Lucas 10
Yesu Kiristito Wu-Zɔŋŋɔɔ (Ghana) (SIL) vs NTLH
1 Yesu si bul wiaa deeŋba dɛrɛ, u liisɛ niaa mahiŋ batori ari fii a kɛŋba kaa kpaa balia balia, a tiŋba di ba laa sipaaŋ mu lee-kala u titia si jaŋ mu.
1 Depois disso o Senhor escolheu mais setenta e dois dos seus seguidores e os enviou de dois em dois a fim de que fossem adiante dele para cada cidade e lugar aonde ele tinha de ir.
2 U bula piba a bul, “Kiaa yuga baga lɛ di ba ŋaa, ama tiŋtinnaa bi yugɛ di ba tiŋ. Má sul baga-la tiina duu hɛ niaa di ba tiŋ tiŋtimii-la.
2 Antes de os enviar, ele disse:
3 Má sii mu. Ma nagɛ pie-biisiŋ nɛ. Mii tiŋma di ma guoli guŋgurusuŋ tuɔŋ.
3 Vão! Eu estou mandando vocês como ovelhas para o meio de lobos.
4 Ma sí moribiee koru, ma sí sulli-gbaŋsiŋ koru a sí nɛŋtɛŋŋɛɛ tuŋ bulia bulia ma koru a sí china chuɔlɛ niaa ma dieni woŋbiiŋ lɛ.
4 Não levem bolsa, nem sacola, nem sandálias. E não parem no caminho para cumprimentar ninguém.
5 Di ma nɛ mu juu dia kala, má laa sipaaŋ bula pi dia-la niaa a bul, ‘Dia deeŋ niaa jaŋ hɔŋ ari yarifiɛlaa.’
5 Quando entrarem numa casa, façam primeiro esta saudação: “Que a paz esteja nesta casa!”
6 Di nuu nɛ hɛ dimɛ si cho yarifiɛla-la, má leŋ duu hɔŋ ari yarifiɛlaa ari ma si sul ŋii. Di nuu tuo dia-la lɛ a cho yarifiɛla-la, yarifiɛla-la ma si sula jaŋ miira kɔ ma teeŋ.
6 Se um homem de paz morar ali, deixem a saudação com ele; mas, se o homem não for de paz, retirem a saudação.
7 Di ba nɛ pima di-piniŋ, má hɛ dii-bala lɛ halii aa dii kudiile-la ba si ŋaa pima aa nyua liiŋ ma dimɛ. Di tiŋtinna nɛ tima, u maga di ba ti̱mu nɛ. Ma sí gɔllɔ pipiŋ niaa diisiŋ lɛ.
7 Fiquem na mesma casa e comam e bebam o que lhes oferecerem, pois o trabalhador merece o seu salário. Não fiquem mudando de uma casa para outra.
8 Di ma nɛ mu taŋ kala, di ba nɛ pima di-piniŋ, máa dii kialiŋ kala ba si ŋaa pima lee-la.
8 — Quando entrarem numa cidade e forem bem-recebidos, comam a comida que derem a vocês.
9 Má vaarɛ nyanyal tiŋŋaa ma kala si hɛ taŋ-la lɛ aŋ bula piba a bul, ‘Wia kuorii-la ku kpagɛma nɛ.’
9 Curem os doentes daquela cidade e digam ao povo dali: “O
10 Ama di ma nɛ mu taŋ kala, di ba nɛ bima di-piniŋ pa, má lii chiŋ woŋbiiŋ lɛ aŋ bula piba a bul,
10 Porém, quando entrarem numa cidade e não forem bem-recebidos, vão pelas ruas, dizendo:
11 ‘Ma taŋ-la hagila si mɛrɛ la naasiŋ lɛ, ba nɛ la kpesee hɛma lɛ ŋla. Ama u maga di ma jiŋ ari Wia kuorii-la ku kpagɛma nɛ.’
11 “Até a poeira desta cidade que grudou nos nossos pés nós sacudimos contra vocês! Mas lembrem disto: o Reino de Deus chegou até vocês.”
