1 Coríntios 7

GINITAḠO VARIḠUNA (SNC) vs VC

Sair da comparação
VC Versão Católica
1 Maitoma tu ḡemi fefai au ḡotore-viniguto guruḡari ma navaḡa-voiri. Tau ta asi eveḡaraḡoni tu namo.
1 Agora, a respeito das coisas que me escrevestes. Penso que seria bom ao homem não tocar mulher alguma.
2 Senaḡi kima veiḡana eḡorani lorinai, namona tu tau tata tauḡeri ḡaraḡori sebori sebori beḡene ḡaraḡo, e vavine tata maki tauḡeri ḡaraḡori sebori sebori beḡene ḡaraḡo.
2 Todavia, considerando o perigo da incontinência, cada um tenha sua mulher, e cada mulher tenha seu marido.
3 Tau tauḡanina tu ḡaraḡona ḡena, be tauḡanina ḡaraḡona ḡenai asi bene koua, a ḡaraḡona ḡena ura bene veiri. Vavine maki moḡesi, tauḡanina tu ḡaraḡona ḡena, be tauḡanina ḡaraḡona ḡenai tu asi bene kou-ḡaua, a ḡaraḡona ḡena ura bene veiri.
3 O marido cumpra o seu dever para com a sua esposa e da mesma forma também a esposa o cumpra para com o marido.
4 Veḡaraḡo vavinena tu asi ḡena maoro ḡia tauḡena tauḡanina ḡenai, a ḡaraḡona tauna moḡo ma ḡena maoro ḡia tauḡanina ḡenai. Veḡaraḡo tauna maki moḡesina, ḡia tu asi ḡena maoro ḡia tauḡena tauḡanina ḡenai, a ḡaraḡona vavinena moḡo ma ḡena maoro ḡia tauḡanina ḡenai.
4 A mulher não pode dispor de seu corpo: ele pertence ao seu marido. E da mesma forma o marido não pode dispor do seu corpo: ele pertence à sua esposa.
5 Ḡoveḡaraḡoto tarimami tu ḡaraḡomi ḡeri ai tauḡanimi asi boḡono kouri. Senaḡi taumi ruarua nuḡa sebonai boḡo kirani, ḡoḡaniveaḡa e ḡoḡauḡau boḡo toni, moḡa uranai vauro mo negai boḡono tanu-faka. Senaḡi moḡa bekorini murinai tu, ma boḡono gena-vegogo maia. Moḡesi boḡono vei, be Satani na asi ḡovevaḡa-gwaḡiḡi-iaḡiani gabunai asi bene riba-ḡanimi.
5 Não vos recuseis um ao outro, a não ser de comum acordo, por algum tempo, para vos aplicardes à oração; e depois retornai novamente um para o outro, para que não vos tente Satanás por vossa incontinência.
6 Maiḡesi aguruḡani tu, ḡomi navaḡa-kavami ḡana moḡo, dia taravatu atoreani, akirani, boḡono veia veḡata atoni.
6 Isto digo como concessão, não como ordem.
7 Korana au ḡegu ura baregona ḡomi tau mabarami tu au kavana boḡoro vei, asi boḡoro veḡaraḡo. Senaḡi Barau na tau tata varevare eviniato, tau ta ḡena varevare tu bene veḡaraḡo, ma ta ḡena tu asi bene veḡaraḡo.
7 Pois quereria que todos fossem como eu; mas cada um tem de Deus um dom particular: uns este, outros aquele.
8 Au na asi ḡaraḡori tarimari ema ḡaraḡori ḡemaseto tarimari tu akirarini: Ḡia tu gora, asi beḡene veḡaraḡo, beḡene tanu moḡo au kavana.
8 Aos solteiros e às viúvas, digo que lhes é bom se permanecerem assim, como eu.
9 Senaḡi bema ḡia asi ilaila beḡe vevaḡa-gwaḡiḡini nai tu, benamo beḡene veḡaraḡo. Korana beḡe veḡaraḡoni tu namo, a asi namo kima veiḡari nuḡari ai karava noḡa beḡene ḡara.
