Mateus 12

Buglere NT (SAB_WBT) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 E suiale chui gbaite undege chuiage Jesu kledu chage trigoske tangle deage ule kwian geru jwannga amage ulita ole, kwian geru jwannga ulita bli ole, malen ama ulita mo gbu trigo dabe bulu ite gutadale gire ama trigogba gutu.
1 Poucos dias depois, num sábado, Jesus estava atravessando uma plantação de trigo. Os seus discípulos estavam com fome e por isso começaram a colher espigas e a comer os grãos de trigo.
2 Kwian fariseo mneite gwagedu kwian geru jwannga Jesuge ulitadi ama kle lle boi kare deage undege chuiage gire kwian fariseo gerudu Jesuge: —Gwagede kwian geru jwannga bage ulitadi, ama kle age me no Chube gerua Moisés nu degaba unsuialin dollale. Uñale bage Moisés chadalla e giti geru kle gbaba che alin che me ñage lle boi undege chuiage, ¿mineade ba kle geru jwannga bage ulita chuge ngwadi lle boi deage undege chuiage?
2 Quando alguns fariseus viram aquilo, disseram a Jesus: — Veja! Os seus discípulos estão fazendo uma coisa que a nossa
3 Jesu jaindunga kwian fariseo kalen: —¿Ba ulita me nu chada batabanga che chugagwalla unsuialin David agedu giti? Chui gbaite David ule ama chagemanalla ulita ole bli ole tanre, gire ¿ama agedu mine?
3 Então Jesus respondeu:
4 Uñale ba ulitage David jo gwa u gerungwa Chube olege ule ama chagemanalla ulita ole, u ege gwa pan gbakle, pan e chegedale Chube gwa giti diali, Chube gerua kle gbaba kwian ulita alin geru e gerule kwian gerunga Chube ole daba alin ama alin allabi ñage pan e gute, ni kwian na gdaite ñage pan e gute. Agwa David bli ole tanre ama pan e gutu kaire ama pan e ketu kwian ulita kledu chage ama olege gutadale. David pan e gutu Chube gwa giti agwa ama me boidu dale, Chube me ama gbu jiske ama pan e gutu gdale.
4 Davi entrou na casa de Deus, e ele e os seus companheiros comeram os pães oferecidos a Deus, embora isso fosse contra a Lei. Pois somente os sacerdotes tinham o direito de comer esses pães.
5 ¿Ba me Moisés nu Chube gerua degaba unsuialin batabanga kwian gerunga Chube ole daba alin giti? Uñale ba ulitage chada e gerule kwian gerunga Chube ole me kle undege chuia gai undegangwa agwa ama me chege jiske e gdale. Moisés chadalla gerule kwian gerunga Chube ole daba alin ñage lle boi Chube alin u gerungwa Chube olege undege chuiage, Chube gwa giti ama me jiske dale lle boi undege chuiage gdale.
5 Ou vocês não leram na Lei de Moisés que, nos sábados, os sacerdotes quebram a Lei, no Templo, e não são culpados?
6 Ba ulita kle tañachuge diali Moisés nu Chube gerua degaba alin giti daba gbe jiske geru e giti, agwa cha gerule ba ulita ole, geru ma kweri geru ege kle baske, ba geru e gbadale gdadi, e cha gerua. Cha me kle tañachuge diali kwian gbe jiske kwian me kle age ulita Moisés chadalla gerule kare gdale, cha tai dage kwian ulitage, ene kaire ba ulita mo ta gbadale no daba na ole, Chube gerua kle degaba unsuialin gerule e giti, chada e gerule:Chube gerua degaba gerule ene, geru e sugedu bage ulia ba me kwian geru jwannga chage gbe jiske ama trigo bulu itu undege chuiage gdale, Chube gwa giti ama me jiske dale.
