Lucas 10

mfm (MFM) vs ARA

Sair da comparação
ARA Almeida Revista e Atualizada 1993
1 Wu yukuɗa kau, Thlagǝ ɓǝra ɗǝmbiya alenyi zǝmbǝlma nyi mǝɗǝfǝkumunyi apǝ mǝthlǝu, ji sǝwa nda mǝmǝthlǝu, aga nda maˈyi a dumwa nyi a ndu patǝr mǝlmǝ pamǝpamǝ ǝnga alenyi viˈyar kǝra naja ǝnga kǝrnyi ju nda vuwa gwa.
1 Depois disto, o Senhor designou outros setenta; e os enviou de dois em dois, para que o precedessem em cada cidade e lugar aonde ele estava para ir.
2 Kǝ ji na anǝ zǝmbǝlma nyiˈyar, “Sǝr faˈa a su ki gangǝ nyi, ama njir mǝl thlǝr kushu nga nda. Agabangau, hya kǝdi thlagǝr fa, ja sǝwa njir mǝl thlǝr aga nda sa faˈa sǝ a su ki.”
2 E lhes fez a seguinte advertência: A seara é grande, mas os trabalhadores são poucos. Rogai, pois, ao Senhor da seara que mande trabalhadores para a sua seara.
3 Maˈya mau, kǝja ya vǝr sǝ hyi a biya ǝnggǝr tǝmahǝ wu pama ufwar vwaˈyar.
3 Ide! Eis que eu vos envio como cordeiros para o meio de lobos.
4 A sara hya hǝ pǝrki mai alaga mbǝl alaga ɓiɓi, a sara hya usa nji ar lagu ma hya vǝr maˈyi mai.
4 Não leveis bolsa, nem alforje, nem sandálias; e a ninguém saudeis pelo caminho.
5 “Kalar ki kǝra hyi vuwa gwa, hya dzǝguya na, abǝr, ‘Jamǝkur anǝ hyu ki kau!’
5 Ao entrardes numa casa, dizei antes de tudo: Paz seja nesta casa!
6 Ma ndǝ jamǝ aˈyi a vu ki kau, bǝgǝ usa dzǝr hyi nǝ jamǝkur kau, ja nggya ǝnga ja, ma tsu aˈyi mai, bǝgǝ usa dzǝr hyi nǝ jamǝkur kau, ja sha shili anǝ hyi.
6 Se houver ali um filho da paz, repousará sobre ele a vossa paz; se não houver, ela voltará sobre vós.
7 Hya nggya wu ki ta, kalar sǝra nji nǝ hyi hya sǝm hya sa, arya a ɗar tsaˈa nja kina ndǝr mǝl thlǝr gǝnna thlǝr nyi. A sara hya ɓǝ sara wu ki a ndu vanyi ki mai.
7 Permanecei na mesma casa, comendo e bebendo do que eles tiverem; porque digno é o trabalhador do seu salário. Não andeis a mudar de casa em casa.
8 “Kalar mǝlmǝ kǝra hyi vuwa gwa, ma nja dlǝwuri hyiri, kalar sǝra nji hǝr hyi a shili hya sǝm.
8 Quando entrardes numa cidade e ali vos receberem, comei do que vos for oferecido.
9 Hya shilǝgǝbiya njira gǝra ngga kǝra wu mǝlmǝ ta, hya ɓǝra na anǝ nja nyi, abǝr, ‘Tǝlkur Hyal a shiliri lǝhǝ wu dzǝr hyi.’
9 Curai os enfermos que nela houver e anunciai-lhes: A vós outros está próximo o reino de Deus.
10 Ama kalar mǝlmǝ kǝra hyi vuwa gwa, nji aˈyi dlǝwuri hyi mai, hya maˈyi a ndar lagu dǝdǝgalǝu, hya dzǝgwa na,
10 Quando, porém, entrardes numa cidade e não vos receberem, saí pelas ruas e clamai:
11 ‘Alaga bǝbǝr mǝlmǝr hyi kǝra mbari hya ˈya kau, ˈyi wu dlǝɗǝna hyi sǝr hyi aga ja ɗa sǝr sakida ar kǝra hyi. Ama hya sǝni ja, abǝr Tǝlkur Hyal a shiliri lǝhǝu!’
11 Até o pó da vossa cidade, que se nos pegou aos pés, sacudimos contra vós outros. Não obstante, sabei que está próximo o reino de Deus.
