Mateus 24

Diospa shimi (QVZNT) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Jesus Diosta alabana huasimanda llucshisha riushcai pai japishcaguna ninaura, Diosta alabana huasi pambai auc huasiguna yapa gustu acta ricunguichu.
1 Jesus saiu do pátio do Templo, e, quando já estava indo embora, os seus discípulos chegaram perto dele e chamaram a sua atenção para os edifícios do Templo.
2 Chasna ninaupi paigunata randi nira, Cai tucuita canguna manzharishachu ricunguichi. Sirtuta cangunata nini, cai rumigunaga mana shuc rumihua jahuai saquiringachu. Illacta tularishca tucungami.
2 Então ele disse:
3 Chasna rimashcahuasha Olivos nishca urcuma rinaura. Jesus chibi tiyaricpi pai japishcaguna paihuagma caillayasha paillata tapunaura, Ima urasta chiga tucunga can ñucanchita rimashcaga. Ima tunuta ricuringaraun cai pacha tucuriushcai, can shamuna uras pactariupiga.
3 Jesus estava sentado no monte das Oliveiras. Então os discípulos chegaram perto dele e lhe perguntaram em particular: — Conte para nós quando é que isso vai acontecer. Que sinal haverá para mostrar que chegou o tempo de o senhor voltar e de tudo acabar?
4 Tapunaupi Jesus cutipara, Cuirarisha causaichi ima pihuas umachitucungahua.
4 Jesus respondeu:
5 Ashca runaguna ñuca shutita japisha shamungaunami ñuca quishpichic Cristo mani nisha. Chasna ninaupi ashca runagunata umachishca tucungaunami.
5 Porque muitos vão aparecer fingindo ser eu e dizendo: “Eu sou o
6 Guerami tiyan nisha, shucpihuas tiyangami nishcahuas uyaringami. Chasna uyaricpihuas ima manzharinguichichu. Chiguna tucuna manaun nisha. Chasna agllaita tucurina urasca chara mana pactarimungachu.
6 Não tenham medo quando ouvirem o barulho de batalhas ou notícias de guerras. Tudo isso vai acontecer, mas ainda não será o fim.
7 Shuc llacta shughuan piñanacungaunami, chasnallata shuc partimanda runaguna shuccunahuan macanacungaunami. Ashca partigunaibi llaqui ungüigunas, raicaigunas, allpa cuyunagunas tiyangami.
7 Uma nação vai guerrear contra outra, e um país atacará outro. Em vários lugares haverá falta de alimentos e tremores de terra.
8 Tucui chi turmintarinagunaga chara punda callarigllami anaunga, shuc huarmi pagarichingahua nanai callarishcacuintami anga.
8 Essas coisas serão como as primeiras dores de parto.
9 Turmintachinauchun nisha japitucunguichimi maicandas cangunamanda huanchingaunami, canguna ñucata quiric ashcamanda tucui runaguna cangunata piñanaungami.
9 — Depois vocês serão presos e entregues para serem maltratados e vocês serão mortos. Todos os odiarão por serem meus seguidores.
10 Chi punzhagunaibiga ashca runaguna ñucata quirishcata saquingaunami, runapura piñanacungaunami, umachinacungaunami.
10 Nessa época muitos vão abandonar a sua fé e vão trair e odiar uns aos outros.
11 Ashca llullaisiquiguna llucshiringaunami Diospa partimanda rimac anchi nisha. Chasna nisha ashca runagunatami pandachinaunga.
11 Então muitos falsos
12 Mana alita ranaguna chi uras tucucpiga ñaupashina llaquinacusha causanaga mana tiyangachu.
12 A maldade vai se espalhar tanto, que o amor de muitos esfriará;
13 Chasna agllaita mana saquisha Diosta quirisha causac runagunaga quishpishca tucungaunami.
13 mas quem ficar firme até o fim será salvo.
14 Diospa ali mandanamanda cuintasha paimi quishpichinata munan nishami tucui mundui chi cushi shimita camachishca tucungami tucui runaguna chita uyanauchun nisha, chihuasha cai pacha tucurina uras pactarimungami.
14 E a boa notícia sobre o
15 Ñáaupa uras Dios rimashcata pasachic Daniel quillcashcata ricuccuna yuyarichi. Puchucai punzha shuc umasha pandachic runa Diosta alabana huasibi jiridsata ranga.
