Mateus 25
Tuhun Ndyoo sihin tyehen ñi (MIHNT) vs VC
1 Cuhva ndyaca ñaha ra Ndyoo cuu si tañi cuhva i tahan usi tahan ñu yoco sa cuahan minoo vico tandaha. I quihin ñu lámpara ñu sa sahmi azetye, ta cuahan ñu vatyi cua zatahan ñu sii ra cua tindaha.
1 Então o Reino dos céus será semelhante a dez virgens, que saíram com suas lâmpadas ao encontro do esposo.
2 Ta ohon tahan ñu cuan, listo xaan ñu. Ta ohon tahan ñu, laa xaan ñu.
2 Cinco dentre elas eram tolas e cinco, prudentes.
3 Ta ñu laa cuan, i quihin ñu lámpara ñu, zoco ñá quihin ñu cuaha ca azetye.
3 Tomando suas lâmpadas, as tolas não levaram óleo consigo.
4 Ta ñu listo cuan, i quihin ñu lámpara ñu, ta i quihin tahan tahan ñu minoo yutyi azetye vatyi cua zacutu tucu ñu sii si.
4 As prudentes, todavia, levaram de reserva vasos de óleo junto com as lâmpadas.
5 Ta nɨɨ ñi sa cucuee xaan ra cua tindaha, i quixi tandɨhɨ ñu.
5 Tardando o esposo, cochilaram todas e adormeceram.
6 Tacuan ta maañuu i siñi ñu cana saa ñiyɨvɨ, ta catyi ñu: “¡Sa vasi ra cua tindaha; cuahan ndo cua zatahan ndo sii ra!”
6 No meio da noite, porém, ouviu-se um clamor: Eis o esposo, ide-lhe ao encontro.
7 Ta i nduvita tandɨhɨ ñu, ta i zanduvaha ñu lámpara ñu.
7 E as virgens levantaram-se todas e prepararam suas lâmpadas.
8 Ta i catyi ñu laa cuan sihin ñu listo cuan: “Cuhva ndo zuhva azetye ndo sii ndi vatyi sa cuñi ndahva lámpara ndi.”
8 As tolas disseram às prudentes: Dai-nos de vosso óleo, porque nossas lâmpadas se estão apagando.
9 Zoco i nacahan ñu listo cuan, ta catyi ñu: “Ma cuu, coto ma ñihi si sa cuenda tandɨhɨ yo. Vaha ca tatu cuhun ndo nu cuyahvi si ta zata ndo zuhva sa cuenda maa ndo.” Catyi ñu.
9 As prudentes responderam: Não temos o suficiente para nós e para vós; é preferível irdes aos vendedores, a fim de o comprardes para vós.
10 Zoco nɨɨ ñi sa cuahan ñu sa cua zata ñu sii si, ta i saa ra cua tindaha cuan, ta ñu sa ndyaa listo i quɨhvɨ ñu sihin ra nu iyo vico tindaha, ta i nucundazi yuvehe.
10 Ora, enquanto foram comprar, veio o esposo. As que estavam preparadas entraram com ele para a sala das bodas e foi fechada a porta.
11 Cuee ca i nasaa inga ñu yoco cuan, ta i catyi ñu: “¡Tata, tata, nuña yuvehe!”
11 Mais tarde, chegaram também as outras e diziam: Senhor, senhor, abre-nos!
12 Zoco i nacahan ra ta catyi ra: “Sa ndisa catyi sihin ndo vatyi ña site sii ndo.”
12 Mas ele respondeu: Em verdade vos digo: não vos conheço!
13 Ta zɨquɨ i catyi ra Jesús: Yucuan cuenda cuatu listo ndo vatyi ña sito ndo ñaa quɨvɨ a ñaa cuhva cua quisi tucu ra i quisi ndya gloria.
13 Vigiai, pois, porque não sabeis nem o dia nem a hora.
14 Cuhva ndyaca ñaha ra Ndyoo cuu si tañi minoo ra sa cuñi cuhun minoo ñuu nusica, ta i cana ra sii tandɨhɨ muzu ra, ta saha cuenda ra xuhun ra sii ra.
