Mateus 19
Mbia Cheẽ (SRQNT) vs AAI
1 Jesús cheẽ uare que esɨ Galilea sɨ cote ra. Ama Jordán ndobeɨ que esɨ sobeɨ cote ra. Judea beɨ chõ hue ja ibi re.
1 Jesu iti tur eo in sawar ufunamaim, Galilee ihamiy in Judea wanawananamaim tit, Jordan harew rewan rounane.
2 Mbia que nyoɨ ja tuchɨ quia eruɨ ra. Huee que mbia rasi mbucherõ cherõ tuchɨ ra.
2 Sabuw rou’ay gagamin hi’ufunun hinan etei iyawasih.
3 Fariseos mo ngue nyoɨ Jesús rɨɨchã nda. —Tã nande Jesús je no. Ma ñee Dios cheẽ abi, ɨ que ñee nyue ra. —¿Coche mbia ngũinisi jea ubiã mose re? ɨ que ñee Jesús je cote ra.
3 Ofafar bai’obaiyenayah hina Jesu an hitain hibatiy hio, “Orot aawan nasisinaf kakaf isan karam boro nakwahir, naatu na kwakwahir i ofafar e’astu’ub ai en?”
4 Jesús que ñee ee ra. —¿Embesa ji rese jẽɨngo mae ãte re? “Dios mbia ao mose, nyeremo ngue echao ra. Erãcuẽ ngue echao ra. Eninisirã abe que echao no nda.
4 Jesu iyafutih eo, “Bo aneika God orot babin hairi sinafih himamatar isan Buk Atamaninamaim hikirum inu’in kwaiyab kwaitin?”
5 Nyebe ra emo ndiqui ngũinisi rese beɨ. Ngu sɨ ɨsho. Usi sɨ abe no. Ngũinisi rese siqui beɨ sacuã. Co mɨɨ na siqui sacuã nyɨese”, ɨ ñɨ embesa ji re.
5 Tur an i nati imih God eo, “Orot boro hinah tamah nihamiyih, aawan hairi hinita’imon biyah rou’ab, baise hairi hinita’imon biyah ta’imon namatar.
6 Nyeremo siqui rã eã ño cote re. Co mɨɨ siqui rã ño ũquɨ̃ cote re. Ae Dios mbucha nyɨese nae, sã ũquɨ̃ huɨ̃ eã mbeɨ nyesɨ, ɨ que Jesús ñee ee ra
6 Imih hairi men biyah rou’ab baise ta’imon. Abisa God bita’imon men yait ta natarbounih.”
7 Fariseos que ñee ee cote ra. —¿Mbaerã Moisés ñee ũquɨ̃ nde? “Jeninisi jea nonde, papel mbesa je jemondo ee”, ɨ ee re, ɨ que ra.
7 Ofafar bai’obaiyenayah hibatiy maiye hio, “Bo aisim Moses ana ofafar ta kirum eo, ‘Orot aawan kwahirinamih, kwahikwahiren ana fef nakirum babin nitin nab nan.’”
8 Jesús que ñee ee ra. —Jẽaquẽ ãtãte quiatu ngue re. Nyebe Moisés embesa nguiã jẽje ũquɨ̃. Ũquɨ̃ ɨ ãte que Dios mbia ao ramo mose nyii ra.
8 Jesu iyafutih eo, “Kwa a tafa’asaramaim, imih Moses ibasit baibin kwahiren isan eo, baise aneika i men iti na’atube ma’ama’amih.
9 Ae ngũinisi jea nae, eninisi siquíã ndaque emo ndese, eɨcuã tuchɨ chõ ũquɨ̃ nde. Ae ngũinisirã mo ndeabe mose, adulterio ɨ que ũquɨ̃ je ra, ɨ que Jesús ñee ee ra.
9 Anababatun a tur ao’owen, orot yait aawan anayabin en asir nakwahir, naatu nare babin ta ufun nan hairi hinibiwa’an i bowabow kakafin esisinaf.”
10 Echɨmbaaquiatu que ñee ee ra. —Mbaeɨae mose ngũinisi jea mose ¿mbaerã nguiatu ra ngũinisirã ndea re? ɨ rei que echɨmbaaquiatu ñee nda.
10 Naatu Jesu ana bai’ufununayah hibatiy hio, “Orot babin hairi hai ma kakaf nati na’atube tama’am, gewasin men hitatabin, monok baibitar hitama.”
11 Jesús que ñee ee ra. —Mbia ja riqui ũquɨ̃ ɨcua eãte ã. Ae Dios mbaaquiatu quiatu nae, ũquɨ̃ mɨɨ ño siqui nguiã eɨcua ã.
11 Baise Jesu iuwih eo, “Men orot etei boro iti bai’obaiyen hini’ufununimih, baise iyabowat God rurubinihiwat boro hini’ufunun.
