Lucas 10
Yesu Kiristito Wu-Zɔŋŋɔɔ (Ghana) (SIL) vs VC
1 Yesu si bul wiaa deeŋba dɛrɛ, u liisɛ niaa mahiŋ batori ari fii a kɛŋba kaa kpaa balia balia, a tiŋba di ba laa sipaaŋ mu lee-kala u titia si jaŋ mu.
1 Depois disso, designou o Senhor ainda setenta e dois outros discípulos e mandou-os, dois a dois, adiante de si, por todas as cidades e lugares para onde ele tinha de ir.
2 U bula piba a bul, “Kiaa yuga baga lɛ di ba ŋaa, ama tiŋtinnaa bi yugɛ di ba tiŋ. Má sul baga-la tiina duu hɛ niaa di ba tiŋ tiŋtimii-la.
2 Disse-lhes: Grande é a messe, mas poucos são os operários. Rogai ao Senhor da messe que mande operários para a sua messe.
3 Má sii mu. Ma nagɛ pie-biisiŋ nɛ. Mii tiŋma di ma guoli guŋgurusuŋ tuɔŋ.
3 Ide; eis que vos envio como cordeiros entre lobos.
4 Ma sí moribiee koru, ma sí sulli-gbaŋsiŋ koru a sí nɛŋtɛŋŋɛɛ tuŋ bulia bulia ma koru a sí china chuɔlɛ niaa ma dieni woŋbiiŋ lɛ.
4 Não leveis bolsa nem mochila, nem calçado e a ninguém saudeis pelo caminho.
5 Di ma nɛ mu juu dia kala, má laa sipaaŋ bula pi dia-la niaa a bul, ‘Dia deeŋ niaa jaŋ hɔŋ ari yarifiɛlaa.’
5 Em toda casa em que entrardes, dizei primeiro: Paz a esta casa!
6 Di nuu nɛ hɛ dimɛ si cho yarifiɛla-la, má leŋ duu hɔŋ ari yarifiɛlaa ari ma si sul ŋii. Di nuu tuo dia-la lɛ a cho yarifiɛla-la, yarifiɛla-la ma si sula jaŋ miira kɔ ma teeŋ.
6 Se ali houver algum homem pacífico, repousará sobre ele a vossa paz; mas, se não houver, ela tornará para vós.
7 Di ba nɛ pima di-piniŋ, má hɛ dii-bala lɛ halii aa dii kudiile-la ba si ŋaa pima aa nyua liiŋ ma dimɛ. Di tiŋtinna nɛ tima, u maga di ba ti̱mu nɛ. Ma sí gɔllɔ pipiŋ niaa diisiŋ lɛ.
7 Permanecei na mesma casa, comei e bebei do que eles tiverem, pois o operário é digno do seu salário. Não andeis de casa em casa.
8 Di ma nɛ mu taŋ kala, di ba nɛ pima di-piniŋ, máa dii kialiŋ kala ba si ŋaa pima lee-la.
8 Em qualquer cidade em que entrardes e vos receberem, comei o que se vos servir.
9 Má vaarɛ nyanyal tiŋŋaa ma kala si hɛ taŋ-la lɛ aŋ bula piba a bul, ‘Wia kuorii-la ku kpagɛma nɛ.’
9 Curai os enfermos que nela houver e dizei-lhes: O Reino de Deus está próximo.
10 Ama di ma nɛ mu taŋ kala, di ba nɛ bima di-piniŋ pa, má lii chiŋ woŋbiiŋ lɛ aŋ bula piba a bul,
10 Mas se entrardes nalguma cidade e não vos receberem, saindo pelas suas praças, dizei:
11 ‘Ma taŋ-la hagila si mɛrɛ la naasiŋ lɛ, ba nɛ la kpesee hɛma lɛ ŋla. Ama u maga di ma jiŋ ari Wia kuorii-la ku kpagɛma nɛ.’
11 Até o pó que se nos pegou da vossa cidade, sacudimos contra vós; sabei, contudo, que o Reino de Deus está próximo.
12 Mi bulaa pima ari sariya chɛ-diiliŋ, Wia jaŋ dɔgisɛ taŋ-la niaa a kii bua-la lɛ u si dɔgisɛ Sɔdɔm niaa ŋii.”
12 Digo-vos: naqueles dias haverá um tratamento menos rigoroso para Sodoma.
13 Ŋii nɛ Yesu bula pi taŋ-la niaa si bi u wiaa laa dii a bul, “Ma Kɔraziŋ tiŋŋaa, ma jaŋ na hɛɛŋ. Bɛtisaada tiŋŋaa maa, ma ma jaŋ na hɛɛŋ. Wu-magila-la ba si ŋaa ma teeŋ, di ba nɛ fa ŋaaba Taya ari Saadɔŋ niaa teeŋ ŋla, ba fa bi jaŋ dieni aŋ hɔnɔ tɛllɛ tɛllɛ naasiŋ a ŋaa tuɔruŋ bubugɛ ba titia, a didagɛ ŋii ari ba birima lii ba haachɛba lɛ nɛ.