6 Eu afirmo a vocês que o que está aqui é mais importante do que o Templo.
7 — ausente —
7 Se vocês soubessem o que as
8 Cha gerule ba ulita ole, Chube cha kagu nga dba ai giti kwian kare, ama cha gbu undege chuia mauña, malen cha ñage gerule kwian ole kwian llema boadale undege chuiage llema me boadale undege chuiage —Jesu gerudu ene ulita kwian fariseo mneite ole.
8 Pois o
9 Jesu jo chage dare jo chke u mo litangwa Chube gerua jwanngwage.
9 Jesus saiu dali e foi para uma sinagoga .
10 Ne ngwadi kwian onbre gdaite oga kledu, ama oga ko ole ko kwebanga. Kwian fariseo mneite kledu eni gwa u ege, ama ulita tadu Jesu gbakalin jiske lle boi undege chuiage gdale, malen ama geru kadu Jesuge: —Geru kle degaba che me ñage lle boi chui undege chuiage. Nege chui undegangwa che alin, ¿che ñage kwian oga dodade chui aige o me?
10 Estava ali um homem que tinha uma das mãos aleijada. Então algumas pessoas que queriam acusar Jesus de desobedecer à Lei lhe perguntaram: — É contra a nossa Lei curar no sábado?
11 Jesu jaindunga kwian fariseo ulita kalen: —Ale gerule ba bda oveja gdaite molen, bda e joge sklienga blebitaske undege chuiage, ¿ba be bda e jwen keda blike chui e amañage undege chuiage o ba be lle boi chuia manade gire ba be bda jwen keda? Ba mi manade dale, ba be tai dage bda skliebanga blebitaskege gire blike ba be ama jwen siere ama kle skliebanga ngwadige. Ba age ene gire kwian mi gerule badi ba agedu me no.
11 Jesus respondeu:
12 Chube gwa giti kwian ma ñanaske ngle lle bdalege, malen cha gerule ba ulita ole, che ñage age no daba na chudaboadale undege chuiage, che age ene undege chuiage che kle age no Chube gwa giti.
12 Pois uma pessoa vale muito mais do que uma ovelha. Portanto, a nossa Lei permite ajudar os outros no sábado.
13 Jesu gerudu ene kwian fariseo ulita ole gire gerudu kwian oga ole: —Mo ko kwebanga kwrida trate. Onbre mo ko kwriu Jesu gerudu kare gire onbre ko kwebanga jo chkeni no trate ko gdaite kare.
13 E disse para o homem: Ele estendeu, e ela sarou e ficou igual à outra.
14 Jesu onbre ko kwebanga dodadu undege chuiage kwian fariseo gwa giti, e giti kwian fariseo ulita ta skochiu tanre Jesudi jo siere blike u ege, ama ulita mo teun Jesudi mo ta gbu ule Jesu gweda Jesu agedu gdale.
14 Então os fariseus que estavam ali saíram e começaram a fazer planos para matar Jesus.
15 Uñadu Jesuge kwian fariseo ulita ta ama gwakalinda, malen ama jo siere ne ngwadige. Kwian tanre chagedu Jesu nate, kwian e ulitaske kwian oga tanre kledu, Jesu kwian oga e ulita dodadu.
15 Quando Jesus soube disso, foi embora dali, e muita gente o seguiu. Ele curou todos os que estavam doentes
16 Jesu gerudu kwian e ulitage: —Ba me cha trage ni kwian gdaite ole cha ba dodadu giti.
16 e mandou que não contassem nada a ninguém a respeito dele.
17 Ai ulita boidu ene Chube gerua degaba gerule kare, kwian Chube gerua ketanga ka jwankle Isaías Chube gerua degu unsuialin tangle, chada e gerule ene Jesu giti:
17 Isso aconteceu para se cumprir o que o profeta Isaías tinha dito:
18 — ausente —
18 “Disse Deus: Aqui está o meu servo que escolhi, aquele que amo e que dá muita alegria ao meu coração. Eu porei nele o meu Espírito, e ele anunciará o meu julgamento a todos os povos.
19 — ausente —
19 Não discutirá, nem gritará, nem fará discursos nas ruas.
20 Isaías Chube gerua degu ene Jesu giti.
20 Não esmagará o galho que está quebrado, nem apagará a luz que já está fraca. Ele agirá assim até que a causa da justiça seja vitoriosa.