9 Mas, se não podem guardar a continência, casem-se. É melhor casar do que abrasar-se.
10 A Veḡaraḡo tarimami tu mai taravatu avinimini. Senaḡi mai tu asi au ḡegu taravatu. Asiḡina. Mai tu Iesu Vereḡauka ḡena taravatu ḡomi ḡemi: Veḡaraḡo vavinena na ḡaraḡona asiḡina ḡinavaḡi bene dobi-kwanea.
10 Aos casados mando {não eu, mas o Senhor} que a mulher não se separe do marido.
11 Senaḡi irau ḡaraḡona bedobi-kwaneani nai tu, bene tanu-gora moḡo, a asiḡina tu, ḡaraḡona ḡesi ma beḡene veḡaraḡo-ḡenoḡoi. Ema veḡaraḡo tauna na maki ḡaraḡona asiḡina ḡinavaḡi bene dobi-kwanea.
11 E, se ela estiver separada, que fique sem se casar, ou que se reconcilie com seu marido. Igualmente, o marido não repudie sua mulher.
12 Tarima kotari ḡeri ai tu nakira, -mai tu au moḡo ḡegu guruḡa dia Vereḡauka ḡena guruḡa, -bema veḡabidadama nuḡanai tarikaka ta ḡaraḡona vavinena tu Iesu asi evaḡa-moḡoniani vavinena, senaḡi ḡena ura ḡaraḡona tauna ḡesi beḡene tanu-vegogo nai, mo tau na ḡaraḡona vavinena asi bene dobi-kwanea.
12 Aos outros, digo eu, não o Senhor: se um irmão desposou uma mulher pagã {sem a fé} e esta consente em morar com ele, não a repudie.
13 Ema bema vavine ta ḡaraḡona na Iesu tu asi evaḡa-moḡoniani, senaḡi eurani ḡaraḡona vavinena ḡesi beḡene tanu-vegogo, mo vavine na ḡaraḡona asi bene dobi-kwanea.
13 Se uma mulher desposou um marido pagão e este consente em coabitar com ela, não repudie o marido.
14 Korana Iesu asi evaḡa-moḡoniani tauna tu ḡaraḡona vavinena ḡenana moḡo veiareva etanuni, ema Iesu asi evaḡa-moḡoniani vavinena tu ḡaraḡona tauna ḡenana moḡo veiareva etanuni. Bema asiḡina nai tu, toma ḡomi natumi Barau ḡoiranai tu asi veiareva, senaḡi ḡia toma tu veaḡa.
14 Porque o marido que não tem a fé é santificado por sua mulher; assim como a mulher que não tem a fé é santificada pelo marido que recebeu a fé. Do contrário, os vossos filhos seriam impuros quando, na realidade, são santos.
15 Senaḡi bema Iesu asi evaḡa-moḡoniani tauna o vavinena ḡaraḡona ḡenana bedobini nai tu, namo bene dobi, bene raka. Mo Iesu evaḡa-moḡoniani tauna o vavinena mai dabarai tu befakani, meto ta asi beḡwaiani. Barau na ḡomi ekeamito maino ai boḡono tanu.
15 Mas, se o pagão quer separar-se, que se separe; em tal caso, nem o irmão nem a irmã estão ligados. Deus vos chamou a viver em paz.
16 Ḡoi veḡabidadama vavinemu tu kamasi ḡoi oribani, ḡoi na ḡaraḡomu vei-rakava nuḡana na bovaḡa-maḡuriani? O ḡoi veḡabidadama taumu tu kamasi ḡoi oribani, ḡoi na ḡaraḡomu vei-rakava nuḡana na bovaḡa-maḡuriani?