13 Ai de ti, Corozaim! Ai de ti, Betsaida! Porque, se em Tiro e Sidônia tivessem sido feitos os prodígios que foram realizados em vosso meio, há muito tempo teriam feito penitência, cobrindo-se de saco e cinza.
14 Sariya chɛ-diiliŋ, Wia jaŋ dɔgisɛ Kɔraziŋ ari Bɛtisaada tiŋŋaa a kii Taya ari Saadɔŋ tiŋŋaa.
14 Por isso haverá no dia do juízo menos rigor para Tiro e Sidônia do que para vós.
15 Ma-na Kapɛnam tiŋŋaa, ma nɛ paala chichɛ di ma kɛŋ ma titia a kaa jil Wia-jaŋ. Ama Wia jaŋ joŋma yuo ta di ma tuu juu Wia nyiniŋ.”
15 E tu, Cafarnaum, que te elevas até o céu, serás precipitada até aos infernos.
16 Ŋii nɛ aŋ ka u bira bula pi u haritooro-la a bul, “Nii-la kala si jegile nii ma teeŋ, u jegile nii mi ma teeŋ nɛ. Nuu-kala si viama, u viami ma nɛ. Nii-la kala ma si viami, u ma via nii-la si tiŋmi nɛ.”
16 Quem vos ouve, a mim ouve; e quem vos rejeita, a mim rejeita; e quem me rejeita, rejeita aquele que me enviou.
17 Ŋii nɛ Yesu naŋzɔɔba-la mahiŋ batori ari fii-la miira kɔ Yesu teeŋ. Ba tuɔŋ tɔrɛ kiŋkɛŋ a bula pi Yesu a bul, “La Tiina, di la nɛ yirɛ ŋ yiriŋ, jiŋ-bɔŋŋɔɔ ma yie paala to la niiŋ nɛ.”
17 Voltaram alegres os setenta e dois, dizendo: Senhor, até os demônios se nos submetem em teu nome!
18 Ŋii nɛ Yesu bula piba a bul, “Mi na Sitaani duu lii wia nyuŋ ku tuu tel a nagɛ duonuŋ síi ligisɛ ŋii.”
18 Jesus disse-lhes: Vi Satanás cair do céu como um raio.
19 Ŋii nɛ Yesu bira bula piba a bul, “Má jegile nii mi teeŋ. Mi pima doluŋ di ma wuo vivɛŋ diŋŋaa ari nuɔmaa tuɔŋ, ka ba bima wuo diŋ. Mi pima doluŋ di ma wuo Sitaani maa. U bi jaŋ wuo kɛŋma walimɛ.
19 Eis que vos dei poder para pisar serpentes, escorpiões e todo o poder do inimigo.
20 Ama ma sí leŋe di ma tuɔŋ tɔrɛ ari jiŋ-bɔŋŋɔɔ síi to ma niiŋ lɛ, má miira leŋ di ma tuɔŋ tɔrɛ a tiŋ ba si ŋmuŋsɛ ma yiraa hɛ Wia-jaŋ lɛ.”
20 Contudo, não vos alegreis porque os espíritos vos estão sujeitos, mas alegrai-vos de que os vossos nomes estejam escritos nos céus.
21 Bua-la titia lɛ Yesu tuɔŋ tɔrɛ Wia Diŋ-zɔŋ-la doluŋ lɛ a bul, “Mi Nyimma, ŋ nɛ ŋaa wia nyuŋ ari tiŋteeŋ kala Tiina. Mii lɔlluŋ ari ŋ si kɛŋ wialiŋ ŋ si joŋo faa a dagɛ nialiŋ si bi wiaa jiŋ, aŋ bi joŋo dagɛ nialiŋ si kɛŋ wu-jimiŋ. Mi Nyimma, mii lɔlluŋ. Ŋ titia tuɔtɔruŋ lɛ nɛ ŋ ŋaa ŋii.”