12 Ae eninisi sereã mbeɨte nae, ũquɨ̃ nda siqui turã, eninisiã ndaque rae. Emo nyɨa o ji mose, ũquɨ̃ abe ra siqui turã, eninisiã ndaque rae. Emo ngũinisirã nderequia eã mose Dios rɨɨ̃, ũquɨ̃ abe ra siqui turã, eninisiã ndaque ra eno. Ae ra “coche seninisiã aɨco nguiã co” ɨ mose, sã eriqui beɨ eninisiã, ɨ que Jesús ñee ee ra.
12 Ef hai yabih moumurih na’in, imih orot men tetatabinamih, afa men tetatabin anayabin afa i yahoh fim, orot afa i yahoh tebowabow, naatu afa i God ana bowabow isan tenotanot, imih men tetatabin. Orot yait iti bai’obaiyen bainamih nakok, basit nab i akisin.”
13 Mbia que nguiirĩ ngurucuaẽ cuaẽ nguia Jesús je ra. Jesús o noono sacuã eãquĩ arõ. Jesús ñee sacuã Dios je erɨɨ̃. —¿Mbaerã jendiirĩ jendu quia co re? ɨ rei que Jesús chɨmbaaquiatu ñee mbia je ra.
13 Sabuw afa kek gidigidih Jesu uman tafah tayara’aten yoyoban isan hibow hinan, ana bai’ufununayah sabuw hikwararih hiotanih.
14 Jesús que ñee nda. —Tei. Jẽhuɨ chõ esɨ. Sã nguiirĩ ndurucuaẽ cuaẽ seje. Eɨ̃ ño Dios rimba nguiã. Ucuasu raã naa eã. Mbia riirĩ na, ɨ que Jesús ñee ee ra.
14 Baise Jesu eo, “Kek kwaihamiyih tena biyau tetit, men kwana’otanih. Anayabin sabuw iyab iti kek hai baitumatum na’atube God ana aiwobomaim tema’am.”
15 Jesús que o chono ñono mbia riirĩ arõ nda. Aquere que esɨ ngata cote ra.
15 Basit Jesu kek tafah yara’aten isah yoyoban sawar, imaibo ihamiyih in.
16 Acuanɨndu mo ngue tu ñee Jesús je ra. —Mbia mbaaquiatusa turãte nde. ¿Mbae turã mo nda asaã Dios je semingo beɨ sacuã nde? ɨ que ñee Jesús je ra.
16 Ana veya ta orot ta na Jesu ibatiy eo, “Bai’obaiyenayan, sawar menatan gewasin anasinaf boro ma’ama wanatowan anab?”
17 Jesús que ñee ee ra. —¿Mbaerã ereɨco eturã ɨ seje re? Dios mɨɨ ño eturã ndesẽ. Nde ndeɨco beɨse mose, Dios cheẽ emumbayã ja, ɨ que Jesús ñee e e ra.
17 Jesu orot iya’afut eo, “Aisim sawar gewasin isan ayu kubibatiyu? God akisinamo i orot gewasin. O inakok ma’ama wanatowan bain ma’amih, basit ofafar ini’ufunun.”
18 —¿Mbae ra amumbayã Dios cheẽ nde? ɨ que acuanɨndu ee ra. Jesús que ñee ee ra. —“Mbia mo nda ereɨquiachɨ̃. Emo ninisi rese ra ereɨcochɨ̃. Mbae mo nda erembuquiachãchɨ̃. Erecheẽ ñooñochɨ̃ nda emo nɨɨ.
18 Orot Jesu ibatiy eo, “Ofafar i menatan?” Jesu iya’afut eo, “Men tura ina’asabun, turanah a’aawah bairi men kwaniwa’an, men inabain, men orot babin afa isah inayanuw,
19 Ndeturã ño nderu je. Ndeturã ño ndesi abe je. Sã erechesecua ndechɨese no nae, eɨ̃ ere sɨ chõ nyesecua nde ji jenda rese”. Dios cheẽ ja chõ ũquɨ̃ nde. Mbia echeẽ mumbayã sacuã, ɨ que Jesús ñee acuanɨndu je ra.
19 hinat tamat inakakafiyih naatu o taiyuw isa kubiyabow na’atube taituwa isah iniyabow.”
20 Acuanɨndu que ñee ndei ee ra. —Ũquɨ̃ ngue amumbayã ja beɨ quia ra. Señetẽ mosenda beɨ. ¿Mbae mo abe ra asaã nde? ɨ que acuanɨndu ñee Jesús je ra.
20 Orot iya’afut eo, “Iti ofafar etei asinaf sawar, abisa’awat tema’am boro anasinaf?”
21 Jesús que ñee ee ra. —“Taɨco turã tuchɨ”, nde ɨ mose, ã abe esaã. Nembae emondo mondo ja mbia mbaecha reã je. Nde ũquɨ̃ naa mose, mbae tubɨrɨã nda nembae, ndeɨco mose ibate. Nembae mondo ja mose mbaecha reã je, seruɨ eɨco cote, ɨ que Jesús ee ra.