16 Aliás, como sabes tu, ó mulher, se salvarás o teu marido? Ou como sabes tu, ó marido, se salvarás a tua mulher?
17 Ḡomi tata Iesu Vereḡauka na evinimito ilailari ai ema Barau na tata ekeamito ilailari ai moḡo boḡono tanu. Au na tu mai taravatau misina ekalesia mabarari avaḡa-ribarini.
17 Quanto ao mais, que cada um viva na condição na qual o Senhor o colocou ou em que o Senhor o chamou. É o que recomendo a todas as igrejas.
18 Bema tau ta tauḡanina kefina ḡelama-vaḡiato murinai vau, Barau na ekeaiato nai tu, kefina asi ma bene inu-ḡaua, benamo ḡelamaiato fauna bene kure-toḡaia. Ema bema tau tauḡanina kefina roḡosi beḡene lama-vaḡia nuḡanai, Barau na ekeaiani nai tu, kefina asi beḡene lama-vaḡia maia.
18 O que era circunciso quando foi chamado {à fé}, não dissimule sua circuncisão. Quem era incircunciso, não se faça circuncidar.
19 Korana tu kefi-lamavaḡi tu asi anina ta, ema kefi asi lamavaḡi maki asi anina ta. Dagara baregona tu Barau ḡena taravatau guruḡari boḡabi-gigitaririni.
19 A circuncisão de nada vale, e a incircuncisão de nada vale, o que importa é a observância dos mandamentos de Deus.
20 Tarimarima mabarari aiḡesina ḡetanuto-ḡoi nuḡanai, Barau na ekearito, moḡesi moḡo beḡene tanu.
20 Cada um permaneça na profissão em que foi chamado por Deus.
21 Ḡoi Barau na ekeamuto neganai, ḡoi tu tuḡu-rakaorakao tarimamu asi voimu otanuto-ḡoi, ei? Asi ḡena rakava, namo moḡo. Moḡa tuḡamaḡi vekwaraḡina asi bono vei, senaḡi mani tuḡu-rakaorakao maḡurina beḡe tuḡu-vaḡimuni nai tu, bono ḡabi-raḡea.
21 Eras escravo, quando Deus te chamou? Não te preocupes disto. Mesmo que possas tornar-te livre, antes cuida de aproveitar melhor o teu chamamento.
22 Korana tarima ta roḡo tuḡu-rakaorakao tarimana nuḡanai, Barau na ekeaiato Vereḡauka ḡesi beḡene sebona, ḡia tu varau fakai etanuni, korana ḡia tu Vereḡauka ḡena tarima. Aba, tauḡani ai ḡia tu roḡo tuḡu-rakaorakao tarimana senaḡi. Moḡa ilailanai, asi tuḡu-rakaorakao tarimana o fakai etanuni tarimana Barau na ekeaiani tu Vereḡauka ḡena tuḡu-rakaorakao tarimana.
22 Pois o escravo, que foi chamado pelo Senhor, conquistou a liberdade do Senhor. Da mesma forma, quem era livre por ocasião do chamado, fez-se escravo de Cristo.
23 Ḡomi tu Barau na voimi varau eveito, evoi-ḡenoḡoimito. Be tarimarima ḡeri tuḡu-rakaorakao tarimami ai asi boḡono iaḡo.
23 Por alto preço fostes comprados, não vos torneis escravos de homens.
24 Tarikakagu mabarami, ḡita tata aiḡesi tatanuto-ḡoi nuḡanai, Barau na ekearato, bena moḡesi moḡo Barau ḡesi bitana tanu.
24 Irmãos, cada um permaneça diante de Deus na condição em que estava quando Deus o chamou.
25 Ma roḡosi beḡene veḡaraḡo ḡuiatori e futuari ḡeri taravatu ta Vereḡauka na au tu asi eviniguto. Senaḡi au ḡegu tuḡamaḡi ai aḡitaiani guruḡana nakiraḡia, korana au tu Vereḡauka ḡena vevetuḡaḡwai moḡo etoreguto, guruḡa moḡoniri moḡo bana kiraḡiri ḡana.
