Marcos 4

Reꞌ Lokꞌ Laj Hu̱j Wilic wi̱ꞌ Ribiral i Jesus (POHNT) vs NVI

Sair da comparação
NVI Nova Versão Internacional
1 Pan jenaj chic kꞌi̱j reꞌ Jesus xoquic chi cꞌuhbalanic ar chi chi̱ꞌ i nim laj haꞌ Calile̱ya. Ar kꞌe̱ꞌ qꞌuihal take tinamit xo̱j quimol qui̱b ru̱cꞌ chi ribirmijic eh ruꞌum reꞌ curman chi xjohtic chipam i jenaj cano̱wa reꞌ wilic maꞌ naht ta chi chi̱ꞌ i haꞌ tzokolque̱b lok wi̱ꞌ take tinamit. Naxitzꞌuka̱ꞌ ri̱b ar,
1 Novamente Jesus começou a ensinar à beira-mar. Reuniu-se ao seu redor uma multidão tão grande que ele teve que entrar num barco e assentar-se nele. O barco estava no mar, enquanto todo o povo ficava na beira da praia.
2 pꞌuht ricꞌuhbalem take tinamit ru̱cꞌ rehreh wach jalwach kꞌoric chi rikꞌormojic queh rehreh wach noꞌjbal. Pꞌutbal reh ricꞌuhtunic pꞌuht rikꞌorom queh i jalwach kꞌoric wili:
2 Ele lhes ensinava muitas coisas por parábolas, dizendo em seu ensino:
3 «Chacoj tak rehtal i nanikꞌorom wili: Junpech jenaj winak xo̱j tico̱l chipam riyeꞌa̱b.
3 "Ouçam! O semeador saiu a semear.
4 Reꞌreꞌ xoquic je chi tic xa reꞌ laꞌ ruꞌ reꞌ banoj tic ocronak wi̱ꞌ jeꞌ ru̱cꞌ xa chaquilej je aweh riban. Ruꞌum aj reꞌ wilic take xikajic pan be̱h eh naxicꞌulic lok take cucꞌ tzꞌiquin xcꞌulic quicꞌux ijaꞌ reꞌreꞌ.
4 Enquanto lançava a semente, parte dela caiu à beira do caminho, e as aves vieram e a comeram.
5 Wilic woꞌ rija̱ꞌ i winak reꞌreꞌ xikajic xilac tak abaj reꞌ maꞌ kꞌe̱ꞌ ta wi̱ꞌ acꞌal. Reꞌ take reꞌ xa nok woꞌ ti xipokꞌ cho ruꞌum chi maꞌ cha̱m ta ti pa̱m acꞌal xikajic wi̱ꞌ,
5 Parte dela caiu em terreno pedregoso, onde não havia muita terra; e logo brotou, porque a terra não era profunda.
6 xa reꞌ laꞌ ruꞌ naxchalic ritzꞌaꞌquilal i kꞌi̱j xicꞌahtic take ritzꞌi̱ꞌ ra̱ꞌ eh ruꞌum chi maꞌxta chic bih nariyeꞌbic cansil, xichikic take cucꞌ tic reꞌreꞌ.
6 Mas quando saiu o sol, as plantas se queimaram e secaram, porque não tinham raiz.
7 Wilic woꞌ take rija̱ꞌ xikajic xilac tak qꞌui̱x, xiqꞌuihic nak tok xa reꞌ laꞌ xiquimic naxtzꞌaparic quina̱ cuꞌum take qꞌui̱x xiqꞌuihic ti johtok chi nok chiwach i tic reꞌreꞌ eh ruꞌum reꞌ maꞌ xiwachanic ta woꞌ.
7 Outra parte caiu entre espinhos, que cresceram e sufocaram as plantas, de forma que ela não deu fruto.
8 Wilic aj take rija̱ꞌ jeꞌ reꞌ xquicꞌul, xa reꞌ laꞌ wilic woꞌ take rija̱ꞌ xikajic pan holohic laj acꞌal, reꞌ cok take reꞌ xipokꞌ cho chi coric eh naxiqꞌuihic johtok kꞌe̱ꞌ woꞌ chic xiwachanic cu rehtal wilic xquiwachej lajeb ricaꞌwinak (30) tꞌohr, wilic woꞌ quiwachej oxcꞌahl (60) tꞌohr eh wilic quiwachej hoꞌcꞌahl (100) tꞌohr reh juꞌjun wal, nqui xikꞌor i Jesus.