21 — ausente —
21 E todos os povos vão pôr nele a sua esperança.”
22 Jesu kledu ngwadige kwian onbre jwligebanga dule, dolla nu onbre e gbaba jwligebanga malen ama gwagwa me keru me. Jesu dolla kagu siere onbre ege gire onbre jo chkeni noni, ama ñadu gerule kaire ñadu ten.
22 Então levaram a Jesus um homem que era cego e mudo porque estava dominado por um demônio. Jesus o curou, e ele começou a ver e a falar.
23 Kwian ulita gwagedu boi enedi chegu tañachuge Jesudi, ama geru kadu moge ongoru ongoru Jesu giti: —¡Kwian e kira molen tanre kwian oga dodade ene! ¿Ama che chugagwalla unsuialin David oindalla Chube be kage che alin che chugagwallale? ¿Ama e?
23 A multidão ficou admirada e perguntava: — Será que este homem é o
24 Kwian fariseo ulita kle ne ngwadi geru e keruchuge gire ama ulita gerudu Jesudi: —Dolla chugagwalla Satanás kle kira kete amage, kira e giti ama kle dolla na kage siere kwian jwligebangage.
24 Alguns fariseus ouviram isso e responderam: — É
25 Jesuge uñale kwian fariseo kledu mo ten me no ulita amadi gire Jesu gerudu ama ulita ole: —Cha gerule ba ulita ole, kwian chugagwalla nga gdaitemu mo tke dole kwian ulita kle toi nga amañage ole, ama kwian ulita gbe kira bate modi ongoru ongoru, ene bdagli kwian be mo gweda ulita, chugagwalla be chege gballa ama mi chege kiraske. Kaire kwian toinga una gdaitre alinge, kwian e chugagwalla ama ulita gbe kira bate modi ongoru ongoru ene bdagli chugagwalla be chege gballa ama mi chege kiraske. Ene kaire kwian toinga u gbaitre alinge kira bate modi mo bitalla gwa ole ulita, bdagli kwian e ulita be joge toi sugekare gdaite gdaite gire u mauña be chege toi gballa ama mi chege kiraske ama gdaitre alin chudaboanga me.
25 Mas Jesus conhecia os pensamentos deles e disse:
26 E ene ulia cha kle gerule kare, ¿mineade ba kle tañachuge dolla Satanás ñage mo kiralla kete chage amaña chudaboangalla kage siere kwiange? Kwian agenga Satanás kiralla giti me kle dolla chugagwalla Satanás chudaboangalla kage siere kwiange, Satanás me ta agekalin me no ene mo chudaboangalla ole. Dolla chugagwalla Satanás mo tke dole mo chudaboangalla ole mo gbe kira bate modi daba kage siere kwiange, dolla Satanás age ene mo chudaboangalla ole ama mi chege kiraske kwian gbanga age me no Chube dollale.
26 Assim, se no reino de Satanás um grupo está combatendo contra outro, isso quer dizer que esse reino já está dividido e logo vai desaparecer.
27 Ba ulita tañachuge cha kle dolla kage siere kwiange Satanás kiralla giti, ba geru kade ba bitallage ba bitalla bai kle dolla kage siere kwiange, geru kade amage chema kle kira kete amage dolla kage siere kwiange, gire ama be gerule ba ole ama me kle dolla kage siere kwiange dolla kiralla giti. Ba bitalla be gerule ene ba ole, gire e giti ñage suge trate bage ba me kle gerule ulia cha giti.
27 Vocês dizem que eu expulso demônios porque Belzebu me dá poder para fazer isso. Mas, se é assim, quem dá aos seguidores de vocês o poder para expulsar demônios? Assim, os seus próprios seguidores provam que vocês estão completamente enganados.