12 Mi bulaa pima ari sariya chɛ-diiliŋ, Wia jaŋ dɔgisɛ taŋ-la niaa a kii bua-la lɛ u si dɔgisɛ Sɔdɔm niaa ŋii.”
12 E Jesus disse mais isto:
13 Ŋii nɛ Yesu bula pi taŋ-la niaa si bi u wiaa laa dii a bul, “Ma Kɔraziŋ tiŋŋaa, ma jaŋ na hɛɛŋ. Bɛtisaada tiŋŋaa maa, ma ma jaŋ na hɛɛŋ. Wu-magila-la ba si ŋaa ma teeŋ, di ba nɛ fa ŋaaba Taya ari Saadɔŋ niaa teeŋ ŋla, ba fa bi jaŋ dieni aŋ hɔnɔ tɛllɛ tɛllɛ naasiŋ a ŋaa tuɔruŋ bubugɛ ba titia, a didagɛ ŋii ari ba birima lii ba haachɛba lɛ nɛ.
13 Jesus continuou:
14 Sariya chɛ-diiliŋ, Wia jaŋ dɔgisɛ Kɔraziŋ ari Bɛtisaada tiŋŋaa a kii Taya ari Saadɔŋ tiŋŋaa.
14 No Dia do Juízo, Deus terá mais pena de Tiro e de Sidom do que de vocês, Corazim e Betsaida!
15 Ma-na Kapɛnam tiŋŋaa, ma nɛ paala chichɛ di ma kɛŋ ma titia a kaa jil Wia-jaŋ. Ama Wia jaŋ joŋma yuo ta di ma tuu juu Wia nyiniŋ.”
15 E você, cidade de Cafarnaum, acha que vai subir até o céu? Pois será jogada no
16 Ŋii nɛ aŋ ka u bira bula pi u haritooro-la a bul, “Nii-la kala si jegile nii ma teeŋ, u jegile nii mi ma teeŋ nɛ. Nuu-kala si viama, u viami ma nɛ. Nii-la kala ma si viami, u ma via nii-la si tiŋmi nɛ.”
16 Então disse aos discípulos:
17 Ŋii nɛ Yesu naŋzɔɔba-la mahiŋ batori ari fii-la miira kɔ Yesu teeŋ. Ba tuɔŋ tɔrɛ kiŋkɛŋ a bula pi Yesu a bul, “La Tiina, di la nɛ yirɛ ŋ yiriŋ, jiŋ-bɔŋŋɔɔ ma yie paala to la niiŋ nɛ.”
17 Os setenta e dois voltaram muito alegres e disseram a Jesus: — Até os demônios nos obedeciam quando, pelo poder do nome do senhor, nós mandávamos que saíssem das pessoas!
18 Ŋii nɛ Yesu bula piba a bul, “Mi na Sitaani duu lii wia nyuŋ ku tuu tel a nagɛ duonuŋ síi ligisɛ ŋii.”
18 Jesus respondeu:
19 Ŋii nɛ Yesu bira bula piba a bul, “Má jegile nii mi teeŋ. Mi pima doluŋ di ma wuo vivɛŋ diŋŋaa ari nuɔmaa tuɔŋ, ka ba bima wuo diŋ. Mi pima doluŋ di ma wuo Sitaani maa. U bi jaŋ wuo kɛŋma walimɛ.
19 Escutem! Eu dei a vocês poder para pisar cobras e escorpiões e para, sem sofrer nenhum mal, vencer a força do inimigo.
20 Ama ma sí leŋe di ma tuɔŋ tɔrɛ ari jiŋ-bɔŋŋɔɔ síi to ma niiŋ lɛ, má miira leŋ di ma tuɔŋ tɔrɛ a tiŋ ba si ŋmuŋsɛ ma yiraa hɛ Wia-jaŋ lɛ.”
20 Porém não fiquem alegres porque os espíritos maus lhes obedecem, mas sim porque o nome de cada um de vocês está escrito no céu.
21 Bua-la titia lɛ Yesu tuɔŋ tɔrɛ Wia Diŋ-zɔŋ-la doluŋ lɛ a bul, “Mi Nyimma, ŋ nɛ ŋaa wia nyuŋ ari tiŋteeŋ kala Tiina. Mii lɔlluŋ ari ŋ si kɛŋ wialiŋ ŋ si joŋo faa a dagɛ nialiŋ si bi wiaa jiŋ, aŋ bi joŋo dagɛ nialiŋ si kɛŋ wu-jimiŋ. Mi Nyimma, mii lɔlluŋ. Ŋ titia tuɔtɔruŋ lɛ nɛ ŋ ŋaa ŋii.”
