João 7

Mbia Cheẽ (SRQNT) vs AAI

Sair da comparação
AAI TUR GEWASIN O BAIBASIT BOUBUN
1 —Jesús nandeɨquia, ɨ rei que judíos quia ñee ñee nyue ra. Nyebe Jesús sɨ eã nguiã Judea cote. Galilea beɨ que eriqui ngata ra.
1 Nati ufunamaim Jesu Galilee wanawanan run titit remor in, men kok au Judea tan anayabin Jew hai ukwarih hima hikakaif hitarab tamorob isan.
2 Fiesta rurubi mose que cote ra. Tuchua ñetẽ ngue judíos saã saã mbeɨ quia aque fiesta mose ra. Curubite que cote ra.
2 Baise Jew sabuw Yagama Sis ana hiyuw aa ana veya i nabiyubin,
3 Jesús nongue que ñee ja ee ra. —Eso rã Judea. Ɨ̃ nda ndechɨmbaaquiatu mae ja ndechɨsaã ndese Judea jenda.
3 Imih Jesu taitin hi’o, “O boro efan iti inihamiy naatu inan Judea inatit, saise a bai’ufununayah bowabow gewasih abistan kusisinaf hina’itin.
4 ¡Mbae esaã nyecua chõ mbia resa rae jẽ! Ɨ̃ nda mbia ndeɨcua ja. Co ereɨco mbia mae sayã naa naa co. Mbia resa rae quiatu esaã saã, ɨ que enongue ee ra.
4 Anayabin orot yait sabuw etei su’ubin isan boro men wa’iwa’iramaim nabowamih. Baise bebeyanamaim nabow hina’itin. Imih a bowabow bebeyanamaim inabow tafaram tutufin etei ini’obaiyih hina’itin.”
5 Jesús nongue abe que Jesús ɨcuayãte ra. Nyia, ɨ eã Jesús cheẽ je.
5 I taiyuwin taitin men hitumitum, imih iti tur hi’o.
6 Jesús que ñee ee cote ra. —Emo mose quia ra aso nyecua mbia je cote. Jẽ jẽso jẽ ae ae, jẽsose mose.
6 Naatu Jesu iuwih eo, “Ayu au veya i men na tit, baise kwa a veya i mar etei bobotawiyen inu’in.
7 Dios cheẽ mumbasa riqui jẽucuayã eãte raque jẽ. Se quia eriqui nguiã seucuayãte ã. “Jenyɨsaã saã nguia eɨcuãte riqui nguiã”, ae quiatu nguiã ee co. Nyebe eriqui nguiã seucuayãte ã.
7 Sabuw kwa boro men hinifutuwi, baise ayu boro hinifutuwu, anayabin ayu mar etei sabuw hai kakafih ao’orerereb.
8 Jẽ ño jẽso fiesta rea. Se ra asoã. Emo mose quia nda achecua nguiã mbia je cote, ɨ que Jesús ngõngue je ra.
8 Hiyuw isan kwa akis kwanan ayu men bairit tanan, anayabin ayu au veya anababatun i men na tit.”
9 Jesús que siqui are jiri Galilea cote ra.
9 Iti na’atube eo, i Galilee wanawananamaim ma.
10 Jesús nongue que nyoɨ fiesta rea cote ra. Aquere que Jesús abe sɨ mingue cote ra. Ngasẽ nyecuayã ño ngue oso ra. —Mbia ra jiranduchɨ̃ serese re, ɨ que uchɨangui re ra.
10 Taitin hiyuw isan hiyen hinan, i auman ufuh yen in, men bebeyanamaim in baise i wa’iwa’iramaim in.
11 Judíos rerecua que Jesús sequia sequia ja u ra. —¿Ma Jesús riqui ma nde? ɨ ja que fiesta mose ra.
11 Nati hiyuw wanawanan Jew hai ukwarih Jesu isan hinuwet sabuw hibabatiyih, “Iti orot menamaim ema’am?”
12 Mbia que ñee ata atate Jesús rɨɨ̃ nda. —Jesús turãte que, ɨ que emo emo nda. —Jesús turã eã ngue ra. Mbia mbɨɨrɨ̃ ɨrɨ̃te que equia no nda, ɨ que emo emo no nda.