28 Cha me kle dolla kage siere kwiange Satanás kiralla giti, me ene, Chube Oña kiralla giti cha kle dolla kage siere kwiange, e giti nege chkedale uñale ba ulitage ulia Chube cha kagu ba ulitaske aini age ama kiralla giti.
28 Na verdade é pelo poder de Deus que eu expulso demônios, e isso prova que o
29 ’Cha gerule ba ulita ole, kwian gdaite ta jogekalin gwa onbre kiraske ullage skwe boi lle ulitage onbre e ngeru, kwian skwe boanga e chegedale ma kiraske onbre lle mauñage ene kwian skwe boanga ñage onbre lle mauña gai ko luge kejre, ene kwian skwe boanga ñage lle ulita dbe lle mauña ngeru ama takalin kare. Agwa skwe boanga me kira molen lle mauña ko luge ama me ñage skwe boi lle mauña ngeru. E kare ene Satanás kiraske tanre agwa cha ma kiraske dolla chugagwalla Satanáge, Chube kiralla giti cha kirachke diali Satanádi, cha Satanás chudaboangalla kage siere kwiange.
29 — Ninguém pode entrar na casa de um homem forte e roubar os seus bens, sem primeiro amarrá-lo. Somente assim essa pessoa poderá levar as coisas que ele tem em casa.
30 Cha gerule ba ole, kwian bai me kle cha bale ama kle cha dollale, kwian ene me kle cha gerua gai ulia me kle cha gerua kete daba nage, ama kle daba na gbe kige cha geruadi.
30 — Quem não é a meu favor é contra mim; e quem não me ajuda a ajuntar está espalhando.
31 Cha geru ai kete bage kaire, ba ulita cha keruchuge no. Kwian bai age me no kaire gerule me no Chube dollale, kwian e mo ta blite Chube ole gire Chube kwian ene agedu me no kaire gerudu me no Chube dollale talla mlienga ulita. Agwa kwian bai kaire gerule me no Chube Oña dollale, Chube me kwian gerule me no ene talla mlienga dale.
31 Por isso eu afirmo a vocês que as pessoas serão perdoadas por qualquer pecado ou
32 Cha chiu nga dba ai giti kwian kare, nege cha kle chage aini kwianske, kwian bai gerule me no cha dollale, gire bigwa kwian e mo ta blite cha ole, kwian ene gerudu ulita me no cha dollale Chube talla mlienga. Agwa kwian bai gerule cha kle age dolla Satanás kiralla giti, kwian ene me kle gerule me no cha alin allabi dollale agwa kaire ama kle gerule Chube Oña dollale, Chube me kwian gerudu me no ene talla mlienga dale. Kwian bai gerule me no Chube Oña dollale ama chege jiske tanre Chube gwa giti diali dale alin, chui bdaglige kwian ene be chege ji chuge diali chui tangle ama gerudu me no Chube Oña dollale gdale —Jesu gerudu ene kwian fariseo ole.
32 Se alguém disser alguma coisa contra o
33 Jesu gerudu dare kwian fariseo ulita ole: —Gli kaire kaire chke uñale nate gba giti, gli no alin ñage gbachie no, gli me no me ñage gbachie no.
33 — Vocês só poderão ter frutas boas se tiverem uma árvore boa. Mas, se tiverem uma árvore que não presta, vocês terão frutas que não prestam. Porque é pela qualidade das frutas que sabemos se uma árvore é boa ou não presta.
34 Ba ulita kwian agenga me no me no, diali ba ta agekalin me no Chube dollale, ba ta me no molen, malen ba me ñage gerule no Chube takalin kare, ba ulita salengwli gli gbachie me no kare. Kwian ta no kle gerule no, kwian ta me no kle gerule me no. Kwian kle tañachuge mo tale kaire kle gerule kle tañachuge kare.
34 Ninhada de cobras venenosas! Como é que vocês podem dizer coisas boas se são maus? Pois a boca fala do que o coração está cheio.