25 A respeito das pessoas virgens, não tenho mandamento do Senhor; porém, dou o meu conselho, como homem que recebeu da misericórdia do Senhor a graça de ser digno de confiança.
26 Mai nega rakavari maiḡeri meto baregori ḡeḡorani dainai, au atuḡamaḡini, tau tu toma ḡotanuni kavana moḡo boḡono tanu-iaḡo.
26 Julgo, pois, em razão das dificuldades presentes, ser conveniente ao homem ficar assim como é.
27 Ḡoi oveḡaraḡoto taumu tu, ḡaraḡomu dobi-kwanena tuḡamaḡina asi bono vei. A asi ḡaraḡomu meromu tu, ḡuiato asi bono vetau, ta noḡaraḡoa uranai.
27 Estás casado? Não procures desligar-te. Não estás casado? Não procures mulher.
28 Senaḡi bema ḡoi boa veḡaraḡoni maki namo, ḡoi na vei-rakava ta asi boveiani. Ma ḡuiato beveḡaraḡoni maki namo, ḡia na vei-rakava ta asi beveiani. Senaḡi beḡe veḡaraḡoni tarimari tu ḡeri maḡuri nuḡanai meto vovoka beḡe doḡaririni. Ma au na tu mo meto ḡerina navaḡa-maḡurimi atoni.
28 Mas, se queres casar-te, não pecas; assim como a jovem que se casa não peca. Todavia, padecerão a tribulação da carne; e eu quisera poupar-vos.
29 Tarikakagu mabarami, au na kara akiraḡiani tauna tu iniḡa: Nega tu bekubi-rakava. Be, maitoma na besinaia beiaḡoni tu, veḡaraḡo tauri tu asi ḡaraḡori noḡa beḡene tanu.
29 Mas eis o que vos digo, irmãos: o tempo é breve. O que importa é que os que têm mulher vivam como se a não tivessem;
30 Ema ḡetaḡini tarimari noḡa moḡo asi ḡetaḡini tarimari kavana beḡene tanu, e ḡeverereni tarimari noḡa moḡo asi ḡeverereni tarimari, e farefare ḡevoini tarimari tu farefare ta asi ḡeḡaunaiani tarimari noḡa moḡo,
30 os que choram, como se não chorassem; os que se alegram, como se não se alegrassem; os que compram, como se não possuíssem;
31 ema tarima na mai tanobara dagarari ḡeḡauvei-iaḡirini nai, moḡeri dagara tu asi beḡene ḡabiri dagara baregori ḡia ḡeri maḡuri nuḡari ai. Korana mai tanobara vetoḡana korikori tu varau ekori-iaḡoni.
31 os que usam deste mundo, como se dele não usassem. Porque a figura deste mundo passa.
32 Au asi aurani, mai tanobara dagarari na ḡemi tuḡamaḡi beḡene vaḡa-vonuri. Asi eveḡaraḡoto tarimana tu Vereḡauka ḡena dagara etuḡamaḡi-ḡutumarini, aiḡesi Vereḡauka iauna bevaḡa-namoani etoni.
32 Quisera ver-vos livres de toda preocupação. O solteiro cuida das coisas que são do Senhor, de como agradar ao Senhor.
33 Veḡaraḡo tauna tu mai tanobara dagarari etuḡamaḡi-ḡutumarini, aiḡesi ḡaraḡona iauna bevaḡa-iakuani etoni.
33 O casado preocupa-se com as coisas do mundo, procurando agradar à sua esposa.
34 Moḡesina naima ḡia tu egabi-daḡadaḡani, tavi ta tavi ta na ḡeinuani. Veḡaraḡo vavinena ema asi kota maki ekima-karato ḡuiatona tu ma ḡeri irau. Asi ḡaraḡona vavinena tu Vereḡauka ḡena dagara betuḡamaḡi-ḡutumarini. Ḡia ḡena ura tu tauḡanina ema iaukana beḡene veaḡa Vereḡauka ḡena. Senaḡi veḡaraḡo vavinena tu tanobara dagarari betuḡamaḡi-ḡutumarini, aiḡesi ḡaraḡona iauna bevaḡa-iakuani etoni.