14 Será também como um homem que, tendo de viajar, reuniu seus servos e lhes confiou seus bens.
15 Sii minoo ra saha ra tañi ohon mil, sii inga ra tañi uu mil, ta sii inga ra minoo mil ñi. Cuhva cuu sii sa minoo minoo ra sa zatyiño ra sihin si, tacuan saha ra sii si sii ra. Ta i quihin ra ityi cuahan ra.
15 A um deu cinco talentos; a outro, dois; e a outro, um, segundo a capacidade de cada um. Depois partiu.
16 Tacuan ta ra i ñihi sa ohon mil cuan, cuahan ra, ta i zatyiño ra sihin si, ta i ñihi ra inga ohon mil zɨquɨ si.
16 Logo em seguida, o que recebeu cinco talentos negociou com eles; fê-los produzir, e ganhou outros cinco.
17 Ta zuun ñi cuhva cuan, ra i ñihi uu mil, i ñihi ra inga uu mil zɨquɨ si.
17 Do mesmo modo, o que recebeu dois, ganhou outros dois.
18 Zoco ra i ñihi minoo mil ñi, i sahan ra, ta i sitya ra minoo yavi, ta i tyixehe ra xuhun patrón ra.
18 Mas, o que recebeu apenas um, foi cavar a terra e escondeu o dinheiro de seu senhor.
19 Cuee xaan ca, i nasaa patrón, ta i tava ra cuenda sihin muzu cuan.
19 Muito tempo depois, o senhor daqueles servos voltou e pediu-lhes contas.
20 Xihna ca i saa ra i ñihi ohon mil cuan, ta i saha cuenda ra inga ohon mil sii patrón ra, ta i catyi ra: “Tata, i sohon ohon mil sii. Ica si ya sihin inga ohon mil i zahacanei zɨquɨ si.”
20 O que recebeu cinco talentos, aproximou-se e apresentou outros cinco: - Senhor, disse-lhe, confiaste-me cinco talentos; eis aqui outros cinco que ganhei.'
21 I catyi patrón ra sihin ra: “Vaha xaan; yoho cuu minoo muzu vaha, ta ndoo xoon. Vaha xaan i zatyiñon sihin sa zuhva ñi xuhun i zandoi suhun. Yucuan cuenda vityi cua cuhve sa cundyaca ñohon cuaha ca. Quɨhvɨ ta cuzɨɨ xaan iñun ɨɨn ñi sihin mi.”
21 Disse-lhe seu senhor: - Muito bem, servo bom e fiel; já que foste fiel no pouco, eu te confiarei muito. Vem regozijar-te com teu senhor.
22 Cuee ca i saa muzu sa ñihi sa uu mil cuan, ta i catyi ra: “Tata, i sohon uu mil sii; ica si ya sihin inga uu mil i zahacanei zɨquɨ si.”
22 O que recebeu dois talentos, adiantou-se também e disse: - Senhor, confiaste-me dois talentos; eis aqui os dois outros que lucrei.
23 I catyi patrón ra sihin ra: “Vaha xaan; yoho cuu minoo muzu vaha, ta ndoo xoon. Vaha i zatyiñon sihin sa zuhva ñi xuhun i zandoi suhun. Yucuan cuenda vityi cua cuhve sa cundyaca ñohon cuaha ca. Quɨhvɨ ta cuzɨɨ xaan iñun ɨɨn ñi sihin mi.” Catyi ra.
23 Disse-lhe seu senhor: - Muito bem, servo bom e fiel; já que foste fiel no pouco, eu te confiarei muito. Vem regozijar-te com teu senhor.
24 Tacuan ta i saa muzu sa ñihi minoo mil ñi, ta i catyi ra sihin patrón ra: “Tata, site suun vatyi minoo ra xaan cuun, ta tuhvon naquihin sa yɨvɨ suun cuu, ta nacuhun tyiño zacuu inga ra.