21 Naquele momento, pelo poder do Espírito Santo, Jesus ficou muito alegre e disse:
22 Ŋii nɛ u bira bul, “Mi Nyimma joŋ kuŋ-kala doluŋ nɛ pimi. Mi Nyimma duŋduŋa nɛ jiŋ ŋii mi si naga. Mi ma duŋduŋa nɛ jiŋ ŋii mi Nyimma ma si naga. Nuu-kala bira buu jiŋ, see nialiŋ duŋduŋa mi síi cho di mi dagɛ.”
22 — O meu Pai me deu todas as coisas. Ninguém sabe quem é o Filho, a não ser o Pai; e ninguém sabe quem é o Pai, a não ser o Filho e também aqueles a quem o Filho quiser mostrar quem o Pai é.
23 Ŋii nɛ Yesu miira daasɛ u haritooro-la aŋ bula piba ba duŋduŋa a bul, “Ma tuɔŋ tɔrɔ ari ma wuo nina wialiŋ kala ma síi na.
23 Então Jesus virou-se para os discípulos e disse só para eles:
24 Mi jaŋ bula pima ari buŋbuŋ nialiŋ fa síi bul wiaa, Wia Diŋ-zɔŋ-la doluŋ lɛ ari faafaa kuoroo paala yuga a faa cho di ba na wialiŋ ma síi na aŋ bi wuo na, a ma faa cho di ba nii wialiŋ maa ma síi nii, aŋ ka ba bi wuo nii.”
24 Eu afirmo a vocês que muitos
25 Ŋii nɛ Wia teniŋ kerichi kubala kɔ a wiwalimɛ duu magisɛ Yesu a piɛsu a bul, “Kuhiaŋ, bɛɛ kuŋ nɛ mi jaŋ ŋaa a kɛŋ miisi-la si bi dɛrɛ?”
25 Um mestre da Lei se levantou e, querendo encontrar alguma prova contra Jesus, perguntou: — Mestre, o que devo fazer para conseguir a vida eterna?
26 Ŋii nɛ Yesu piɛsu a bul, “Bɛɛ nɛ ba ŋmuŋsɛ Wia teniŋ tuɔŋ? Ɛɛ nɛ ŋ yie karimɛ?”
26 Jesus respondeu:
27 Ŋii nɛ baal-la bula pu a bul, “Ba si di ŋ kɛŋ ŋ tuɔŋ kala ari ŋ kuŋ-kala ari ŋ tuɔbiinaa ma kala a cho ŋ Tiina Wia, a cho ŋ dɔŋɔ tiina maa ari ŋ si cho ŋ titia ŋii.”
27 O homem respondeu: — “Ame o Senhor, seu Deus, com todo o coração, com toda a alma, com todas as forças e com toda a mente. E ame o seu próximo como você ama a você mesmo.”
28 Ŋii nɛ Yesu bula pu a bul, “Wialiŋ kala ŋ si bula ŋaa wutitii nɛ. Ŋ nɛ ŋaa ŋii, ŋ jaŋ kɛŋ miisiŋ.”
28 — A sua resposta está certa! — disse Jesus. — Faça isso e você viverá.
29 Ŋii nɛ Wia teniŋ kerichi-la chichɛ duu dagɛ ari u kɛŋ wutitii. Ŋii nɛ u piɛsɛ Yesu a bul, “Kubɛɛ nɛ ŋaa mi dɔŋɔ tiina?”
29 Porém o mestre da Lei, querendo se desculpar, perguntou: — Mas quem é o meu próximo?
30 Ŋii nɛ Yesu magɛ namaga a bul, “Baal kubala nɛ sie a lii taŋ kubala baa yirɛ Jerusalɛm a mumu Jɛrikɔ. U fa ŋaa Ju̱u tiina nɛ. U si mu ŋii, u mu juu gaaraa tuɔŋ. Ba wuri u gɛnniŋ kala aŋ ŋmobu a bolimu aŋ fá lɛl, ka u piŋ dimɛ a chichɛ duu suu.