21 Naquele mesma hora, Jesus exultou de alegria no Espírito Santo e disse: Pai, Senhor do céu e da terra, eu te dou graças porque escondeste estas coisas aos sábios e inteligentes e as revelaste aos pequeninos. Sim, Pai, bendigo-te porque assim foi do teu agrado.
22 Ŋii nɛ u bira bul, “Mi Nyimma joŋ kuŋ-kala doluŋ nɛ pimi. Mi Nyimma duŋduŋa nɛ jiŋ ŋii mi si naga. Mi ma duŋduŋa nɛ jiŋ ŋii mi Nyimma ma si naga. Nuu-kala bira buu jiŋ, see nialiŋ duŋduŋa mi síi cho di mi dagɛ.”
22 Todas as coisas me foram entregues por meu Pai. Ninguém conhece quem é o Filho senão o Pai, nem quem é o Pai senão o Filho, e aquele a quem o Filho o quiser revelar.
23 Ŋii nɛ Yesu miira daasɛ u haritooro-la aŋ bula piba ba duŋduŋa a bul, “Ma tuɔŋ tɔrɔ ari ma wuo nina wialiŋ kala ma síi na.
23 E voltou-se para os seus discípulos, e disse: Ditosos os olhos que vêem o que vós vedes,
24 Mi jaŋ bula pima ari buŋbuŋ nialiŋ fa síi bul wiaa, Wia Diŋ-zɔŋ-la doluŋ lɛ ari faafaa kuoroo paala yuga a faa cho di ba na wialiŋ ma síi na aŋ bi wuo na, a ma faa cho di ba nii wialiŋ maa ma síi nii, aŋ ka ba bi wuo nii.”
24 pois vos digo que muitos profetas e reis desejaram ver o que vós vedes, e não o viram; e ouvir o que vós ouvis, e não o ouviram.
25 Ŋii nɛ Wia teniŋ kerichi kubala kɔ a wiwalimɛ duu magisɛ Yesu a piɛsu a bul, “Kuhiaŋ, bɛɛ kuŋ nɛ mi jaŋ ŋaa a kɛŋ miisi-la si bi dɛrɛ?”
25 Levantou-se um doutor da lei e, para pô-lo à prova, perguntou: Mestre, que devo fazer para possuir a vida eterna?
26 Ŋii nɛ Yesu piɛsu a bul, “Bɛɛ nɛ ba ŋmuŋsɛ Wia teniŋ tuɔŋ? Ɛɛ nɛ ŋ yie karimɛ?”
26 Disse-lhe Jesus: Que está escrito na lei? Como é que lês?
27 Ŋii nɛ baal-la bula pu a bul, “Ba si di ŋ kɛŋ ŋ tuɔŋ kala ari ŋ kuŋ-kala ari ŋ tuɔbiinaa ma kala a cho ŋ Tiina Wia, a cho ŋ dɔŋɔ tiina maa ari ŋ si cho ŋ titia ŋii.”
27 Respondeu ele: Amarás o Senhor teu Deus de todo o teu coração, de toda a tua alma, de todas as tuas forças e de todo o teu pensamento {Dt 6,5}; e a teu próximo como a ti mesmo {Lv 19,18}.
28 Ŋii nɛ Yesu bula pu a bul, “Wialiŋ kala ŋ si bula ŋaa wutitii nɛ. Ŋ nɛ ŋaa ŋii, ŋ jaŋ kɛŋ miisiŋ.”
28 Falou-lhe Jesus: Respondeste bem; faze isto e viverás.
29 Ŋii nɛ Wia teniŋ kerichi-la chichɛ duu dagɛ ari u kɛŋ wutitii. Ŋii nɛ u piɛsɛ Yesu a bul, “Kubɛɛ nɛ ŋaa mi dɔŋɔ tiina?”
29 Mas ele, querendo justificar-se, perguntou a Jesus: E quem é o meu próximo?
30 Ŋii nɛ Yesu magɛ namaga a bul, “Baal kubala nɛ sie a lii taŋ kubala baa yirɛ Jerusalɛm a mumu Jɛrikɔ. U fa ŋaa Ju̱u tiina nɛ. U si mu ŋii, u mu juu gaaraa tuɔŋ. Ba wuri u gɛnniŋ kala aŋ ŋmobu a bolimu aŋ fá lɛl, ka u piŋ dimɛ a chichɛ duu suu.
30 Jesus então contou: Um homem descia de Jerusalém a Jericó, e caiu nas mãos de ladrões, que o despojaram; e depois de o terem maltratado com muitos ferimentos, retiraram-se, deixando-o meio morto.
