Provérbios 6

Itlajtol toteco: Santa Biblia (NHEBL) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Ta tinotelpoca, intla tijtlalijtoc mofirma para tijpalehuis mohuampo para quitlanejtise se tlenijqui, o intla titemacatoc motlajtol para tijtlaxtlahuis tlen quitlanejtía intla ax hueli ya tlacuepas, ya timocalaquijtoc ipan se hueyi cuesoli.
1 Filho, você é fiador de alguém?
2 Ica moselti timoilpitoc ica motlajtol. Quena, ica tlen tiquijto timomasiltijtoc ipan se tlatzactli.
2 Deu a sua palavra e ficou preso na promessa que fez?
3 Huajca notelpoca, nimantzi xijchihua tlen nimitzilhuía para timomanahuis. Ya tiitztoc imaco mohuampo. Huajca xiquitati huan ximoechcapantlali iixpa huan xijtlajtlani mohuampo chicahuac para ma quiixpolo motoca campa nesi titlatzquitoc ihuaya.
3 Então, meu filho, agora você está nas mãos dessa pessoa. Mas há um jeito de sair disso: vá logo e peça que ela livre você dessa obrigação.
4 Amo xicochi, niyon amo ximosiyajcahua. Amo xijcahua para seyoc tonali. Xijsencahuas ni tlamantli nimantzi.
4 Não durma, nem descanse;
5 Xijchihua nochi tlen tihueli para timomanahuis queja quichihua se masatl tlen motlalohua para mochololtis quema quiitas se tlapejquetl, o se tototl tlen quimasiltijtoya ipan tlaquetztli huan teipa momanahuía.
5 saia dessa armadilha, como um passarinho ou uma gazela escapa do caçador.
6 Ta tlen titlatzihui, xiquintlachili nopa tzicame queja tequitij. Ximomachti tlen quichihuaj para timotlalnamictis.
6 Preguiçoso, aprenda uma lição com as formigas!
7 Yonque yajuanti ax quipiyaj se tlanahuatijquetl, niyon se tlayacanquetl tlen quinnahuatía tlachque monequi quichihuase,
7 Elas não têm líder, nem chefe, nem governador,
8 yajuanti tequitij chicahuac quema tlatotoniya, huan quisentilíaj inintlacualis para quipiyase tlen quicuase quema tlaseseyas.
8 mas guardam comida no verão, preparando-se para o inverno.
9 Pero ta tlen titlatzihui, san tijnequi ticochis. ¿Hasta quema timehuas? Xijmachilis ya ni.
9 Preguiçoso, até quando você vai ficar deitado? Quando vai se levantar?
10 Intla tiquijtos: “Noja se quentzi más niixcochhuetzis, huan san se tlalochtli más nimomanajnahuas para nimosiyajcahuas”,
10 Então o preguiçoso diz: “Eu vou dormir somente um pouquinho, vou cruzar os braços e descansar mais um pouco.”
11 ica se tlalochtli ajsis mopani se hueyi mayantli queja nimantzi huala se tlaxtejquetl quema ax tijchiya. Huan nimantzi timochihuas se tlen teicneltzi pampa ax titequitqui.
11 Mas, enquanto ele dorme, a pobreza o atacará como um ladrão armado.
12 Ax cuajcualme huan tlen ax quitlepanitaj TOTECO istlacatitinemij.
12 Os homens maus e sem valor vivem dizendo mentiras.
13 Quinijcopilíaj ininhuampoyohua para mocamahuise. Monextilíaj ica iniicxihua campa yohuij. Momanextilíaj se ica seyoc tlen quinequij quichihuase.
13 Piscam e fazem gestos para enganar os outros.
14 Temitoc ininyolo ax cuajcualme ica tlajtlacoli huan mojmostla moilhuijtinemij tlen fiero hueli quichihuase. Quinxejxelohuaj tlacame huan quinchihuaj para ma mocualanica.
14 As suas mentes perversas estão sempre planejando o mal, e eles espalham confusão por toda parte.
15 Yeca ipan se tlalochtli quema nopa ax cuajcualme ax quichiyaj, quipantise tlen fiero. Quinomiyopojpostequis hasta ayoc oncas pajtli. Quena, quintzontlamiltis.
15 Por isso a desgraça cairá de repente sobre eles, e não poderão escapar. o olhar orgulhoso, a língua mentirosa, mãos que matam gente inocente, a mente que faz planos perversos, pés que se apressam para fazer o mal, a testemunha falsa que diz mentiras e a pessoa que provoca brigas entre amigos.
