtacha.
22 Dizendo-se sábios, tornaram-se tolos.
23 Jantu tanajun ni yuchi ju xak'ai ju Dios ju jantu lai ni. Alai va is'akstu'an taxapalaxtuchokoi ju isdios'an tachi ju va tam ixt'alapanac'an ju lai ni. Chai tachi ju tu'u' ts'ok'o. Chai tachi ju tu'u' atapacxat. Chai tachi ju tu'u' lu.
23 Trocaram a grandeza do Deus imortal por imagens de seres humanos mortais, bem como de aves, animais e répteis.
24 Chai ni chunch ju tanavi ju lapanacni pus yuchi alhimaconilh ju Dios ni catanavilhch ju macxcai. Catanavi va tuchi macxcai ju catapast'ac'a' la'ix'alhunut'an. Pus yuchi na k'ai talak'alhin talalhinavinich la'ixlacatuna'an is'akstu'an ju lapanacni.
24 Por isso, Deus os entregou aos desejos pecaminosos de seu coração. Como resultado, praticaram entre si coisas desprezíveis e degradantes com o próprio corpo.
25 Ju yu'unch lana tamacajun ju istavasalanti Dios. Talaca'i ju ta'aklhtamat. Pus ju tucan Dios yuchi ju anavik'o tachi chun ju taxtokni. Para jantiyu' ju talak'ayai. Alai va yuchach ju talak'ayai chai tach'alhcatnani ju taxtokni ju navita ju Dios. Para ju stavasalanti tasq'uini ni Dios ju cajunicalh ni yuchi ju xak'ai tus va tavananch. Chai iclacasq'uin ni vasalh chunchach canavicalh.
25 Trocaram a verdade sobre Deus pela mentira. Desse modo, adoraram e serviram coisas que Deus criou, em lugar do Criador, que é digno de louvor eterno! Amém.
26 Pus ju lapanacni ni jantu talak'ayai ju tucan Dios pus yuchi alhimaconilh ju Dios ni catanavi ju macxcai la'is'atsucunti'an. Mas yu'unch ju chakolun na macxcai tanavi. Ju ali'in tamapaxai ju is'atsucunti'an. Jantu tat'atsucui ju tam jok'at. Va la'ixlhi'akstu'an talalactu'uchokoi.
26 Por isso, Deus os entregou a desejos vergonhosos. Até as mulheres trocaram sua forma natural de ter relações sexuais por práticas não naturais.
27 Chai vana va chunch talai ju ali'in jok'atni. Jantu tat'atsucuputun ju tam atsi'. Va ixt'ajok'at ju t'alalactu'ui chai lana jantu tamaxanan. Chai la'ixlacatuna'an is'akstuch'an tamak'alhk'ajnanchokoi. Pus lhijunch ni tamak'alhk'ajnan ni na k'ai alactu'unti ju tanavi.
27 E os homens, em vez de ter relações sexuais normais com mulheres, arderam de desejo uns pelos outros. Homens praticaram atos indecentes com outros homens e, em decorrência desse pecado, sofreram em si mesmos o castigo que mereciam.
28 Pus ju anuch lapanacni lana jantu tu'u' talhiulai ju Dios. Pus yuchi alaclhimaconilh ju Dios ni catapastaclich ju taxtokni ju jantu k'ox chai vachu' laich catanavi ju taxtokni ju jantu lhijun ni catanavi.
28 Uma vez que consideraram que conhecer a Deus era algo inútil, o próprio Deus os entregou a um inútil modo de pensar, deixando que fizessem coisas que jamais deveriam ser feitas.
29 Na ixtalhavatach la'ix'alhunut'an ju jantu soknic'a atsucunti. Va tat'at'ajun va tichi chavaich. Chai na ta'alhaccha'ananch. Chai na k'ai tajunita. Na ta'alhaxcayanan. Na ta'amakninin. Na alin ju ixlaklak'aiti'an. Chai na ta'a'okxchok'onun. Chai lana va si tam talhimachakxai ju tu'u. Na tapuquilhchivinin.
29 A vida deles se encheu de toda espécie de perversidade, pecado, ganância, ódio, inveja, homicídio, discórdia, engano, malícia e fofocas.
30 Na macxcai talhichivinin ixt'alapanac'an. Taxcaji ju Dios. Jantu tu'u' talhiulai ju ixt'alapanac'an. Na talhitak'ayai ju tu'u'. Tanajun ni va yu'unch ju na ta'ac'atsananta. Tanavi ju sast'i alactu'unti. Chai jantu taquiclaca'i ju ixlacpai'an.
30 Espalham calúnias, odeiam a Deus, são insolentes, orgulhosos e arrogantes. Inventam novas maneiras de pecar e desobedecem a seus pais.
31 Jantu ta'ac'atsananta. Jantu lai tamuctaxtui ju la'ixchivinti'an. Jantu lai ta'amapaininin tachi ju lhilapanac. Jantu lai ta'a'aktaijunun laca'amapaininti.
31 Não têm entendimento, quebram suas promessas, não mostram afeição nem misericórdia.
32 Ju anu' lapanacni k'oxich tac'atsai ixlhamap'aksin ju Dios junta najun ni lhijunch ni cata'alh junta jonk'alhita ixmak'alhk'ajnat'an tachi chun ju tanavi ju ani taxtokni. Para mas tamispaich tuchi najunta ju Dios para ixlaquilhtu tatailhi'anta ju ix'alactu'unti'an. Chai na tak'achan acsni vachu' chunch ta'alactu'unun ju ali'in.
32 Sabem que, de acordo com a justiça de Deus, quem pratica essas coisas merece morrer, mas ainda assim continuam a praticá-las. E, o que é pior, incentivam outros a também fazê-lo.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Romanos 1, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.