12 Sabuw wanawanahimaim baitarsibesib busuruf ra’at. Sabuw afa hi’o, “I orot gewasin,” afa hi’o, “Aiyabin i sabuw ebifufuwih?”
13 Mbia que siquichete judíos rerecua sɨ ra. Nyebe mbia ucheẽ mbuchecua eã nguiã Jesús rɨɨ̃.
13 Baise men yait ta boro fanan aumetawat isan hitao, anayabin Jew ukwarih isah hibir.
14 Fiesta ite mose que Jesús sɨ Dios chuchua mbia mbaaquiatu quiatu cote ra.
14 Hiyuw hi’aa na biyanfoun, Jesu na Tafaror Bar run naatu bai’obaiyen busuruf.
15 Judíos que nyuruɨra tuchɨ Jesús cheẽ andu ra. —Eaquiatute quia eriqui re. ¿Mangue eriqui ñimbaaquiatu mangue nyii re? ɨ que mbia ra.
15 Jew hai ukwarih hifofofor men kafai ta naatu hi’o, “Iti orot menamaim kirum iti so’ob bai?”
16 Jesús que ñee ee ra. —Secheẽ ae eã asenei senei nguiã jẽje co. Paba cheẽ ño asenei senei nguiã jẽje. Ae sembu.
16 Imaibo Jesu iyafutih eo, “Bai’obaiyen ayu abi’obaiyi i men ayu nowau, baise God ayu biyafaru i nowan.
17 Emo siquise mose Dios cheẽ nduɨ, aque ra Dios cheẽ ɨcua tuchɨ. Aque ra ñee. “Ucheẽ ño eã Jesús senei senei nguiã mbia je co. Dios cheẽ ño esenei senei nguiã mbia je co”, ɨ ra aque ñee serɨɨ̃.
17 O Yait ta God anakok kusisinaf boro inaso’ob ayu au bai’obaiyen i Godane enan, ai ayu taiyuwu au fairamaim ao’o.
18 “¡Sã mbia ñee turã mbe ɨ serɨɨ̃ jẽ!” ɨ ra emo ucheẽ achõ nenei nenei. “¡Sã mbia ñee turã mbeɨ Dios rɨɨ̃ nguiatu jẽ!” ae chõ nguiã Dios cheẽ nenei nenei se co. Acheẽ ñooño eã ño nguiã co. Mbia ambɨɨrɨ̃ ɨrɨ̃ eã ño nguiã co.
18 Yait taiyuwin ana fairamaim eo’o, i taiyuwin ana gewasin bain isan enunuwih, baise orot yait God ayu iyafaru anan ana gewasin enunuwih nati orot i turobe, i wanawananamaim men baifuwen ema’am.
19 Moisés que Dios cheẽ mbesa rei nande je ra. Nande emumbayã sacuã. Jẽ nguia rei Dios cheẽ mumba. ¿Mbaerã jẽɨngo seɨquia serɨ̃te re? ɨ que Jesús ee ra.
19 Moses ofafar kwa it ai en? Aisim ofafafar men kwabi’ufunun naatu ayu rabu morobomih kwabiwa’an?”
20 Mbia que ñee ee cote ra. —Emo ndiqui ndeɨquia serɨ̃ eãte co. Aba checuayã ɨcuã ae nembɨɨcuã ndeae, ɨ que mbia Jesús je ra.
20 Sabuw hiya’afut hi’o, “O wanawan i demon tema’am. Yait o asabunimih ebiwa’an?”
21 Jesús que ñee ee cote ra. —Mbia rasi mo ngue ambucherõ sábado mose. Aque mɨɨ ño ngue asaã ndei nguiã. Aque mɨɨ je chõ jẽɨngochɨ̃ nguiã nyuruɨrate mae serese.
21 Jesu iya’afutih eo, “Ayu ina’inan ta’imon asinaf kwa’itin naatu kwaifofor men kafaita.
22 Moisés que circuncisión teacuquia jẽje ra. Nanderameɨ nane ngue circuncisión saã nguiirĩ je ra. Nyebe jẽɨngo nguiã sábado mose abe circuncisión naa naa jendiirĩ je.
22 Moses uwi natunat oro’orot Baiyariri hai veya’amaim hai ar, mo’oh kwa’afuw, nati i men Mosesine na, nati i kwa a’agir wabih gagamihine na. Imih kwa kek oro’orot hai ar mo’oh kwa’a’afuw.
