Lucas 17
Yesu Kiristito Wu-Zɔŋŋɔɔ (Ghana) (SIL) vs NTLH
1 Yesu bula pi u haritooroo a bul, “Wialiŋ si jaŋ ŋaa di niaa juu haachɛ lɛ jaŋ hɛ dimɛ. Ama nii-la si jaŋ ŋaa di ba juu haachɛ lɛ jaŋ na hɛɛŋ woruŋ.
1 Jesus disse aos seus discípulos:
2 U maga di ba joŋ nɔmuŋ nɛ a vɔɔ laalɛ u baŋŋa lɛ, a joŋu yuo hɛ muga tuɔŋ duu suu. Di ba nɛ ŋaa ŋii, u nɛ jaŋ kpia u si jaŋ ŋaa di haŋbiisiŋ deeŋba tuɔŋ kubala ŋaa wu-bɔmuŋ.
2 Seria melhor para essa pessoa que ela fosse jogada no mar com uma grande pedra de moinho amarrada no pescoço do que fazer com que um destes pequeninos peque.
3 Má pɔ ma titia lɛ. Di ŋ naaŋbie nɛ ŋaa haachɛ, kpiau lɛ. Di u nɛ si duu cheye nɛ, joŋo chɛu.
3 Tenham cuidado! Se o seu irmão pecar, repreenda-o; se ele se arrepender, perdoe.
4 Di u nɛ ŋaa wii cheiŋ lɛ aŋ ku bula piŋ ari u cheye nɛ, a ŋaa ŋii a yi naaŋsiiŋ bulipɛ chɛ-bala, joŋo chɛu.”
4 Se pecar contra você sete vezes num dia e cada vez vier e disser: “Me arrependo”, então perdoe.
5 Ŋii nɛ Yesu naŋzɔɔba-la bula pu a bul, “La Tiina, ŋaa di la yarida yugɛ kiŋkɛŋ.”
5 Os apóstolos pediram ao Senhor: — Aumente a nossa fé.
6 Ŋii nɛ la Tiina Yesu bula piba a bul, “Di ma yarida nɛ fa magɛ kuŋ biiŋ ba síi yirɛ masitad, ma fa jaŋ wuo bula pi tia duu kɛŋ u naakelee kala churi a jila chɔŋsɛ muga lɛ. U fa jaŋ to ma niiŋ lɛ a ŋaa ŋii.”
6 E ele respondeu:
7 Ŋii nɛ Yesu bira bul, “Di ma kuŋ nɛ kɛŋ tiŋtinnu u pipɛrɛ ŋ baga lɛ koo u didaa ŋ piesee, duu nɛ lii baga koo pie-daaliŋ kɔ, ŋ jaŋ bula pu a bul duu ŋaa lima a dii kudiilee koo?
7 Jesus disse:
8 Ai, ŋ ma jaŋ bula pu duu ŋaa siri a laalɛ u gɛnniŋ a ŋaa kudiilee piŋ di ŋ dii. Di ŋ nɛ dii dɛrɛ, u ma jaŋ wuo dii u kudiilee.
8 Claro que não! Pelo contrário, você dirá: “Prepare o jantar para mim, ponha o avental e me sirva enquanto eu como e bebo. Depois você pode comer e beber.”
9 Ŋ jaŋ lɔllɛ ŋ tiŋtinni-la a tiŋ u si ŋaa wialiŋ ŋ si dagu wiaa? Ai.
9 Por acaso o empregado merece agradecimento porque obedeceu às suas ordens?
10 Ma ma saa nagɛ ŋii nɛ. Di ma nɛ ŋaa wialiŋ kala ba si si di ma ŋaa, u maga di ma bul, ‘La ŋaa tiŋtinnaa nɛ. U bi maga di ba lɔllɛla. Tiŋtimii-la si maga di la tiŋ duŋduŋa nɛ la titiŋ.’ ”
10 Assim deve ser com vocês. Depois de fazerem tudo o que foi mandado, digam: “Somos empregados que não valem nada porque fizemos somente o nosso dever.”
11 Ŋii nɛ Yesu bira sii mu Jerusalɛm diiriŋ. U to Samaria tiŋteeŋ ari Galilii tiŋteeŋ nɛ a mu.