35 — ausente —
35 A pessoa boa tira o bem do seu depósito de coisas boas, e a pessoa má tira o mal do seu depósito de coisas más.
36 Cha gerule ba ulita ole, chui bdaglige Chube be gerule kwian bai ulita jiske ama gwa giti, chui ege kwian kaire kaire be chke uñale nate kwian gerudu giti nga dba ai giti. Ba bai gerudu sugaska jain jain ba ta me no, chui bdaglige ba be chege jiske Chube gwa giti ba gerua ngwale ulita giti, geru e kbiale ba be boi daga ngwale tanre. Agwa ba bai me gerudu jain jain ba gerudu no Chube takalin kare, ba ta no, chui bdaglige ba be chege no trate Chube gwa giti, Chube mi ba gbe ji chuge, agwa Chubege uñale ama be gerule ba ulita giti ba jiske o ba me jiske ama gwa giti —Jesu gerudu ene kwian fariseo ulita ole.
36 — Eu afirmo a vocês que, no Dia do Juízo, cada pessoa vai prestar contas de toda palavra inútil que falou.
37 — ausente —
37 Porque as suas palavras vão servir para julgar se você é inocente ou culpado.
38 Kwian fariseo mneite kaire kwian daba tkanga tangle Moisés chadalla giti mneite gerudu Jesu ole: —Kwian tkanga tangle geruge, ba kle gerule Chube ba kagu nga dba ai giti, cha takalin nege ba lle daga ngwale no kweri dodade kwian me ña dodade mo kira giti kare, ba lle ene dodade cha ulita gwa giti, ene be chke uñale trate cha ulitage ulia Chube ba kagu ba kle age Chube kiralla giti.
38 Então alguns mestres da Lei e alguns fariseus disseram a Jesus: — Mestre, queremos ver o senhor fazer um milagre.
39 Jesu jaindunga: —Ba ulita kle toi chui aige ba kwian me no me no, ba ulita agenga me no, cha agedu no ba ulita gwa giti, agwa e giti ba me kle cha gai ulia. Ba kle cha kage lle daga ngwale no na dodade ba gwa giti ene ba gerule ba be cha gai ulia Chube cha kagu nga dba ai giti, agwa nege nege cha mi age ba takalin kare. Chui be chke gire cha be boi ba ulita gwa giti salengwli kwian Chube gerua ketanga unsuialin kada Jonás boidu kare, chui ege be chke uñale ba ulitage ulia Chube cha kagu.
39 Jesus respondeu:
40 Cha chiu nga dba ai giti kwian kare, Chube cha kagu kwian kle toi chui aige alin salengwli Chube Jonás kagu kwian unsuialin toinga una Nínivege alin kare ama ulita ta gbe agedu me no giti. Jonás toidu chui gbamai ngwe kweri kweri tadi gire ngwe Jonás mliunga kedagu gwade, e giti chku uñale kwian ngle toinga Jonás suialege ulia Chube Jonás kagu Chube gerua trage kwian ole. Ene kaire cha be boi, cha gwabeda, cha be chege dbiske chui gbamai gire Chube be cha jaba gbeni gwade. Cha be boi ene gire be chke uñale trate ba ulitage Chube cha kagu.
40 Porque assim como Jonas ficou três dias e três noites dentro de um grande peixe, assim também o
41 Chui bdaglige Chube be ji gbe kwian agenga me no ulita alin, chui ege kwian unsuialin toinga una Nínivege be meñe kwian ulitage. Unsuialin Jonás jo Chube gerua kete kwian una Nínivemu ulitage, kwian Nínivege Jonás gerua keruchugu no, kwian mo ta blitu Chube ole jo siere ama kledu age me no Chube dollale ulitage. Cha gerua ma kweri Jonás geruage, nege cha agali kle gerule baske aini agwa ba me ta cha gerua gakalin ulia, malen chui bdaglige kwian una Nínivemu be ba ulita kle toi nege tangle gbe jiske Chubege ba me cha gerua gau ulia gdale.
41 No Dia do Juízo o povo de Nínive vai se levantar e acusar vocês, pois eles se arrependeram dos seus pecados quando ouviram a pregação de Jonas. E eu afirmo que o que está aqui é mais importante do que Jonas.
