Lucas 14

Chube gerua jagere Jesucristo giti degaba kwian ulita alin: El Nuevo Testamento de nuestro Señor Jesucristo en el idioma buglere (SABNT) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Chui gbaite undege chuiage Jesu jo blire kwian fariseo chugagwalla gdaite ullage, kwian fariseo na tanre kledu eni, kaire kwian tanre daba tkanga tangle Moisés chadalla giti kledu u ege, kwian e ulita takalin Jesu gbe jiske age gweale giti undege chuiage malen ama ulita kle eni gwage Jesudi.
1 Num sábado, Jesus entrou na casa de certo líder fariseu para tomar uma refeição. E as pessoas que estavam ali olhavam para Jesus com muita atenção.
2 Kwian onbre gdaite oga jingme lute ole kledu u e amañage malen kwian kledu kote kwian oga giti Jesu ole.
2 Um homem, com as pernas e os braços inchados, chegou perto dele.
3 Jesu geru kadu kwian fariseo ulitage kaire kwian daba tkanga tangle Moisés chadalla giti ulitage:
3 E Jesus perguntou aos mestres da Lei e aos fariseus:
4 Kwian fariseo ulita kaire kwian ulita daba tkanga tangle Moisés chadalla giti chegu kamne me su jainnga. Jesu kwian oga gau kodi, Jesu kwian oga dodadu gire kwian oga jo chke noni, Jesu ama kaguni gudegu.
4 Mas eles não responderam nada. Então Jesus pegou o homem, curou-o e o mandou embora.
5 Gire Jesu gerudu kwian fariseo ole kwian daba tkanga tangle Moisés chadalla giti ole ulita:
5 Aí disse:
6 Jesu gerudu ene gire kwian fariseo kaire kwian daba tkanga tangle Moisés chadalla giti chegu kamne me ñadu jainnga Jesu kalen.
6 E eles não puderam responder.
7 Jesu gwagedu kwian ulita kadabadi blire kwian fariseo chugagwalla ullage, kwian ulita kledu toingwa no jinade toigda dba blingwage, malen Jesu geru ñachugu kwian e ulita alin:
7 Certa vez Jesus estava reparando como os convidados escolhiam os melhores lugares à mesa. Então fez esta comparação:
8 —Kwian gweale ba kade mo jwen chuia ollade, ba joge chke chui edi gire ba me toingwa no jinade toigda, kwian na ma kweri ma no bage be chke, ama toidale dba toingwa e giti.
8 — Quando alguém convidá-lo para uma festa de casamento, não sente no melhor lugar. Porque pode ser que alguém mais importante tenha sido convidado.
9 Ba nu toingwa no gaba gire kwian nu ba kadaba ñage gerule ba ole: “Ba toingwa ai chuge ngwadi daba na alin, ama ma kweri bage be toi dba aini.” Kwian gerule ene ba ole gire badi nga be chie ibule joge toi toigda bdagli nate dba giti.
9 Então quem convidou você e o outro poderá dizer a você: “Dê esse lugar para este aqui.” Aí você ficará envergonhado e terá de sentar-se no último lugar.
10 Kwian ba kade chui ollade, ba joge chke gire ba toidale dba toigda bdagli giti, ene kwian ba kadu gwage badi gire gerule ba ole: “Cha skatemanalla, bai toi dba toigda no ai ngerudba giti.” Kwian gerule ene ba ole gire nga be suga noare badi ba be toigda no kweri gai kwian kle ba ole blingwage ulita gwa giti.
10 Pelo contrário, quando você for convidado, sente-se no último lugar. Assim quem o convidou vai dizer a você: “Meu amigo, venha sentar-se aqui num lugar melhor.” E isso será uma grande honra para você diante de todos os convidados.
11 E kare ene kwian baige suge kweri mo tale kaire mo gbe no kweri kwian na gwa giti, Chube gwage kwian ene me kweri, ama ngwale ama soli. Agwa kwian baige suge soli mo tale kaire mo gbe kwian na chudaboangale, Chube gwage kwian ene kweri.
11 Porque quem se engrandece será humilhado, mas quem se humilha será engrandecido.
12 Jesu gerudu ene kwian kadaba ulita ole gire kwian nu Jesu kadaba ama ole Jesu gerudu:
12 Depois Jesus disse ao homem que o havia convidado:
13 Ma no ba bligda dodade chui ollade ba kwian ai kare kade: Ba kwian me lle molen kade, ba kwian me chage trate kade, ba kwian me ten kade blire ba ole.
13 Mas, quando você der uma festa, convide os pobres, os aleijados, os coxos e os cegos
14 Ba kwian ene kade gire nga be suga no badi, kwian ene blire ba ole me ñage ba kade ba ama ullu kare, agwa bdagli Chube be kwian no ulita gbeni gwade chuia, chui ege nga be suga noare badi, ba agedu no kwian alin nga dba ai giti ñanale Chube be age no ba alin nga ngaña giti —Jesu gerudu ene kwian nu Jesu kadaba ole.