8 Outra ainda caiu em boa terra, germinou, cresceu e deu boa colheita, a trinta, sessenta e até cem por um".
9 reꞌ Jesus jeꞌ wili xikꞌor:
9 A seguir Jesus acrescentou: "Aquele que tem ouvidos para ouvir, ouça! "
10 Chiri̱j chic ruꞌ nok ojonak chic take riqꞌuihal tinamit, reꞌ take juꞌjun chic tinamit xicahnic quichꞌi̱l take i cablaj chi raj tahkanel i Jesus, jeꞌ wili xquikꞌor cok reh:
10 Quando ele ficou sozinho, os Doze e os outros que estavam ao seu redor lhe fizeram perguntas acerca das parábolas.
11 Reꞌ Jesus jeꞌ wili xicꞌuꞌlej take wi̱ꞌ:
11 Ele lhes disse: "A vocês foi dado o mistério do Reino de Deus, mas aos que estão fora tudo é dito por parábolas,
12 reh chi jeꞌ reꞌ narojic elok wach i tzꞌihmbimaj cho wili ruꞌum i najtir aj kꞌorol cꞌuhbal maꞌ Isayi̱yas ribihnal:
12 a fim de que, ‘ainda que vejam, não percebam, ainda que ouçam, não entendam; de outro modo, poderiam converter-se e ser perdoados! ’"
13 Nok reꞌ Jesus xisakomej wach i jalwach kꞌoric chiri̱j i aj tico̱l cu pe̱t xinak take raj tahkanel chi jeꞌ wili:
13 Então Jesus lhes perguntou: "Vocês não entendem esta parábola? Como, então, compreenderão todas as outras parábolas?
14 «Reꞌ winak aj tico̱l rijalwachej i aj kꞌorol riCꞌuhbal i Dios.
14 O semeador semeia a palavra.
15 Reꞌ take ijaꞌ xkajic pan be̱h rijalwachej chaj bih ricꞌul i niCꞌuhbal cu̱cꞌ take cꞌacharel quibirinic reh xa reꞌ laꞌ ruꞌ maꞌ nquicꞌol ta pan ca̱mna. Cu̱cꞌ take cꞌacharel reꞌreꞌ ncꞌuluric i wili: Ncꞌulic lok i aj Yahm chi resmejic lok pan quicꞌux i nicꞌ paꞌ nimal xquibiraj.
15 Algumas pessoas são como a semente à beira do caminho, onde a palavra é semeada. Logo que a ouvem, Satanás vem e retira a palavra nelas semeada.
16 «Reꞌ take ijaꞌ xikajic xilac tak abaj reꞌreꞌ rijalwachej i niCꞌuhbal xa suk chic quicꞌux nanquibiraj take cꞌacharel,
16 Outras, como a semente lançada em terreno pedregoso, ouvem a palavra e logo a recebem com alegria.
17 xa reꞌ laꞌ maꞌ nquichop ta quicꞌux ru̱cꞌ chi coric, xa jeꞌ quicab junwal ok chi tic maꞌ cha̱m ta kajanak riraꞌil pan acꞌal. Jeꞌ reꞌ nok, reꞌ take cꞌacharel reꞌreꞌ xa juncꞌam ti nquicoj wach niCꞌuhbal eh jeꞌ reꞌ nikꞌor chi ncaꞌn maj nanchalic i tiꞌcꞌaxic on ixowonic china̱ ruꞌum reh niCꞌuhbal ricana̱ꞌ woꞌ chic rinimjic.
17 Todavia, visto que não têm raiz em si mesmas, permanecem por pouco tempo. Quando surge alguma tribulação ou perseguição por causa da palavra, logo a abandonam.