12 Ya vǝr na anǝ hyi pǝcir kuɗiya nǝ duniya, Hyal a nda tǝhuɗǝ ǝgya Sodomu a mwa ara mǝlmǝ kau.
12 Digo-vos que, naquele dia, haverá menos rigor para Sodoma do que para aquela cidade.
13 “Sǝr tǝhuɗǝ anǝ ngau, Korazinu! Sǝr tǝhuɗǝ anǝ ngau, Bethlesaida! Maja abǝr sǝ dǝdǝgur kǝra nji mǝliya wu gau, nji mǝliya wu Taya ǝnga Sidonu, a tubir nda tsu kaɗǝ lagur hari lǝgutǝ sǝˈyinggu ǝnga tǝwa bǝbǝr wu kǝra nda.
13 Ai de ti, Corazim! Ai de ti, Betsaida! Porque, se em Tiro e em Sidom, se tivessem operado os milagres que em vós se fizeram, há muito que elas se teriam arrependido, assentadas em pano de saco e cinza.
14 Wu pǝcir numa Hyal wu sa tǝhuɗǝ ǝgya njir Taya ǝnga njir Sidonu a ndiya hyi.
14 Contudo, no Juízo, haverá menos rigor para Tiro e Sidom do que para vós outras.
15 Nahyi tsu njir Kafarnahumu! Hya vǝr nggani abǝr nja nda faˈar hyi a dǝmǝlmǝ ya? Awau! Nahyi ma a gyiwu kaˈu ɗǝmwaˈyi nga nju nda puwa hyi.
15 Tu, Cafarnaum, elevar-te-ás, porventura, até ao céu? Descerás até ao inferno.
16 “Kalar ndǝra sǝya hyi himi, nayi nga ji nggari, kalar ndǝra piyari hyi tsu nayi nga ji piyari. Ama ndǝra piyari ɗa tsu a piyari ja ndǝra sǝwa ɗa.”
16 Quem vos der ouvidos ouve-me a mim; e quem vos rejeitar a mim me rejeita; quem, porém, me rejeitar rejeita aquele que me enviou.
17 Zǝmbǝlma nyiˈyar mǝɗǝfǝkumunyi apǝ mǝthlǝ kǝ sha shili ǝnga caguli, nda vǝr na, “Thlagǝu, patǝ ǝkkǝˈyi mambǝl ɗǝmwaˈyiˈyar nda vǝr mǝl thlǝr ǝnga sǝra ˈyi wu na wu thlǝmǝ ngau.”
17 Então, regressaram os setenta, possuídos de alegria, dizendo: Senhor, os próprios demônios se nos submetem pelo teu nome!
18 Ca ngǝ Yesu shaɗǝwa nda, ji na, “A lari yi shatan tǝɗǝ sǝra dǝmǝlmǝ ǝnggǝr sǝm nǝ par.
18 Mas ele lhes disse: Eu via Satanás caindo do céu como um relâmpago.
19 Nggara mau! Anǝ hyir yi dǝnama hya ɓǝ ar kǝra pabǝˈyar ǝkkǝˈyi ǝdiˈyar, nahyi tsu hya sǝm tǝlkur ar kǝra patǝr dǝnama nǝ dawar hyi, sǝr uya hyi aˈyi tsu mai.
19 Eis aí vos dei autoridade para pisardes serpentes e escorpiões e sobre todo o poder do inimigo, e nada, absolutamente, vos causará dano.
20 Agabangǝ, hya sara caguli arya mambǝl ɗǝmwaˈyiˈyar sǝya hyi himi mai, ama hya caguli arya thlǝmǝr hyi aˈyi tsǝtsǝfǝ a dǝmǝlmau.”
20 Não obstante, alegrai-vos, não porque os espíritos se vos submetem, e sim porque o vosso nome está arrolado nos céus.
21 Ar pǝci kau, Yesu nyinyau ǝnga huɗǝ pǝrtǝ sara ara Mambǝl Cicau, ji na,
21 Naquela hora, exultou Jesus no Espírito Santo e exclamou: Graças te dou, ó Pai, Senhor do céu e da terra, porque ocultaste estas coisas aos sábios e instruídos e as revelaste aos pequeninos. Sim, ó Pai, porque assim foi do teu agrado.
22 “Dǝɗa anǝ ɗar sǝ patǝu, ndǝr sǝn sǝnbiya tara wa ngǝ zǝra nyi aˈyi mai, kǝl Dǝnyi wacu, abangǝ tsu ndǝr sǝn sǝnbiya tara wa ngǝ Tada nyi aˈyi mai, kǝl zǝr nyi ǝnga njira ju yiwu ja cabiya nda.”
22 Tudo me foi entregue por meu Pai. Ninguém sabe quem é o Filho, senão o Pai; e também ninguém sabe quem é o Pai, senão o Filho, e aquele a quem o Filho o quiser revelar.
23 Ba ji shabiya dzǝ a ndǝra zǝmbǝlma nyiˈyar, ji na anǝ nda zhizhir nda, “Barka anǝ hyi ara hyi lari sǝˈyar kǝ hyu lari kau.