23 Moisés cheẽ nguire chõ jẽɨngo nguiã circuncisión naa naa jendiirĩ je ã. Sábado mose abe. ¿Mbaerã jẽɨngo paama ɨ seje mbia mbucherõ mose sábado mose re?
23 Kwa Baiyarir ana veya’amaim kek orot ana ar mo’on kwana’a’afuw nati Moses ana ofafar i men kwa’a’astu’ub, aisimamih ayu Baiyarir Ana Veya orot biyan tutufin abiyawas isan kwa ya esoso’ar?
24 “Aque eɨcuãte”, jenye jeɨ chõchɨ̃ nguiã. Jẽirandu turã na erese nyii, ɨ que Jesús ee ra.
24 Men ufun ana’itininamaim sabuw kwanibabatiyih, baise a baibabatiyen i turobe’emaim kwanibatiyih.”
25 Jerusalén jenda que ñee ñee Jesús rɨɨ̃ cote ra. —A Jesús riqui ñee mbia je a. ¿Nandererecua ra Jesús ɨquia eã sɨ chõ nde?
25 Nati isan Jerusalem sabuw afa hibusuruf hibatebat hi’o, “Orotoban iti i boun rabin morobomih ana ef tenunuwet?
26 A eñɨ nyecua ñee mbia ite re a. Nandererecua ñee eã tuchɨ chõchɨ̃ ee. Teachõ tuchɨ chõchɨ̃. ¿Cristo eriqui reɨ̃ nandererecua je re?
26 Kwa’itin iban iti bebeyanamaim eo’o, naatu i men tur ta isan te’eo’omih. Kwa kwanotanot sabuw ukwarihiban hiso’ob gewas iti orot i turobe Rourubinen?
27 Cristo eã ño Jesús re. Galilea jenda chõ ae re. Cristo tu mose quiatu ra nandeiranuate. Ma sɨ chõ nda eru, ɨ que Jerusalén jenda ñee nda.
27 Baise iti orot menane nan i aki aso’ob; Rourubinen nanan anamaramaim boro men yait ta naso’ob i menane na.”
28 Jesús que echeẽ ñandu ja ra. Dios chuchúaa eriqui mose mbia mbaaquiatu quiatu. Nyebe Jesús echeẽ ndɨbɨshorõ nguiã cote. —¿Ma sɨ achu co re? ¿Jẽ seɨcuate re? Se ae achu eã nguiã co. Sembu ji ae aɨco nguiã co. Ɨchõɨñosa reã ae ngue sembu nguiã. Ae rese jemae ãte nae, ae chõ sembu nguiã.
28 Imaibo Jesu Tafaror bar wanawanan ma bi’obaibiyih fanan aumetawat na’in eo, “Turobe ayu kwa kwaso’ob, naatu menane anan kwa kwaso’ob? Ayu iti anan i men taiyuwu au kok ana, baise turobe ana God ayu iyunu ana. Nati orot kwa men kwaso’ob
29 Se ae que amae erese ra. Esɨ que achu ra. Ae chõ sembu nguiã co, ɨ que Jesús ee ra.
29 ayu asu’ub, anayabin ayu ine ana naatu i iyunu ana.”
30 Mbia que paama ɨ Jesús cheẽ mose ra. —Jesús nandeisi etarõ sacuã, ɨ rei que mbia ñee nyue ra. Ae mbia eisiã ño nguiã. —Aque mose ra eremano, ɨ ãte quiarei Dios ee.
30 Nati’imaim sabuw bain fatuminamih hiwa’an, baise men yait ta biyan butubun, anayabin ana veya i men natit.
31 Mbia tubɨrɨã ngue Jesús ɨcua ɨcua ramo nguia cote ra. Nguerecuarã. —Cristo tuchɨ rei co. Co eriqui mbia mae sayã naa naa tuchɨ co. Emo aquiatu mo nda tuãte rei. Co mɨɨ tuchɨ chõ ndei Dios chɨmbu co, ɨ que mbia tubɨrɨã nguia ñee ñee Jesús rɨɨ̃ nda.
31 Baise rou’ay gagamin wanawanan sabuw moumurin maiyow hitumitum naatu hi’o, “Rourubinen nanan ina’inan fairih moumurihika nasinaf iti orot boro nanatabir.”