31 Ŋii nɛ di nialiŋ si kpu pusuŋ pipi Wia, ba tuɔŋ kubala ma joŋ woŋbii-la aa vɛŋ. U si ku a nau, u to sɛmɛ dɔŋ nɛ a kpɛrɛ bal.
31 Por acaso desceu pelo mesmo caminho um sacerdote, viu-o e passou adiante.
32 Ŋii nɛ Wia-dia naŋzɔɔ kubala ma kɔ lee-la a ma kpɛrɛ bal.
32 Igualmente um levita, chegando àquele lugar, viu-o e passou também adiante.
33 Ka Samaria tiŋŋaa baal kubala ma fa joŋ woŋbii-la a vɛnɛɛ kɔ. U si nau, nennige kɛnu.
33 Mas um samaritano que viajava, chegando àquele lugar, viu-o e moveu-se de compaixão.
34 U mu u teeŋ a chɛsɛ u naawiilaa a vɔɔ, aŋ joŋu hɛ u titia kakumo lɛ a kɛnu kaa mu nuhuɔraa dia kubala aa benu.
34 Aproximando-se, atou-lhe as feridas, deitando nelas azeite e vinho; colocou-o sobre a sua própria montaria e levou-o a uma hospedaria e tratou dele.
35 Taŋ-pul u joŋ siidi zɔlɔ a pi dia tiina aŋ bula pu duu bibeŋ u nyuŋ woruŋ. Duu nɛ miira kɔ, u jaŋ ti̱ŋ u si ŋmoo chimiŋ magɛ ŋii kala.”
35 No dia seguinte, tirou dois denários e deu-os ao hospedeiro, dizendo-lhe: Trata dele e, quanto gastares a mais, na volta to pagarei.
36 Ŋii nɛ Yesu piɛsɛ Wia teniŋ kerichi-la a bul, “Niaa deeŋba batorimuŋ tuɔŋ, kubɛɛ nɛ ŋaa baal-la si juu gaaraa tuɔŋ dɔŋɔ tiina? Bɛɛ nɛ ŋ biinɛ ŋ tuɔŋ lɛ?”
36 Qual destes três parece ter sido o próximo daquele que caiu nas mãos dos ladrões?
37 Ŋii nɛ Wia teniŋ kerichi-la bul, “Baal-la si fáu nisusuŋ.” Ŋii nɛ Yesu bula pu, “Tɔɔ, ŋ ma mu ŋaa ŋii titia.”
37 Respondeu o doutor: Aquele que usou de misericórdia para com ele. Então Jesus lhe disse: Vai, e faze tu o mesmo.
38 Yesu ari u haritooroo si joŋ woŋbiiŋ mumu ŋii, ba kɔ taŋ kubala, di haal kubala ma hɛ dimɛ. Baa yirɛ Maata. U kɛŋ Yesu kaa juu u dia.
38 Estando Jesus em viagem, entrou numa aldeia, onde uma mulher, chamada Marta, o recebeu em sua casa.
39 U ŋaana ma fa hɛ dimɛ. Baa yiru Mɛɛri. Yesu si hɔŋ dia-la tuɔŋ, u ku hɔŋ Yesu sɛmɛ a jegilee nii wialiŋ u síi bul,
39 Tinha ela uma irmã por nome Maria, que se assentou aos pés do Senhor para ouvi-lo falar.
40 ka Maata fiɛsɛ sii a ŋiŋaa kudiilee duu pi Yesu a kala lɔl. Ŋii nɛ u na baaniŋ Mɛɛri nyuŋ a ku lii, a bula pi Yesu a bul, “Mi Tiina, ŋ biina u zɔmɔ nɛ mi ŋaana si leŋ tiŋtiŋŋaa kala pimi mi titiŋ? Leŋ duu ku pɛmi lɛ.”
40 Marta, toda preocupada na lida da casa, veio a Jesus e disse: Senhor, não te importas que minha irmã me deixe só a servir? Dize-lhe que me ajude.
41 Ŋii nɛ Yesu bula pu a bul, “Maata, wiaa yuga nɛ hɛ dimɛ a wiwalimiŋ.
41 Respondeu-lhe o Senhor: Marta, Marta, andas muito inquieta e te preocupas com muitas coisas;
42 U maga di ŋ chɛ wu-bala duŋduŋ nɛ. Wii-la titia nɛ Mɛɛri liisɛ ŋii. Wii-la ba bi jaŋ wuo kaa laa u teeŋ.”
42 no entanto, uma só coisa é necessária; Maria escolheu a boa parte, que lhe não será tirada.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 10, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.