16 Onca chicuase tlamantli huan hasta chicome tlen TOTECO ax quinequi quiitas. Tlen más quicualancamaca eltoc ya ni:
16 — ausente —
17 se tlen mohueyimati;
17 — ausente —
18 se tlen moilhuijtinemi tlen fiero hueli quichihuas;
18 — ausente —
19 se tlen moquetza queja se testigo huan quiistlacahuía tlen ax tleno quichijtoc;
19 — ausente —
20 Notelpoca, xijtlepanita tlen motata huan monana mitzilhuijtoque. Amo xijcahua tlen mitzmachtijtoque.
20 Filho, faça o que o seu pai diz e nunca esqueça o que a sua mãe ensinou.
21 Ipan moyolo nochipa xijpixto inintlajtol. Ximoilhuijtinemi tlen quiijtojtoque queja timoilpilisquía inintlamachtil ipan moquechtla.
21 Guarde sempre as suas palavras bem-gravadas no coração.
22 Pampa inintlamachtil mitzyacanas campa hueli tiyas huan intla tijtoquilis tlen mitzilhuijtoque, ticochis cuali huan ica temachili. Ica ijnaloc quema tiisas tijcaquis inintlajtol tlen mitzconsejomacas.
22 Os seus ensinamentos o guiarão quando você viajar, protegerão você de noite e aconselharão de dia.
23 Pampa inintlajtol motatahua eltos queja se tlahuili tlen quitlahuilis moojhui. Quema se acajya mitztlacahualtía o mitztlalnamictía, yajaya mitznextilía se ojtli campa onca se cuali yolistli.
23 As suas instruções são uma luz brilhante, e a sua correção ensina a viver.
24 Quena, intla tijneltoquilía inintlamachtil motatahua, mitzmanahuis tlen ahuilnenca sihuame. Tlen mitzilhuijtoque mitzpalehuis para ax tiquinchihuilis cuenta fiero sihuame tlen tlahuel quimatij camatise yejyectzi.
24 Elas livrarão você da mulher imoral e das suas palavras sedutoras.
25 Amo xiquixtoca iyejyejca se sihuatl queja nopa, niyon amo xijcahuili ma mitztlani quema mitzijcopilía ica iixtiyol tlen yejyectzitzi.
25 Não seja tentado pela sua beleza, nem caia na armadilha dos seus olhos tentadores.
26 Pampa se ahuilnenca sihuatl quichihuas para se tlacatl ma quinenpolo itomi hasta ayoc quipiyas niyon para se pantzi. Quena, se momecatijca sihuatl huelis quicuilis iyolis se tlacatl.
26 Qualquer homem pode ter uma prostituta por pouco dinheiro, mas o adultério custará a ele a sua própria vida.
27 ¿Huelis se tlacatl moquechilis se tlicuahuitl iyolixpa huan ax motlatis? ¡Axtle! Temachtli motlatis.
27 Será que você pode carregar fogo no colo sem queimar a roupa?
28 Intla se tlacatl nejnemis ipan tlicoli, temachtli icxi tlatlas.
28 Será que você pode andar em cima de brasas sem queimar os pés?
29 Queja nopa ipantis se tlacatl tlen momecatía ihuaya se sihuatl tlen quipiya ihuehue. Quiselise san se tlatzacuiltilistli queja nochi tlacame tlen quiitzquíaj isihua seyoc tlacatl.
29 O homem que dorme com a mulher de outro corre esse mesmo perigo. Quem fizer isso terá de sofrer muito.
30 Axaca quicualancaita se tlaxtejquetl tlen tlaxtejqui para ax miquisquía ica mayantli,
30 Quem rouba comida para matar a fome não é desprezado.
31 pero quema tequitini quiitzquise, monequi tlaxtlahuas chicome huelta imiyaca tlen quiichtectoc, yonque monequisquía quinamacas nochi tlen eltoc ipan icalijtic para tlaxtlahuas.
31 Porém, se é apanhado, tem de pagar sete vezes mais: ele precisa entregar tudo o que tem.
32 Pero onpano huihuitic se tlacatl tlen momecatía. Ax quipiya tlalnamiquilistli, pampa ica iselti quinenpolos iyolis.
32 No entanto o homem que comete adultério não tem juízo; ele está se destruindo a si mesmo.
33 Nopa tlacatl tlahuel tlaijiyohuis huan tlacame ayoc quitlepanitase. Huan ax quema huelis quiixpolos nopa pinahualistli.
33 Passará vergonha, levará uma surra e ficará desmoralizado para sempre.
34 Pampa temachtli ihuehue quitlasomatis nopa sihuatl huan tlahuel cualanis. Ax quitlapojpolhuis nopa tlacatl quema ajsis tonali para quicuepilis tlen yajaya quichihuilijtoc.
34 Porque o ciúme faz o marido ficar furioso, e a sua vingança não tem limites.
35 Ihuehue ax quiselis se tlaxtlahuili para moseseltis. Ax quitlapojpolhuisquía yonque quimacasquía miyac tlamantli tlen ipati.
35 Ele não aceitará nenhum pagamento; e mesmo uma porção de presentes não acabará com a sua raiva.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Provérbios 6, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.