30 Jesus respondeu assim:
31 Ŋii nɛ di nialiŋ si kpu pusuŋ pipi Wia, ba tuɔŋ kubala ma joŋ woŋbii-la aa vɛŋ. U si ku a nau, u to sɛmɛ dɔŋ nɛ a kpɛrɛ bal.
31 Acontece que um sacerdote estava descendo por aquele mesmo caminho. Quando viu o homem, tratou de passar pelo outro lado da estrada.
32 Ŋii nɛ Wia-dia naŋzɔɔ kubala ma kɔ lee-la a ma kpɛrɛ bal.
32 Também um
33 Ka Samaria tiŋŋaa baal kubala ma fa joŋ woŋbii-la a vɛnɛɛ kɔ. U si nau, nennige kɛnu.
33 Mas um
34 U mu u teeŋ a chɛsɛ u naawiilaa a vɔɔ, aŋ joŋu hɛ u titia kakumo lɛ a kɛnu kaa mu nuhuɔraa dia kubala aa benu.
34 Então chegou perto dele, limpou os seus ferimentos com azeite e vinho e em seguida os enfaixou. Depois disso, o samaritano colocou-o no seu próprio animal e o levou para uma pensão, onde cuidou dele.
35 Taŋ-pul u joŋ siidi zɔlɔ a pi dia tiina aŋ bula pu duu bibeŋ u nyuŋ woruŋ. Duu nɛ miira kɔ, u jaŋ ti̱ŋ u si ŋmoo chimiŋ magɛ ŋii kala.”
35 No dia seguinte, entregou duas moedas de prata ao dono da pensão, dizendo:
36 Ŋii nɛ Yesu piɛsɛ Wia teniŋ kerichi-la a bul, “Niaa deeŋba batorimuŋ tuɔŋ, kubɛɛ nɛ ŋaa baal-la si juu gaaraa tuɔŋ dɔŋɔ tiina? Bɛɛ nɛ ŋ biinɛ ŋ tuɔŋ lɛ?”
36 Então Jesus perguntou ao mestre da Lei:
37 Ŋii nɛ Wia teniŋ kerichi-la bul, “Baal-la si fáu nisusuŋ.” Ŋii nɛ Yesu bula pu, “Tɔɔ, ŋ ma mu ŋaa ŋii titia.”
37 — Aquele que o socorreu! — respondeu o mestre da Lei. E Jesus disse:
38 Yesu ari u haritooroo si joŋ woŋbiiŋ mumu ŋii, ba kɔ taŋ kubala, di haal kubala ma hɛ dimɛ. Baa yirɛ Maata. U kɛŋ Yesu kaa juu u dia.
38 Jesus e os seus discípulos continuaram a sua viagem e chegaram a um povoado. Ali uma mulher chamada Marta o recebeu na casa dela.
39 U ŋaana ma fa hɛ dimɛ. Baa yiru Mɛɛri. Yesu si hɔŋ dia-la tuɔŋ, u ku hɔŋ Yesu sɛmɛ a jegilee nii wialiŋ u síi bul,
39 Maria, a sua irmã, sentou-se aos pés do Senhor e ficou ouvindo o que ele ensinava.
40 ka Maata fiɛsɛ sii a ŋiŋaa kudiilee duu pi Yesu a kala lɔl. Ŋii nɛ u na baaniŋ Mɛɛri nyuŋ a ku lii, a bula pi Yesu a bul, “Mi Tiina, ŋ biina u zɔmɔ nɛ mi ŋaana si leŋ tiŋtiŋŋaa kala pimi mi titiŋ? Leŋ duu ku pɛmi lɛ.”
40 Marta estava ocupada com todo o trabalho da casa. Então chegou perto de Jesus e perguntou: — O senhor não se importa que a minha irmã me deixe sozinha com todo este trabalho? Mande que ela venha me ajudar.
41 Ŋii nɛ Yesu bula pu a bul, “Maata, wiaa yuga nɛ hɛ dimɛ a wiwalimiŋ.
41 Aí o Senhor respondeu:
42 U maga di ŋ chɛ wu-bala duŋduŋ nɛ. Wii-la titia nɛ Mɛɛri liisɛ ŋii. Wii-la ba bi jaŋ wuo kaa laa u teeŋ.”
42 mas apenas uma é necessária! Maria escolheu a melhor de todas, e esta ninguém vai tomar dela.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 10, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.