14 e você será abençoado. Pois eles não poderão pagar o que você fez, mas Deus lhe pagará no dia em que as pessoas que fazem o bem ressuscitarem.
15 Kwian tanre kle toiba dba blingwage Jesu keruchugu gerule ene gire kwian gdaite gerudu Jesuge:
15 Um dos que estavam à mesa ouviu isso e disse para Jesus: — Felizes os que irão sentar-se à mesa no
16 Kwian gerudu ene ama kledu tañachuge mau giti ama agali be kle ule Chube ole be nga ollade nga ngaña giti. Chku uñale Jesuge kwian gdaite e kle tañachuge ene mau giti, Jesu gerudu ama ole:
16 Então Jesus lhe disse:
17 Chui ollade chku, bligda klebi biale, gire u mauña kwian lle boanga ama alin gdaite kagu geru jige kwian kadaba ulitage bligda kle bialebi gutadale. Kwian lle boanga jo, ama gerudu kwian kadaba ulita ole: “Nege ba chie nga ollade, bligda kle biale gutadale.”
17 Quando chegou a hora, mandou o seu empregado dizer aos convidados: “Venham, que tudo já está pronto!”
18 Kwian lle boanga jo chke geru kete kwian kadaba ulitage gire kwian kadaba ulita gdaite gdaite gerudu: “Ba chugagwalla chui gbu nga ollade, ama cha kadu, cha gerudu ama ole ima cha ñage joge chui ollade ama ole, agwa gire nege cha me ñage joge.” Kwian ngeru gerudu: “Cha dbi gigu, cha jogedale tienda dbidi malen cha me ñage joge nga ollade ule. Gerule ba chugagwalla ole cha me ñage joge blire ama ole, cha lle na boadale mo alin.”
18 — Mas eles, um por um, começaram a dar desculpas. O primeiro disse ao empregado: “Comprei um sítio e tenho de dar uma olhada nele. Peço que me desculpe.”
19 Na gerudu: “Cha chbi gigu gdataboko lle boagda, cha jogedale ama chuge ama lle boi no o me lle boi no, malen cha me ñage joge blire ule.”
19 — Outro disse: “Comprei cinco juntas de bois e preciso ver se trabalham bem. Peço que me desculpe.”
20 Na gerudu: “Cha mo jun nege sugeti, cha me muinga jigakalin gballa malen cha me ñage joge.”
20 — E outro disse: “Acabei de casar e por isso não posso ir.”
21 Kwian kadaba ulita gdaite gdaite gerudu salengwli ene kwian lle boanga ole, lle boanga joni jo chkeni chugagwalla ngwadi geru tragu ulita chugagwalla ole, gire chugagwalla skochiu tanre kwian kadaba ulita ole, chugagwalla gerudu kwian lle boanga ole nabitaite: “Joga jrite jon kaire kaire unaske kwian na jinade, ba kwian me lle molen kade, ba kwian me chage trate kade, ba kwian me ten kade. Joga kwian ene kade nga ollade cha ole, ba chieni kwian ene dbe.”
21 — O empregado voltou e contou tudo ao patrão. Ele ficou com muita raiva e disse: “Vá depressa pelas ruas e pelos becos da cidade e traga os pobres, os aleijados, os cegos e os coxos.”
22 Lle boanga jo, ama agedu ulita chugagwalla ama kagu kare, gire kwian lle boanga chkuni gerudu chugagwalla ole: “Cha chugagwalla, cha chkuni kwian ngle dbe, agwa nga bebi kwian na alin, bligda kle kwian na alin kaire.”
22 — Mais tarde o empregado disse: “Patrão, já fiz o que o senhor mandou, mas ainda está sobrando lugar.”
23 Chugagwalla gerudu kwian lle boanga ole: “Joga jrite blike kwian me kle toi unaske nate, ba jrite jon kaire kaire ba ten ngwange ba kwian kade, ba gerule kwian e ulita ole ama chiedale blire nga ollade cha ole, kwian e ulita chke gire u be chke ete kwian ole.
23 — Aí o patrão respondeu: “Então vá pelas estradas e pelos caminhos e obrigue os que você encontrar ali a virem, a fim de que a minha casa fique cheia.