11 Jesus continuava viajando para Jerusalém e passou entre as regiões da Samaria e da Galileia.
12 Ŋii nɛ u mu juu taŋ kubala, di gbegisiŋ fii ku chemu. Ba fa chiŋ di-bolii nɛ
12 Quando estava entrando num povoado, dez leprosos foram se encontrar com ele. Eles pararam de longe
13 aŋ faasa yirɛ a bul, “Yesu, la kuhiaŋ, fála nennige.”
13 e gritaram: — Jesus, Mestre, tenha pena de nós!
14 Ŋii nɛ Yesu naba a bul, “Má kɛŋ ma titia mu a dagɛ nii-la si kpu pusuŋ pipi Wia.” Ŋii nɛ ba mu. Ba síi mu ŋii, ba duori.
14 Jesus os viu e disse: Quando iam pelo caminho, eles foram curados.
15 Ba tuɔŋ dɔŋɔ si na duu duoro, u miirɛ a faasa didɛnnɛ Wia.
15 E, quando um deles, que era samaritano , viu que estava curado, voltou louvando a Deus em voz alta.
16 U mu Yesu teeŋ a tuu kpirimi tiŋteeŋ u naasiŋ lɛ a lɔllu. Baal-la fa ŋaa Samaria tiina nɛ.
16 Ajoelhou-se aos pés de Jesus e lhe agradeceu.
17 Ŋii nɛ Yesu piɛsu, “Niaa fii dee mi vaarɛɛ? Nii nɛ nibi-la hɛ?
17 Jesus disse:
18 Bɛɛ nɛ tii nuhuɔra deeŋ duŋduŋa nɛ miira kɔ duu lɔllɛ Wia?”
18 Por que somente este estrangeiro voltou para louvar a Deus?
19 Ŋii nɛ Yesu bula pi baal-la a bul, “Sii a viiri, ŋ yarida nɛ ŋaa ŋ duori.”
19 E Jesus disse a ele:
20 Ŋii nɛ Farisii tiŋŋaa piɛsɛ Yesu di bua bɛɛ lɛ nɛ Wia kuorii-la jaŋ kɔ? Ŋii nɛ u bula piba a bul, “Di Wia kuorii-la nɛ jaŋ kɔ, wu-magil dee bi jaŋ ŋaa di niaa jiŋ.
20 Alguns fariseus perguntaram a Jesus quando ia chegar o Reino de Deus . Ele respondeu:
21 Nuu-kala ma bi jaŋ wuo bul, ‘Bee na, u hɛ daha koo u hɛ dimɛ.’ Má bee na, Wia kuorii-la hɛ ma tuɔŋ nɛ.”
21 Ninguém vai dizer: “Vejam! Está aqui” ou “Está ali”. Porque o Reino de Deus está dentro de vocês.
22 Ŋii nɛ u bula pi u haritooro-la a bul, “Tapulii jaŋ yi di ma cho di ma na mi-na Nuhuobiine Bie tapulaa tuɔŋ chɛ-bala duŋduŋa maa. Ama ma bi jaŋ wuo nami.
22 Então ele disse aos discípulos:
23 Niaa dɔŋsuŋ jaŋ bula pima a bul, ‘Nau, u nɛ ŋla, koo, na u nɛ hɛ daha.’ Di ba nɛ bul ŋii, ma sí lii gɔllɔ chichɛu.
23 Alguns vão dizer a vocês: “Olhem aqui” ou “Olhem ali”; porém não saiam para procurá-lo.
24 Mi-na Nuhuobiine Bie si jaŋ miira kɔ tapulii-la, u jaŋ nagɛ duonuŋ si ligisa a lii wia nyuŋ sɛmɛ dɔŋɔ a ku tuu sɛmɛ dɔŋɔ.
24 Porque, assim como o relâmpago brilha de uma ponta do céu até a outra, assim será no dia em que o Filho do Homem vier.