24 Veio, por fim, o que recebeu só um talento: - Senhor, disse-lhe, sabia que és um homem duro, que colhes onde não semeaste e recolhes onde não espalhaste.
25 Ta i yuhi suun, ta sehin ta i tyixehi xuhun sisi ñuhu. Naquihin sa suun vityi.”
25 Por isso, tive medo e fui esconder teu talento na terra. Eis aqui, toma o que te pertence.
26 Ta i nacahan patrón ra, ta catyi ra: “Yoho, minoo muzu ña vaha ta ra zusa cuun. Sa siton vatyi tuhve naquihin sa yɨvɨ sii, ta naquihin tyiño zacuu inga ra.
26 Respondeu-lhe seu senhor: - Servo mau e preguiçoso! Sabias que colho onde não semeei e que recolho onde não espalhei.
27 Yucuan cuenda ¿ñaa cuenda ñá tyuhun xuhin banco, ta sa cua nasei ta cua naquihin sii si, zoco sa zahacanaa si zuhva?” Catyi patrón cuan.
27 Devias, pois, levar meu dinheiro ao banco e, à minha volta, eu receberia com os juros o que é meu.
28 Ta i catyi ra sihin inga ra yucu yucuan: “Quindyaa ndo xuhun sa sehi sii ra ya, ta cuhva ndo sii si sii ra sa cumi usi mil cuan.
28 Tirai-lhe este talento e dai-o ao que tem dez.
29 Vatyi ra zatyiño vaha sihin sa sehi sii ra, cua cuhve cuaha ca sii ra, ta cua coo cuaha xaan ca sii ra. Ta ra ña cuñi zatyiño sihin sa sehi sii ra, cua quindyei sii si.
29 Dar-se-á ao que tem e terá em abundância. Mas ao que não tem, tirar-se-á mesmo aquilo que julga ter.
30 Ta muzu ña vaha cuan, zavita ndo sii ra ityi sata nu ñaa xaan, nu cua vacu xaan ñiyɨvɨ ndya cuhva cua casi quihñi noho ñu.”
30 E a esse servo inútil, jogai-o nas trevas exteriores; ali haverá choro e ranger de dentes.
31 Quɨvɨ cua quisi tucu ra i quisi ndya gloria sihin ángel ra, tyaqui xaan ra. Ta cua cundyaa ra tyayu nu cua cundyaca ñaha ra.
31 Quando o Filho do Homem voltar na sua glória e todos os anjos com ele, sentar-se-á no seu trono glorioso.
32 Ta tandɨhɨ ñiyɨvɨ ñuu ñiyɨvɨ cua titahan ñu ityi nuu ra, ta cua zazɨɨn ra sii ñu tañi zazɨɨn minoo ra cu pastor sii mvee ticatyi zono ra sihin mvee zono ra.
32 Todas as nações se reunirão diante dele e ele separará uns dos outros, como o pastor separa as ovelhas dos cabritos.
33 Mvee ticatyi zono ra cua tyaa ra siyo cuaha ra. Ta mvee zono ra cua tyaa ra sii tɨ siyo zatyi ra.
33 Colocará as ovelhas à sua direita e os cabritos à sua esquerda.
34 Ta zɨquɨ cua catyi Rey sihin ñu ndyaa siyo cuaha ra: “Ñaha ndo, Cuñi xaan Zuti sii ndo. Cumañi ca sino ñuu ñiyɨvɨ, ta sa ndyaa listo gloria vatyi cua quɨhvɨ ndo.
34 Então o Rei dirá aos que estão à direita: - Vinde, benditos de meu Pai, tomai posse do Reino que vos está preparado desde a criação do mundo,
35 Vatyi yuhvi i sizoque, ta saha ndo sa casi. Ityi xein, ta saha ndo sa cohi. I sica noi ta ñahñi vehi, ta i saha ndo vehe ndo cundyei.
35 for I hungered, and ye gave me to eat; I thirsted, and ye gave me to drink; I was a stranger, and ye took me in;
36 Ñahñi zahme, ta saha ndo zahma sii. I cuhi ta sahan ndo i sindyehe ndo sii. I siñohi vehe caa, ta sahan ndo i sindyehe ndo sii.” Cua catyi ra.