24 Cha gerule ba ole, cha kwian ngeru kadu blire, kwian e ulita ni gdaite be cha bligdalla gute nga ollade cha ole.”
24 Pois eu afirmo a vocês que nenhum dos que foram convidados provará o meu jantar!”
25 Jesu kle chage jonkare, kwian tanre jo ule Jesu ole, Jesu gwagedu kwiandi chage mo nate gire Jesu gerudu ama ulita ole:
25 Certa vez uma grande multidão estava acompanhando Jesus. Ele virou-se para eles e disse:
26 —Kwian bai ta chagekalin ulia cha ole age cha takalin kare diali, kwian ene mo ta dbadale ma no cha ole mo bitallanu ulita olege, kwian mo ta dbadale ma no cha ole mo ñenua olege mo chebia olege mo muiralla olege mo kirogwalla olege mo daballa olege mo ibotea olege kaire mau olege, kwian bai mo ta dbe no ene cha ole ñage chage ulia cha ole age cha takalin kare diali. Agwa kwian bai me tañachuge cha giti ngeru tañachuge kwian na ulita giti ngeru, kwian ene me kle mo ta gbe age cha takalin kare ama me ñage chage cha ole.
26 — Quem quiser me acompanhar não pode ser meu seguidor se não me amar mais do que ama o seu pai, a sua mãe, a sua esposa, os seus filhos, os seus irmãos, as suas irmãs e até a si mesmo.
27 Kwian bai ta chagekalin ulia cha ole me ñage tañachuge mau giti ngeru, ama mo ta gbadale cha alin ole age ulita cha takalin kare, kwian ene boi daga ngwale cha giti me tallade, kwian ene kle mo ta gbe age cha takalin kare ama ñage chage cha ole.
27 Não pode ser meu seguidor quem não estiver pronto para morrer como eu vou morrer e me acompanhar.
28 Ale gerule ba gweale ta u kweri jeike ngaña dodakalin, ngeru ba be tañachuge: “¿Cha be lle ulita u dodagda gige kwabaige?” Ngeru ba be igi banu ten ulita, ene chke uñale bage igi be ñage lle ulita gigagda o me.
28 Se um de vocês quer construir uma torre , primeiro senta e calcula quanto vai custar, para ver se o dinheiro dá.
29 Ba me age ene ngeru ba lle gige blike u dodagda igi mi ñage ba ole, u mi joge ka giti ba ole, kwian ulita be gwage badi, kwian be gide badi,
29 Se não fizer isso, ele consegue colocar os alicerces, mas não pode terminar a construção. Aí todos os que virem o que aconteceu vão caçoar dele, dizendo:
30 kwian be gerule me no badi: “Kwian e u dodadu me ñadu u gbe ka giti, ama ta kirogwa kare me tañachugu kwian juma kare, me ñadu u dodade ulita, ama koladu ngwale udi.”
30 “Este homem começou a construir, mas não pôde terminar!”
31 Ale gerule kwian chugagwalla giti, chugagwalla nga nage be chie dole chugagwalla nga gdaite ole, ngeru chugagwalla gdaite be guardia donga ten nate ulita biale, guardia donga ngle diez mil, donga nga nage ma ngle veinte mil, ¿donga diez mil ñage kirachke donga veinte mildi?
31 — Se um rei que tem dez mil soldados vai partir para combater outro que vem contra ele com vinte mil, ele senta primeiro e vê se está bastante forte para enfrentar o outro.
32 Suge chugagwalla gdaitege donga diez mil me ñage kirachke veinte mildi, chugagwalla na donga ma ngle veinte mil molen kle bate gire chugagwalla donga ma bedre diez mil ole be kwian mneite gai be kage geru jige chugagwalla na kwian donga veinte mil olege: “Che me kira bate, che chegedale ta no ole modi.”
32 Se não fizer isso, acabará precisando mandar mensageiros ao outro rei, enquanto este ainda estiver longe, para combinar condições de paz. Jesus terminou, dizendo:
33 Guardia donga ulita bebi kira bate gire chugagwalla gdaite kle tañachuge ngeru be boi bdagli giti, ene kaire ba ulita bai ta chagekalin cha ole, ngeru ba tañachugadale no chage cha ole giti ulia ba be ñage mo ta gbe kiraske chage diali cha ole me mo tallade, ba ta me kle biale ba llea ulita chuge ngwadi chage cha ole gdale, ene ba me ñage chage cha ole.
33 — Assim nenhum de vocês pode ser meu discípulo se não deixar tudo o que tem.
34 Jesu gerudu dare:
34 — O sal é uma coisa útil; mas, se perde o gosto, deixa de ser sal.
35 Cho sketigeda me no, ¿lledale kwian cho ene oge? Kwian me cho ene oge dale, kwian cho ene mlienga, cho ene ngwale. Ene kaire kwian bai me kle mo ta gbe tañachuge ngeru cha giti age cha takalin kare, Chube gwa giti kwian ene salengwli cho sketigeda me no cho ngwale kare.
35 É jogado fora, pois não serve mais nem para a terra nem para o monte de esterco. Se vocês têm ouvidos para ouvirem, então ouçam.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 14, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.