18 «Reꞌ take ijaꞌ xikajic xilac tak qꞌui̱x rijalwachej i niCꞌuhbal nquibiraj take cꞌacharel,
18 Outras ainda, como a semente lançada entre espinhos, ouvem a palavra;
19 xa reꞌ laꞌ maꞌ riban ta woꞌ chi aj banol take reh chaj bih ra̱j i Dios. Ruꞌum aj reꞌ jeꞌ ricab chi reꞌ take tic maꞌ quiꞌo̱j ta wachanok jeꞌ woꞌ reꞌ i niCꞌuhbal, maꞌ nwachanic ta woꞌ cu̱cꞌ maj jeꞌ ricab chi reꞌ take ijaꞌ ntzꞌaparic quina̱ cuꞌum take qꞌui̱x, wilic woꞌ nkꞌetbic pan quibe̱h jeꞌ ricab nanquicoj quicapew-bal xa chiri̱j take risiqꞌuiric paꞌ bih queh on chiri̱j take cꞌaxoj wach bihomal reꞌ njotꞌbic woꞌ reh quicapew-bal, on nok pan quicapew-bal xa ncotowej chic cho rehchmejic chiꞌnchel take paꞌ bih.
19 mas quando chegam as preocupações desta vida, o engano das riquezas e os anseios por outras coisas, sufocam a palavra, tornando-a infrutífera.
20 «Reꞌ aj chic take ijaꞌ xikajic pan holohic laj acꞌal rijalwachej i niCꞌuhbal nquibiraj take cꞌacharel holohic wach quinoꞌjbal. Jeꞌ ricab nok reꞌ tic reꞌreꞌ xwachanic cho cu rehtal xiyew hoꞌcꞌahl (100) tꞌohr, oxcꞌahl (60) tꞌohr eh lajeb ricaꞌwinak (30) tꞌohr chi nakꞌ wach ru̱cꞌ juꞌjun wal, reꞌ take cꞌacharel nquichop quicꞌux ru̱cꞌ niCꞌuhbal nquibiraj, no̱j woꞌ caꞌn chi aj banol take reh chaj bih ra̱j i Dios, nqui Jesus.
20 Outras pessoas são como a semente lançada em boa terra: ouvem a palavra, aceitam-na e dão uma colheita de trinta, sessenta e até cem por um".
21 Chiri̱j chic ruꞌ reꞌ Jesus xikꞌor woꞌ chic queh i jenaj jalwach kꞌoric chi jeꞌ wili:
21 Ele lhes disse: "Quem traz uma candeia para ser colocada debaixo de uma vasilha ou de uma cama? Acaso não a coloca num lugar apropriado?
22 maj reꞌ niCꞌuhbal nsakomsonic wach chiꞌnchel rinoꞌjbal i Dios jeꞌ ricab riban i sakombal chiꞌnchel risakomej lok cu rehtal maꞌxta chic bih wilic chi maꞌ ta nak enrakmajic on chi maꞌ ta nak enilmijic wach ruꞌum reh risakomil.
22 Porque não há nada oculto, senão para ser revelado, e nada escondido senão para ser trazido à luz.
23 Reꞌ hat-tak reꞌ til nawa̱j tak arakam chiri̱j chi coric reꞌ xnikꞌor lok reꞌreꞌ, til kꞌas ok axiquin tak chi ribirmijic reꞌreꞌ, nqui queh.
23 Se alguém tem ouvidos para ouvir, ouça!
24 Chi jeꞌ reꞌ, reꞌ Jesus jeꞌ woꞌ chic wili xikꞌor queh:
24 "Considerem atentamente o que vocês estão ouvindo", continuou ele. "Com a medida com que medirem, vocês serão medidos; e ainda mais lhes acrescentarão.
25 Chacoj tak rehtal kꞌuruꞌ nicꞌ wach ribirmijic niCꞌuhbal enaꞌn tak. Jeꞌ reꞌ nikꞌor maj wi wilic acꞌux tak chi rinimjic, reꞌ Dios til nariyeb aweh tak chi na̱rakam tak chiri̱j rinoꞌjbal. Raj wi maꞌxta acꞌux tak chi rinimjic, maꞌ xa reꞌ ta eriban chi maꞌ eta narak tak chiri̱j rinoꞌjbal, narimakꞌam laꞌ woꞌ aweh tak i haj nak ti wilic i noꞌjbal nakꞌor tak chi xatijej tak ru̱cꞌ niCꞌuhbal, nqui Jesus.