15 E Jesus continuou:
16 Chita ricusha Judeaibi auccunaga urcugunama miticunauchun.
16 Então, os que estiverem na região da Judeia, que fujam para os montes.
17 Huasi jahuaibi auccunaga ima uraicusha huasi ucuma yaicunauchun imatahuas apangahua nisha.
17 Quem estiver em cima da sua casa, no terraço, que fuja logo e não entre para pegar as suas coisas.
18 Chagraibi auccunaga huasima ima bulltianauchun churarinata apangahua.
18 E quem estiver no campo, que não volte para casa a fim de buscar as suas roupas.
19 Ai, pugri huicsayuc huarmigunas, chuchuchic huarmigunahuas.
19 Ai das mulheres grávidas e das mães com criancinhas naqueles dias!
20 Diosta tapuichi chi miticuna urasca ima tamia punzha tucuchun, ima samana punzhas tucuchun nisha mañasha tapuichi.
20 Orem a Deus para que vocês não tenham de fugir no inverno ou no sábado .
21 Chi punzhagunaga yapa llaqui punzhagunami anaunga. Chicuinta llaquiga cai pacha callarishcamanda cunangama mana tiyarachu, mana ima uraspas chicuinta cuti tiyangachu.
21 Porque naqueles dias haverá um sofrimento tão grande como nunca houve desde que Deus criou o mundo; e nunca mais acontecerá uma coisa igual.
22 Dios chi punzhagunata mana pishiyachicpiga mana pihuas quishpishca tucunma. Astahuanbas Yaya Dios anllashca runagunata llaquishcamanda chi punzhagunata pishiyachingami.
22 Porém Deus diminuiu esse tempo de sofrimento. Se não fosse assim, ninguém seria salvo. Mas, por causa do povo que Deus escolheu para salvar, esse tempo será diminuído.
23 Chi uras maican runahuas cangunata ningauna, ricuichi, caibimi quishpichic Cristo aun, shuccunaga Cristo chibi maun. Chasna nicpias paigunata ama quiringuichichu.
23 — Portanto, se alguém disser para vocês: “Vejam! O
24 Chi punzhagunaibiga Cristo mani nisha niucunahuas ricuringaunami, Dios rimashcata pasachic mani nic runagunahuas llullac tiyangunami. Pihuas mana raushcagunata rasha manzhanayactagunata ricuchingaunami. Chasna rasha Dios anllashca runataga umachishallata mana ushanaungachu.
24 Porque aparecerão falsos profetas e falsos messias, que farão milagres e maravilhas para enganar, se possível, até o povo escolhido de Deus.
25 Chi uras canguna ñucata ima saquichun nisha ñuca cangunata ñaupata cuintauni canguna yachangahua.
25 Prestem atenção! Eu estou lhes dizendo tudo isso, antes que aconteça.
26 Chimanda paiguna cangunata ninaupihuas, jacuichi Cristota ricugrishunchi pai paglla pambai maun nisha nicpias ima chima ricugringuichichu. Chasnallata cai huasi ucuibi maun ninaupihuas, paigunata ima uyanguichichu.
26 — E, se disserem: “Vejam! Ele está no deserto”, não vão lá. Ou ainda: “Vejam! Ele está escondido aqui”, não acreditem.
27 Ñáuca shamunaga shuc rayu dilampashcacuinta angami. Chiga indi llucshina partimanda indi yaicuna partigama tucuibi punzhaglla ricuringami. Chicuintallatami ñuca shamuna tucunga.
27 Porque, assim como o relâmpago risca o céu, do nascente até o poente, assim será a vinda do
28 Ismushca aicha aushcaibi ullahuangaguna yachashami tandarinaunga. Ñáucata caticcuna ñuca shamunata chasnallatami yachanaunga.
28 — Onde estiver o corpo de um morto, aí se ajuntarão os urubus.
29 Chi llaqui punzhaguna pasashcahuashalla indis quillahuas ansayanaungami, estrellasguna urmangaunami, intiru jahua cuyuchishca tucungami.
29 Jesus disse:
30 Chasna tucucpimi Dios manzhanayacta jahuaibi ricuchingami tucui runaguna ñuca Runa Tucuc ña shamucta ricungaunami. Ñáuca puyu jahuaibi sumac asha sinzhi ushaihuan shamuuctaga ricuhuanaungami. Chita ricusha tucui mundui tiyaccuna manzharisha huacangahua callarinaungami.
30 Então o sinal do
31 Ñáuca angelgunata cachashami curmitata sinzhita tucashcahuan mundu pundamanda pundagama tucui partigunamanda ñuca anllashca runagunata tandachinguichi nisha.
31 A grande trombeta tocará, e ele mandará os seus anjos para os quatro cantos da terra. E os anjos reunirão os escolhidos de Deus de um lado do mundo até o outro.