21 Jesu iu eo, “O inakok a yawas baigewasinamih. Basit inan a sawar etei sabuw hai sawaramih initih hinatobon, naatu kabay inab yababan wairafih initih. O inan ini’ufununu, nati na’atube inasinaf maramaim o boro isa sawar nakaram.”
22 Acuanɨndu Jesús cheẽ andu mose que echosoi oso serɨ̃te cote ra. Eyayãte que oso ra. Mbaecha tuchɨte quiatu ngue ae re.
22 Orot iti tur nonowar ana maramaim yababan auman ana ubar in, anayabin i aurin sawar etei karam.
23 Jesús que ñee uchɨmbaaquiatu je cote ra. —Tacheẽ nyecua jẽje. Mbaranguiatu ãte mbaecha je ngasẽ sacuã ibate siqui beɨ sacuã huee.
23 Naatu Jesu tatabir ana bai’ufununayah iuwih eo, “Tur anababatun au’uwi. Orot sawar wairafin i men karam mar ana aiwobomaim narun, boro isan nafokar.
24 Sã ticuasu mo ndiqui oso aroneate ɨque aguja sorei rɨ̃ no nae. Eɨ̃ sɨ chõ mbaecha no nde. Oso aronea ibate Dios rese, ɨ que Jesús ra.
24 Au’uwi maiye camel sou’umaim sorabon isan i fokar, anayabin koun butun gagamin. Ef ta’imon nati na’atube orot sawar wairafin i men karam mar ana aiwobomaim narun, boro isan nafokar.”
25 Echɨmbaaquiatu que nyuruɨra tuchɨ echeẽ andu ra. —¿Aba quia ra oso Dios rea ibate re no? ɨ que echɨmbaaquiatu Jesús je cote ra.
25 Bai’ufununayah iti tur hinonowar ana maramaim hifofofor men kafaita. Naatu hio, “Yait i boro yawas nab?”
26 Jesús que mae erese ñee ee ra. —Ae mbia saã aroneate quia nae, Dios mɨɨ ño nda esaã, ɨ que Jesús ee ra.
26 Jesu mutufor nuw itih eo, “Sawar etei orot isah i hifokar, baise God isan sawar etei i men fokarihimih.”
27 Pedro que ñee Jesús je ra. —Ure que urembae uresech a ja ra. Siqui sacuã nderuɨ. ¿Mbae ra eremee ure je re? ɨ que Pedro ñee nda.
27 Basit Peter misir eo, “Kwi’iti, aki ai sawar etei ai hamiyen o abi’ufununi abisa boro anab?”
28 Jesús que ñee ee ra. —Tacheẽ nyecua jẽje. Dios mbae mbiasu ja mose ra ererecua tuchɨ rei se cote. Mbia ra mae ja serese aque mose. Aque mose ra jẽ abe ererecua. Jẽ doce. Trono jaaja ra jembaerã cote. Judíos rerecua ja ra jẽ.
28 Jesu iuwih eo, “Anababatun a tur ao’owen. Tafaram nabobotabir ana maramaim, Orot Natun boro ana urama’ama bonamanamarinamaim namare. Naatu kwa ayu au bai’ufununayah na 12 auman boro urama’amamaim kwanamare Israel sabuw hai big etei 12 kwanakaifih kwanama.
29 Emo umbae secha ja mose siqui sacuã seruɨ, embae ra asɨbɨshorõ tuchɨ ee cote. Ae uchuchua secha. Ae ngõngue secha. Ae ngu secha. Ae usi secha. Ae ngũinisi secha. Ae nguiirĩ secha. Ae umbae ibi secha no. Ũquɨ̃ mbae ja ra asɨbɨshorõ tuchɨ cien veces. Aquere ra siqui beɨ tuchɨ Dios rese ibate cote.
29 Sabuw iyab ayu wabu’umaim hai bar hai me, taituwah, ruburubuh, hinahinah tamahinah hihamiyen ayu tibi’ufununu boro hai yawas tafan ana ya’abar anitih. Naatu yawas wanatowan auman anitih hinab.
30 Ae rane eriqui nyii nae, ũquɨ̃ nda siqui mbia ruɨ tuchɨ cote. Ae siqui quia mbia ruɨ tuchɨ nyii nae, ũquɨ̃ nane nda cote, ɨ que Jesús ra.
30 Baise sabuw iyab boun wan hi’iyon tenan boro hinan hini’uf naatu sabuw iyab hi’uf tenan boro hinan wan hini’iyon. Imih sabuw iyab iti tafaramamaim orot gagamih tema’am maramaim boro aurih efan en. Baise sabuw iyab iti tafaramamaim God isan tibi’akir maramaim boro orot gagamih hinama.”
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 19, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.