25 A quem tiver, mais lhe será dado; de quem não tiver, até o que tem lhe será tirado".
26 Chiri̱j reꞌreꞌ, reꞌ Jesus xikꞌor woꞌ chic jenaj jalwach kꞌoric chi jeꞌ wili:
26 Ele prosseguiu dizendo: "O Reino de Deus é semelhante a um homem que lança a semente sobre a terra.
27 Chiri̱j chi ribanam chic i tic, reꞌ winak reꞌreꞌ maꞌ eli̱c ta chic xicapaj rilmijic nicꞌ wach qꞌuihic xiban johtok i ritic. Jeꞌ reꞌ ajic nok eli̱c chakꞌab no̱j wirok i winak reꞌreꞌ eh eli̱c wahkꞌek nuctic woꞌ chic cho chi maꞌxta bih ricapaj, reꞌ ijaꞌ reꞌreꞌ xqꞌuihic johtok chi rutquel chi maꞌ cꞌahchiꞌ ta ricojom rehtal i winak reꞌreꞌ nicꞌ wach riwi̱ꞌ i qꞌuihic cꞌahchiꞌ ribanam johtok.
27 Noite e dia, quer ele durma quer se levante, a semente germina e cresce, embora ele não saiba como.
28 Xa reꞌ aj wach ransil i acꞌal xbanic chi reꞌ ijaꞌ reꞌreꞌ xqꞌuihic johtok. Jeꞌ reꞌ ajic chi pe̱t, reꞌ tic reꞌreꞌ xipꞌut johtok qꞌuihic chi xa xak ti wilic. Chiri̱j chic ruꞌ xipꞌut cho xmacꞌanic eh chiri̱j chic reꞌ, reꞌ chic i wach xiyew cho.
28 A terra por si própria produz o grão: primeiro o talo, depois a espiga e, então, o grão cheio na espiga.
29 Ar aj ruꞌ nok rijeb chic wach i tic, reꞌ winak reꞌreꞌ xitakꞌa̱ꞌ take aj sicꞌol reh wach i ritic maj xponic chic rikꞌijil chi narisiqꞌuiric i wach, nqui Jesus.
29 Logo que o grão fica maduro, o homem lhe passa a foice, porque chegou a colheita".
30 Chiri̱j chic ruꞌ reꞌ Jesus xikꞌor woꞌ chic jenaj jalwach kꞌoric chi jeꞌ wili:
30 Novamente ele disse: "Com que compararemos o Reino de Deus? Que parábola usaremos para descrevê-lo?
31 Reꞌ rijalwachjic i ricꞌam jeꞌ wi̱ꞌ ri̱b niCꞌuhbal cu rehtal nqꞌuihic wach chi risuksjic i ca̱mna take tinamit nanijalwachem i jenaj tꞌuch nakꞌ wach rijaꞌquil i che̱ꞌ mosta̱sa ribihnal. Reꞌ ijaꞌ reꞌreꞌ to̱b ta nantiquiric jok pan acꞌal maꞌ naꞌlic ti reh chiwach take rehreh wach ijaꞌ wilic,
31 É como um grão de mostarda, que, quando plantada, é a menor semente de todas.
32 kꞌe̱ꞌ woꞌ chic nimal laj che̱ꞌ riban chi quiwach take chiꞌnchel muꞌunumaj tic nanqꞌuihic johtok. Chiri̱j chic ruꞌ nariban je take kꞌab, kꞌe̱ꞌ woꞌ tak quiponic cu rehtal reꞌ take cucꞌ tzꞌiquin xa suk chic queh chi ribanaric quike̱s nah tak kꞌab, nqui Jesus.
32 No entanto, plantada, ela cresce e se torna a maior de todas as hortaliças, com ramos tão grandes que as aves do céu podem abrigar-se à sua sombra".