25 Ama mi jaŋ laa sipaaŋ na hɛɛŋ. Ma lɛɛlɛ niaa, ma jaŋ viami.
25 Mas primeiro ele precisa sofrer e ser rejeitado pelo povo de hoje.
26 Bua-la lɛ mi-na Nuhuobiine Bie si jaŋ miira kɔ, u jaŋ nagɛ bua-la lɛ Nowa fa si hɛ u miisiŋ lɛ nɛ.
26 Como foi no tempo de Noé, assim também será nos dias de antes da vinda do Filho do Homem.
27 Bua-la lɛ nialiŋ fa dii kudiilee, haalaa ari baalaa ma jijaa dɔŋɔ a mu yi tapulii-la Nowa fa si juu liiŋ daboro-la tuɔŋ. Liiŋ ku pɛllɛ paa nialiŋ dɔŋsuŋ kala, ba suu.
27 Todos comiam e bebiam, e os homens e as mulheres casavam, até o dia em que Noé entrou na barca. Depois veio o dilúvio e matou todos.
28 U ma jaŋ nagɛ bua-la lɛ Lɔt fa si hɛ u miisiŋ lɛ. Nuu-kala fa hɛ dimɛ a didii kudiilee a yiyallɛ kiaa a yuyɔɔ kiaa a dudu̱u kiaa a sisaa diisiŋ.
28 A mesma coisa aconteceu no tempo de Ló. Todos comiam e bebiam, compravam e vendiam, plantavam e construíam.
29 Ka tapulii-la Lɔt si lii taŋ kubala ba síi yirɛ Sɔdɔm lɛ, nyiniŋ ari jiribiiŋ lii wia nyuŋ, a ku tuu kpu nialiŋ dɔŋsuŋ kala.
29 No dia em que Ló saiu de Sodoma, choveu do céu fogo e enxofre e matou todos.
30 Ŋii nɛ u jaŋ nagɛ tapulii-la mi-na Nuhuobiine Bie ma si jaŋ miira kɔ.
30 Assim será o dia em que o Filho do Homem aparecer.
31 Di nuu nɛ hɛ u lusuŋ nyuŋ tapulii-la lɛ aŋ kɛŋ kiaa u dia tuɔŋ, ma sí leŋe duu tuu a juu u dia a paa u kiaa. Nii-la ma si hɛ u baga lɛ, duu ma sí miira mu dia.
31 Aí quem estiver em cima da sua casa, no terraço, desça, e fuja logo, e não perca tempo entrando na casa para pegar as suas coisas. E quem estiver no campo não volte para casa.
32 Má liise yi wii-la si ŋaa Lɔt haala lɛ.
32 Lembrem da mulher de Ló.
33 Nii-la kala síi walimɛ duu laa u miisiŋ, u jaŋ joŋo ta. Nii-la kala ma si joŋ u miisiŋ ta, u jaŋ laa u miisiŋ.
33 A pessoa que procura os seus próprios interesses nunca terá a vida verdadeira; mas quem esquece a si mesmo terá a vida verdadeira.
34 Mi jaŋ bula pima, tapulii-la niaa balia jaŋ piŋ doŋ godo bala nyuŋ titaŋiŋ, Wia jaŋ joŋ dɔŋɔ aŋ leŋ dɔŋɔ ta.
34 Naquela noite duas pessoas estarão dormindo numa mesma cama. Eu afirmo a vocês que uma será levada, e a outra, deixada.
35 Haalaa balia ma jaŋ nunɔŋ munuŋ. Wia jaŋ joŋ dɔŋɔ aŋ leŋ dɔŋɔ ta.
35 Duas mulheres estarão moendo trigo juntas: uma será levada, e a outra, deixada.
36 Baalaa balia ma jaŋ hɛ baga lɛ a pipɛrɛ, Wia jaŋ joŋ dɔŋɔ aŋ leŋ dɔŋɔ ta.”
36 [Naquele dia, dois homens estarão trabalhando na fazenda: um será levado, e o outro, deixado.]
37 Ŋii nɛ Yesu haritooro-la piɛsu a bul, “Nii lɛ nɛ ŋii, la Tiina?” Ŋii nɛ Yesu bula piba a bul, “Lee-la ku-pua si pina nɛ, du̱unuŋ ma hihilimi.”
37 Então os discípulos perguntaram: — Senhor, onde vai ser isso? Ele respondeu:
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 17, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.