32 Higo nishca ruya tucushcata yuyarichi, paihua pangaguna llulluyaupi verano uras pactarimunmi nisha ninguichi.
32 Jesus disse ainda:
33 Chishinallata ñuca cunan cuintashca pactaricta ricusha, ña tucurina punzha pactarimucta yachanguichi.
33 Assim também, quando virem acontecer essas coisas, fiquem sabendo que o tempo está perto, pronto para começar.
34 Sirtuta cangunata nini, Chita ricuc runaguna chara mana huañugllaita ñuca tucui chi llaquigunamanda rimashcaga pactaringami.
34 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: essas coisas vão acontecer antes de morrerem todos os que agora estão vivos.
35 Cai munduhuas cielohuas tucuringami, randi ñuca rimashca shimiga mana ima uraspas chingaringachu.
35 O céu e a terra desaparecerão, mas as minhas palavras ficarão para sempre.
36 Ima punzhas ima uraspas chi tucunata mana pihuas yachanzhu, angelgunahuas mana yachanaunzhu, Diospa Churihuas mana yachanichu. Yaya Diosllami chitaga yachan.
36 Jesus continuou, dizendo:
37 Yuyarichi. Ñáuca shamuna punzhaibi Noe causashca punzhacuinta tucungami.
37 A vinda do
38 Chi punzhagunaibi ashca tamia urmashca punzhagama runaguna micuunaura, upiunaura, japinacunaura. Noe jatun barcoibi yaicuna punzhagamami chasna causanaura.
38 Pois, antes do dilúvio, o povo comia e bebia, e os homens e as mulheres casavam, até o dia em que Noé entrou na barca.
39 Cungaimanda runaguna mana yachashcaibi ashca yacu shamusha tucuigunatas apara. Chicuintallata ñuca Runa Tucuc asha ñuca shamuna punzhaga cungaimanda tucungami.
39 Porém não sabiam o que estava acontecendo, até que veio o dilúvio e levou todos. Assim também será a vinda do Filho do Homem.
40 Chi punzhaibi ishcai (2) runa chagraibi ausha shucca apashca tucunga, shucca saquishca tucunga.
40 — Naquele dia dois homens estarão trabalhando na fazenda: um será levado, e o outro, deixado.
41 Ishcai huarmi cutana rumihuan trigo muyugunata cutausha shucca apaitucunga, shucca saquishca tucunga.
41 Duas mulheres estarão no moinho moendo trigo: uma será levada, e a outra, deixada.
42 Chasna tucungaraupi cangunata mandac shamuna punzhata canguna mana yachashcamanda yuyarishalla causasha chapaichi.
42 Fiquem vigiando, pois vocês não sabem em que dia vai chegar o seu Senhor.
43 Runa mana yachanzhu shuc shuhuac runa paihua huasima shamungarauta. Yachashca ashaga chi huasiyuc amu chapanmara chi shuhuac runa ima paihua huasima yaicuchun nisha.
43 Lembrem disto: se o dono da casa soubesse quando ia chegar o ladrão, ficaria vigiando e não deixaria que a sua casa fosse arrombada.
44 Chasna acpi cangunahuas chapaichi, ñuca Runa Tucucca shamungarauni canguna mana yachashca uras.
44 Por isso vocês também fiquem vigiando, pois o Filho do Homem chegará na hora em que vocês não estiverem esperando.
45 Shuc amuga shuc ali yuyaiyuc runata japisha churara tucui ñucata sirbiccunata alita carangui nisha.
45 Jesus disse ainda:
46 Chi amu bulltiamushcai chi runa paihua amu munashcata pactachiushcata tupaitucushaga cushiyangami.
46 Feliz aquele empregado que estiver fazendo isso quando o patrão chegar!
47 Sirtu cangunata nini, pai chasna pactachicpi chi amu tucui paihua charishcagunata chi runama saquingami chigunata cuirachun nisha.
47 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: o patrão vai colocá-lo como encarregado de toda a sua propriedade.
48 — ausente —
48 Mas, se o empregado for mau, pensará assim: “O meu patrão está demorando muito para voltar.”
49 — ausente —
49 Então começará a bater nos seus companheiros, e a comer, e a beber com os bêbados.
50 Ñáa pai mana yachashca punzhaibi, pai mana yuyariushca uraspi paihua amu shamusha pactamungami.
50 E o patrão voltará no dia em que o empregado menos espera e na hora que ele não sabe.
51 Chasnai pactamusha chi mana alita rauc runata sinzhita libachinga, llulla runaguna llaqui aushcama cachanga. Chibiga tucui runaguna huacanaungami quirutas canirinaunga yapa nanarishcamanda nisha Jesus puchucai punzhagunamanda cuintara.
51 Aí o patrão mandará cortar o empregado em pedaços e o condenará a ir para o lugar aonde os hipócritas vão. Ali ele vai chorar e ranger os dentes de desespero.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 24, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.