32 Fariseos que nyiisaquia mbia cheẽ ndese ra. Mbia ñee turã turã mose Jesús rɨɨ̃. Nyebe fariseos paama ɨ nguiã Jesús je. Policía jenda mo ngue emondo rei Jesús isi sacuã nda. Sacerdote rerecua abe que policía jenda mondo rei Jesús isi sacuã nda.
32 Rou’ay wanawanan Jesu sawar sisinaf isan hibitarsibesib Pharisee hinowar. Basit firis gagagamih naatu Pharisee Tafaror Bar ma’utayah hiyafarih hin Jesu bain fatuminamih.
33 Jesús que ñee nda. —Aɨco mbɨrɨ̃ ño nguiã jendese a cote. Aquere ra aso sɨ Paba rea. Ae sembu.
33 Imih Jesu eo, “Ayu boro men manin bairit tanama, naatu anamatabir maiye anan yait iyunu anan biyan anatit.
34 Jẽ nda serequia cote. Serea eãte ra se cote. Ae ra aso nae, huee jengasẽ aroneate, ɨ que Jesús ee ra.
34 Kwa boro ayu kwananuwuhu, baise boro men kwanatita’uru, naatu ayu menamaim anama’am, kwa boro men kwanan.”
35 Judíos que ñee nyue ra. —Manguiti ra esɨ reae. Manguiti ra nandecuasẽ aroneate ee reae. Judíos siqui quia griegos rese nae, ũquɨ̃ ndea ra esɨ reae. Griegos mbaaquiatu sacuã ndeae.
35 Jew sabuw taiyuwih hima hi’o, “Iti orot boro menamaim nan nama naatu it men karam tanatita’ur? Ai i boro nan Greek wanawanah ata sabuw hitagey nanabin tema’am imaim nama ni’obaibiyih?
36 “Serequia ra se cote. Serea eãte ra se. Ae ra aso nae, huee jengasẽ aroneate”, ɨ chõchɨ̃ nguiã nande je. ¿Mbaerã eriqui ñee nande je ũquɨ̃ nde? ɨ que judíos u ñee nyue ra.
36 Kwa boro ayu isou kwananuwet baise boro men kwanatita’uru naatu ayu menamaim anama’am kwa boro men kwanan? Iti tur eo’o anayabin i abisa?”
37 Fiesta ua nonde que mbia ñumunua tuchɨ cote ra. Fiesta mumba beɨ. Aque mose que Jesús ñɨ juã ñee mbia ite re ra. —“Emo ɨseɨ mose, sã eru serea. Ambɨu ra se.
37 Hiyuw gagamin hi’aa sasawar ana yomanin, Jesu misir naatu fanan aumetawat na’in eo, “Yait ta sikan namamamah, kwanihamiy nan ayu biyau harew natom!
38 Ae ra seɨcua nae, i riõ na nda ũquɨ̃. Iãcuã turã na nda ũquɨ̃”, sã embesa ji riqui ɨ no, ɨ que Jesus ucheẽ mbirãtãte mbia je ra.
38 Yait ayu inabitutumu na’at kuna biyau harew kutom. Buk Atamaninamaim eo na’atube ‘Harew yawasin boro o wanawananamaim nanunuw.’”
39 —Ae ra seɨcua nae, ũquɨ̃ je ra Espíritu Turã amondo, ɨ ñene. Espíritu Turã mbu nonde chõ eriqui nguiã ñee. Jesús oso eã mose ibate chõ eriqui nguiã ñee.
39 Iti tur i sabuw iyab Jesu hinibitumitum Anun Kakafiyin hinabaib i isah eo. Iti boun ana veya Anun Kakafiyin i men yait itin bai, anayabin Jesu i men Tamah ana aiwob itinimih.
40 Mbia tubɨrɨã ngue chɨ Jesús cheẽ andu ra. Ũquɨ̃ mo ngue ñee nyue ra. —Co rei Dios cheẽ nenei neneisa co. Ae uresaarõ arõ nguia co, ɨ que u ñee Jesús rɨɨ̃ nda.
40 Rou’ay wanawanan hima tur hinonowar sabuw afa hi’o, “Anababatun iti orot i God ana dinab orot.”
41 Emo emo ngue ñee nda. —Co rei Cristo tuchɨ co, ɨ que ra. Emo emo ngue echeẽ sɨbɨ shorõ no nda. —Tei. ¿Mañɨ nda Galilea jenda Cristo re? Hue jenda eã ño nda Cristo ndesẽ.