34 A mesma diferença existe com a mulher solteira ou a virgem. Aquela que não é casada cuida das coisas do Senhor, para ser santa no corpo e no espírito; mas a casada cuida das coisas do mundo, procurando agradar ao marido.
35 Mai tu ḡomi bana vaḡa-kavami ḡana maiḡeri akiraḡirini, dia ḡomi akirakira-ḡaumini. Senaḡi mai tu au ḡegu ura ḡomi boḡono tanu-ginikau moḡo, e kara ta na asi bene koukou-ḡaumi Vereḡauka vetuḡunaḡina boḡo iaḡo-vinini nai.
35 Digo isto para vosso proveito, não para vos estender um laço, mas para vos ensinar o que melhor convém, o que vos poderá unir ao Senhor sem partilha.
36 Bema tau ta etuḡamaḡini, kirakauna ḡuiatona, asi kota maki ekima-karato ḡuiatona, ḡenai ḡena veiḡa tu asi roroḡoto, ema ḡena ura kirakauna ḡenai ebarego-lelevaḡini, ma eḡitaiani asi ilaila bevevaḡa-gwaḡiḡini nai tu, tauri ruarua beḡene veḡaraḡo ḡena ura lorinai. Mo tu vei-rakava asi beveini.
36 Se alguém julga que é inconveniente para a sua filha ultrapassar a idade de casar-se e que é seu dever casá-la, faça-o como quiser: não há falta alguma em fazê-la casar-se.
37 Senaḡi bema tarima ta nuḡana evaḡa-gwaḡiḡiani, ma dagara ta na nuḡana asi maki evaḡa-ḡariḡariani, e tauḡena tauḡanina ḡena ura etuḡamaḡi-fitoḡaiani, e tauḡena nuḡanai ekirato kirakauna, asi kota maki ekimato ḡuiatona, tu asi beḡaraḡoani, tarimana maki namo. Ḡia na maki veiḡa namona beveiani.
37 Mas aquele que, sem nenhum constrangimento e com perfeita liberdade de escolha, tiver tomado no seu coração a decisão de guardar a sua filha virgem, procede bem.
38 Moḡesina naima tarima ta na kirakauna, asi kota maki ekima-karato ḡuiatona, beḡaraḡoani tu, veiḡa namona beveiani; senaḡi kirakauna asi beḡaraḡoani tarimana na tu, veiḡa namo lelevaḡina beveiani.
38 Em suma, aquele que casa a sua filha faz bem; e aquele que não a casa, faz ainda melhor.
39 Veḡaraḡo vavinena ḡaraḡona roḡo maḡuri etanuni nai, ḡia tu veḡaraḡo taravatuna na eḡabiani, be ḡaraḡona ḡesi moḡo beḡene tanu-vanaḡi vanaḡi. Ḡia tu ḡaraḡona bemaseni, monai vauro ḡia befakani. Be ḡia beurani, tau ta ḡesi ma ḡeveḡaraḡo betoni nai, beḡene veḡaraḡo asi taravatuna. Senaḡi Vereḡauka evaḡa-moḡoniani tauna moḡo bene ḡaraḡoa.
39 A mulher está ligada ao marido enquanto ele viver. Mas, se morrer o marido, ela fica livre e poderá casar-se com quem quiser, contanto que seja no Senhor.
40 Senaḡi au ḡegu tuḡamaḡi ai aḡitaiani, ḡia moḡesi gora moḡo betanuni asi ḡaraḡona nai tu beiaku-lelevaḡini. Ema au aribani, au na maki Barau Iaukana aḡabiato.
40 Contudo, na minha opinião, ela será mais feliz se permanecer como está. E creio que também eu tenho o Espírito de Deus.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar 1 Coríntios 7, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.