36 naked, and ye clothed me; I was ill, and ye visited me; I was in prison, and ye came to me.
37 Ta zɨquɨ cua catyi ñiyɨvɨ vaha cuan sihin ra: “Tata, ¿ama i ndyehe ndi suun sizocon ta saha ndi sa casun, a ityun ta saha ndi sa cohon?
37 Then shall the righteous answer him saying, Lord, when saw we thee hungering, and nourished thee; or thirsting, and gave thee to drink?
38 ¿Ta ama i ndyehe ndi suun sica noo ta saha ndi sa cundyoon vehe ndi a ndyehe ndi suun ta ñahñi zahmon, ta saha ndi zahma suun?
38 and when saw we thee a stranger, and took thee in; or naked, and clothed thee?
39 ¿Ta ama i ndyehe ndi suun sa cuhun a ñohon vehe caa ta sahan ndi sa ndyehe ndi suun?” Cua catyi ñu.
39 and when saw we thee ill, or in prison, and came to thee?
40 Ta cua nacahan Rey cuan ta catyi ra sihin ñu: “Sa ndisa catyi sihin ndo, tandɨhɨ sa i zavaha ndo sihin yañi, vazu ra ndyihi ca, zoco sihin mi i zavaha ndo cuhva cuan.”
40 And the King answering shall say to them, Verily, I say to you, Inasmuch as ye have done it to one of the least of these my brethren, ye have done it to me.
41 Ta zɨquɨ cua catyi Rey cuan sihin ñiyɨvɨ ndyaa siyo zatyi ra: “Cuɨñɨ siyo ndo sii, ndoho ñiyɨvɨ sa cuxaan ra Ndyoo sihin. Cuquɨhɨ ndo nu cayu ñúhu nu i zavaha Ndyoo sa cuenda cuihna ta tatyi cuihna sa ndyico sii ra.
41 Then shall he say also to those on the left, Go from me, cursed, into eternal fire, prepared for the devil and his angels:
42 Vatyi i sizoque, ta ñá saha ndo sa casi. I cu‑ityi, ta ñá saha ndo ndutya cohi.
42 for I hungered, and ye gave me not to eat; I thirsted, and ye gave me not to drink;
43 I sica noi, ta ñahñi vehi, ta ñá saha ndo vehe ndo cundyei. Ñahñi zahme, ta ñá saha ndo zahma sii. I cuhi, ta i siñohi vehe caa, ta ñá sindyehe ndo sii.”
43 I was a stranger, and ye took me not in; naked, and ye did not clothe me; ill, and in prison, and ye did not visit me.
44 Ta zɨquɨ cua catyi tucu ñiyɨvɨ cuan sihin Rey cuan: “Tata, ¿ama i ndyehe ndi suun sizocon a ityun a sica noo ta ñahñi vehun? ¿Ta ama i ndyehe ndi suun sa ñahñi zahmon a cuhun a ñohon vehe caa ta ñá tyindyee ndi suun?”
44 Then shall *they* also answer saying, Lord, when saw we thee hungering, or thirsting, or a stranger, or naked, or ill, or in prison, and have not ministered to thee?
45 Ta cua nacahan Rey ta catyi ra: “Sa ndisa catyi sihin ndo vatyi tandɨhɨ sa ñá zavaha ndo sihin minoo ñiyɨvɨ luhlu ca, ñá zavaha ndo sii si sihin mi.” Cua catyi ra.
45 Then shall he answer them saying, Verily I say to you, Inasmuch as ye have not done it to one of these least, neither have ye done it to me.
46 Ta zɨquɨ cua cuhun ñu nu cua ndoho ñu tandɨhɨ cuii tyiemvu. Zoco ñiyɨvɨ vaha, cua cuhun ñu nu cua cundito ñu tandɨhɨ cuii tyiemvu.
46 And these shall go away into eternal punishment, and the righteous into life eternal.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 25, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.