41 Afa hi’o, “Iti orot i Rourubinen.” Naatu sabuw afa ibanak hi’o, “Rourubinen ana orot i boro men Galilee’ine nan?
42 “David riirĩ nda Cristo. Belén jenda ra Cristo, David rã sɨ”, sã embesa ji riqui ɨ no, ɨ que mbia ñee ñee nyue ra.
42 Buk Atamaninamaim eo Rourubinen i boro aiwob orot David ana rara’ane naatu boro Bethlehem David ana bar meraramaim.”
43 Hue rɨ̃ ja mbia ñee eãchɨ̃ Jesús rɨɨ̃. Mbia que ñee ata ata Jesús rɨɨ̃ nda.
43 Imih nati kou’ay wanawanan kouseb matar anayabin Jesu isan.
44 —Jesús nandeisi serao tarõ, ɨ rei que emo emo ñee nda. Isiã sɨ que ra.
44 Sabuw afa hikok hitab hitafatum, baise men yait ta biyan butubun.
45 Policía jenda ochɨ que nyoɨ nyebi fariseos je cote ra. Sacerdotes rerecua je abe nyebi. —¿Mbaerã Jesús jendu eã ure je re? ɨ que ererecua policía jenda je ra.
45 Imaibo Tafaror bar ma’utenayah himatabir hin firis ukwarih naatu Pharisee biyah hitit naatu firis ukwarih himisir ma’utenayah hibatiyih, “Aisimamih men kwa bai kwana kwatit?”
46 Policía jenda que ñee ee ra. —Aque Jesús riqui mbia mbaaquiatu turã tuchɨ aque. Ae rã sɨ emo mbia mbaaquiatu turã aronea, ɨ que policía jenda ñee mbia rerecua je ra.
46 Ma’utenayah hiya’afutih hi’o, “Iti orot tur eo’o, i men orot afa te’eo na’atube eomih!”
47 Fariseos que ñee policía jenda je cote ra. —¿Jẽ abe chee chõ Jesús jembɨɨrɨ̃ ɨrɨ̃ nguia re?
47 Pharisee hibatiyih, “Kwa kwa’o anananiyan kwa auman ifuwi ebobonawiyi kakaf i?”
48 Nandererecua mo ngue “coche rei” ɨã tuchɨ Jesús je resẽ. Fariseos mo abe que “coche rei” ɨã tuchɨ Jesús je resẽ.
48 “Kwata’itin ukwarih afa o Pharisee orot afa tur hinonowaraban Jesu hitumitum?
49 Ã mbia ataque riqui Dios cheẽ ɨcua eãte ã. Quiachã ja ra Dios sɨ, siqui mose Jesús rese, ɨ rei que fariseos ra.
49 Aiyabin! Iti rou’ay Moses ana ofafar i men ta hiso’ob, imih i God ana orarafen baban tema’am!”
50 Nicodemo abe rei fariseo. Ae tu Jesús je isa nae, aque que ñee fariseos je ra. Uataque je ra.
50 I taiyuwih hai orot ta wabin Nicodemus i wan in Jesu biyan tit,
51 —Emo nandembasi mbasi chooño aroneate. Echeẽ nandechandu rane nguiatu. Nandeirandu ja rã nguiatu erese. Embasi nonde. Eɨ̃ ngue Moisés embesa mɨɨ nande je ra, ɨ que Nicodemo uataque je ra.
51 Imih i ana kou’ay ibatiyih, “It ata ofafar eo orot anasinaf kakaf i wan tananuwet imaibo tanab tanan ata ofafaramaim tanibabatiy.”
52 Fariseos que ñee ee cote ra. —¿Nde abe chõ Galilea jenda Jesús rese re? Embesa ji rese emae mae. Dios cheẽ nenei neneisa mo eãte que Galilea jenda resẽ, ɨ rei que fariseos ñee asi Nicodemo je ra.
52 Hiya’afut hi’o, “Nicodemus o auman i Galilee orot? Baise Buk Atamaninamaim inanunuwet boro men inatita’ur, dinab orot i men Galilee’ine na.”
53 Mbia que nyoɨ ja uchuchua cote ra.
53 (Naatu rou’ay hima’am hitarboubun himisir hai bar hai bar hin.)

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 7, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.