42 Chui bdaglige Chube be ji gbe kwian agenga me no ulita alin chuia, chui ege kaire muinga gdaite nga kada Sabámu be meñe kwian ulitage, muinga e kwian nga Sabámu chugagwalla unsuialin. Muinga ege geru chku uñale kwian israelita chugagwalla unsuialin kada Salomón giti Salomón ta molen tanre, malen unsuialin muinga e jo bate bate Salomón jwiage Salomón gerua keruchugale, muinga e jo ene Salomón gerua nate. Cha gerua ma kweri Salomón geruage, nege cha agali kle gerule baske aini agwa ba me ta cha gerua gakalin ulia, malen chui bdaglige muinga e be ba ulita kle toi nege tangle gbe jiske Chubege ba me cha gerua gau ulia gdale.
42 No Dia do Juízo a Rainha de Sabá vai se levantar e acusar vocês, pois ela veio de muito longe para ouvir os sábios ensinamentos de Salomão. E eu afirmo que o que está aqui é mais importante do que Salomão.
43 Jesu gerudu dare kwian fariseo gweale ole kaire kwian daba tkanga tangle Moisés chadalla giti gweale ole: —Nege tangle ba ulita kle boi salengwli kwian jwligebanga dolla kote kare. Dolla joge siere kwiange gire dolla chage nga gballage nga jinade undegangwa, nga me skwen amage,
43 Jesus continuou:
44 gire ama tañachuge: “Cha be jogeni naskuni cha kwian jigu ngwadi, cha be jogeni toi ama tale nakwaite.” Gire dolla joge chkeni kwian e ngwadi, kwian e tale skwen dollage salengwli u gballa kare, nga kle litaba trate ulita, u e kle biale kwian alin toingwa.
44 Então diz: “Vou voltar para a minha casa, de onde saí.” Aí volta e encontra a casa vazia, limpa e arrumada.
45 Kwian ta skwen ene dollage u gballa biale kare, gire dolla e joge dolla na tirare gdaguke jwen toi ule ama ole kwian e tale, bdagli kwian e boi ma dare ngeruguge. Ba ulita agenga me no kle toi nege tangle be boi kaire cha gerudu boidu kwian ai giti ole kare, ba cha gerua keruchuge agwa gire me cha gerua gai ulia malen ba be boi ma daga ngwale kledu toi ngeru karege.
45 Depois sai, vai buscar outros sete espíritos piores ainda, e todos ficam morando ali. Assim a situação daquela pessoa fica pior do que antes. E isso também acontecerá com esta gente má de hoje.
46 Jesu kledu gerule ene kwian ole ne ngwadi gire Jesu chebia ule Jesu daballa ole chku goga chegu manade goga tadu geru tragakalin Jesu ole.
46 Quando Jesus ainda estava falando ao povo, a mãe e os irmãos dele chegaram. Ficaram do lado de fora e pediram para falar com ele.
47 Kwian gdaite jo gwa gerule Jesu ole ama giti, ama gerudu: —Ba chebia ba daballa ulita kle goga, ama ta geru tragakalin ba ole.
47 Então alguém disse a Jesus: — Escute! A sua mãe e os seus irmãos estão lá fora e querem falar com o senhor.
48 Jesu gerudu kwian geru dbanga ole: —Cha be gerule ba ole chema ulia cha chebia chema ulia cha daballa.
48 Jesus perguntou:
49 Gire Jesu ko itu kwian geru jwannga amage ulitadi gerudu: —Ai cha chebia kare kaire cha daballa kare.
49 Então apontou para os seus discípulos e disse:
50 Kwian bai age cha Ñenua Chube takalin kare, kwian ene cha daballa kare cha ibotea kare kaire agwe cha chebia kare, ama cha bitallanu ulia, cha no no ama ulita ole —Jesu gerudu ene ulita.
50 Pois quem faz a vontade do meu Pai, que está no céu, é meu irmão, minha irmã e minha mãe.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 12, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.