33 Qꞌuihleh aj wach take jalwach kꞌoric xicꞌuhbalej wi̱ꞌ take cꞌacharel eh jeꞌ reꞌ ritikiric juꞌ cꞌuhbalanic xiban reꞌ kꞌorel nicꞌ paꞌ wach nquirak chiri̱j take tinamit.
33 Com muitas parábolas semelhantes Jesus lhes anunciava a palavra, tanto quanto podiam receber.
34 Jeꞌ aj reꞌ ruꞌ maꞌxta bih cꞌuhtunic xiban i Jesus maꞌ ta nak ru̱cꞌ jalwach kꞌoric, reꞌ cok ruꞌ queh take raj tahkanel chi cutquel chic risakomej wach queh chaj bih quiꞌelic take wi̱ꞌ i jalwach kꞌoric.
34 Não lhes dizia nada sem usar alguma parábola. Quando, porém, estava a sós com os seus discípulos, explicava-lhes tudo.
35 Chiri̱j reꞌreꞌ naxoquic i chakꞌab reh kꞌi̱j reꞌreꞌ, reꞌ Jesus xikꞌor queh take raj tahkanel chi jeꞌ wili:
35 Naquele dia, ao anoitecer, disse ele aos seus discípulos: "Vamos atravessar para o outro lado".
36 Jeꞌ reꞌ kꞌuruꞌ nok reꞌ take raj tahkanel i Jesus xquichꞌak cahnok qui̱b quichꞌi̱l take tinamit, xiꞌoquic cok pan cano̱wa reꞌ wilic chic cho wi̱ꞌ i Jesus eh chi quichꞌi̱l ruꞌ xquipꞌut je kꞌahxic nah haꞌ chi tahkamaj woꞌ take cuꞌum toco̱m chic take cꞌacharel wilque̱b pan toco̱m chic cano̱wa.
36 Deixando a multidão, eles o levaram no barco, assim como estava. Outros barcos também o acompanhavam.
37 Chiri̱j reꞌreꞌ nok ojic chic ncaꞌn je nah haꞌ, xchalic jenaj rinimal cow laj te̱w cu rehtal xucsaj take ribohl haꞌ eh chi jeꞌ reꞌ, reꞌ cano̱wa reꞌ wilque̱b wi̱ꞌ pꞌuht rinujic ruꞌum i haꞌ xoquic chipam narikꞌoj ri̱b ribohl i haꞌ chiwach i cano̱wa reꞌreꞌ.
37 Levantou-se um forte vendaval, e as ondas se lançavam sobre o barco, de forma que este foi se enchendo de água.
38 Nok jeꞌ reꞌ cꞌahchiꞌ quicꞌulum, reꞌ take raj tahkanel xo̱j quicꞌaꞌsaj wach i Jesus reꞌ xa suk chic wiric riban nah richꞌitnah ar je chiri̱j i cano̱wa. Jeꞌ aj wili xquikꞌor cok reh:
38 Jesus estava na popa, dormindo com a cabeça sobre um travesseiro. Os discípulos o acordaram e clamaram: "Mestre, não te importas que morramos? "
39 Ar aj ruꞌ, reꞌ Jesus xuctic cho eh ru̱cꞌ rajawric rikꞌorbal xikꞌor reh te̱w chi naritzꞌirlijic eh reh ribohl i haꞌ jeꞌ wili xikꞌor reh:
39 Ele se levantou, repreendeu o vento e disse ao mar: "Aquiete-se! Acalme-se! " O vento se aquietou, e fez-se completa bonança.
40 Chiri̱j chi iqꞌuinak chic lok reꞌreꞌ, reꞌ Jesus jeꞌ wili xikꞌor queh take raj tahkanel chi nakbal queh:
40 Então perguntou aos seus discípulos: "Por que vocês estão com tanto medo? Ainda não têm fé? "
41 Jeꞌ reꞌ kꞌuruꞌ, reꞌ take raj tahkanel reꞌreꞌ xicahnic chi sachlic quicꞌux ru̱cꞌ rilmijic chaj bih xiban i Jesus eh jeꞌ wili xquikꞌor chi quiwach:
41 Eles estavam apavorados e perguntavam uns aos outros: "Quem é este que até o vento e o mar lhe obedecem? "

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 4, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.