23 E, voltando-se para os seus discípulos, disse-lhes particularmente: Bem-aventurados os olhos que veem as coisas que vós vedes.
24 Ya nar hyi nabiˈyar gangǝu, ǝnga tǝltǝlˈyar a yiwur nda, nda lari sǝˈyar kǝ hyu lar kau, ama nandǝ lari mai. A yiwur nda, nda nggari sǝˈyar kǝ hya vǝr nggar kau, ama nandǝ nggari mai.”
24 Pois eu vos afirmo que muitos profetas e reis quiseram ver o que vedes e não viram; e ouvir o que ouvis e não o ouviram.
25 Vanyi pǝci, kǝ malǝmǝ sǝnbiya dlaɗau, hyaˈari, ju yiwu ja dzǝbiya Yesu. Kǝ ji yiwa nyi, ji na, “Mi nga ya mǝl aga ya uya pi gǝra kuɗa?”
25 E eis que certo homem, intérprete da Lei, se levantou com o intuito de pôr Jesus à prova e disse-lhe: Mestre, que farei para herdar a vida eterna?
26 Ca ngǝ Yesu na anǝ nyi, “Mi nga nji tsǝfǝri wu dlaɗǝ nǝ Musa? Lagu mani nga gu jiga?”
26 Então, Jesus lhe perguntou: Que está escrito na Lei? Como interpretas?
27 Əngwar ja, “ ‘Ga yiwu Hyal Thlagǝ ngau ǝnga ɗǝfuwa gǝ papatǝu, ǝnga piya gǝ papatǝu, ba ǝnga ɗǝnga ngǝ papatǝu.’ Mǝthlǝkura nyi, ga yiwu tǝwul ngau, ǝnggǝr kǝra gu yiwu kǝrngau.”
27 A isto ele respondeu: Amarás o Senhor, teu Deus, de todo o teu coração, de toda a tua alma, de todas as tuas forças e de todo o teu entendimento; e: Amarás o teu próximo como a ti mesmo.
28 Əngwar Yesu anǝ nyi, “A nabiyar gǝ kakalǝu, ma gǝ mǝl abangau, ba ga uya pi.”
28 Então, Jesus lhe disse: Respondeste corretamente; faze isto e viverás.
29 Ndǝ kau, ju yiwu ja cabiya abǝr naja, ju sǝni sau. Əngwar ja, “Kar ndangǝ, wa ngǝ tǝwul ɗa ka?”
29 Ele, porém, querendo justificar-se, perguntou a Jesus: Quem é o meu próximo?
30 Ca ngǝ Yesu shaɗǝwa nyi, ji na, “Vanyi ndǝ, hyaˈari wu Urshalima ja vǝr maˈyi a gyiwu Yariko, kǝ ji tǝɗǝ wu tsa njir ɗa lagu. Kǝ ndǝ zǝɗǝna zhaɓi nyi, ba ndǝ dǝgǝ nyi, ndǝ piyari nyi lǝha dzǝr tau.
30 Jesus prosseguiu, dizendo: Certo homem descia de Jerusalém para Jericó e veio a cair em mãos de salteadores, os quais, depois de tudo lhe roubarem e lhe causarem muitos ferimentos, retiraram-se, deixando-o semimorto.
31 Wu lagu ta, pubu a vǝr tǝrabiya, ǝnggǝra ji lari ndǝ kau, ba ji sha, ji tǝrabiya sǝ nyi ar dza lagu.
31 Casualmente, descia um sacerdote por aquele mesmo caminho e, vendo-o, passou de largo.
32 Ɓǝliya sar kushu, ba ndǝr Lawi dla ar lagu ta tsu, kǝ ji taˈyau, ji tsamiya nyi, ba ji mbar lagu ji maˈyi sǝ nyi.
32 Semelhantemente, um levita descia por aquele lugar e, vendo-o, também passou de largo.
33 Ɓǝra ɓǝliya sar kushu, kǝja ndǝr Samariya (njira njir Izirayila diɗana) a vǝr ɓǝ nyi, ta ji lar ndǝ kau, ba ji taˈyau....... Kǝ ji lǝnguɗiya lǝhǝ ja tau, kǝ ji tǝhuɗǝ ǝgya ja.
33 Certo samaritano, que seguia o seu caminho, passou-lhe perto e, vendo-o, compadeceu-se dele.
34 .Kǝ ji puwa a gu mbǝlgǝ nyi ˈyimi..r wur inabi, ǝnga mal, ba ji pǝɗiya mbǝlga nyi ǝnga takulagǝu, ji dzǝgwa fǝri nyi a dar ya kwara nyi, kǝ ji hǝri nyi a shili wu vanyi ki dlǝwu mǝthlǝpi, ji sa shilǝgǝ nyi.
34 E, chegando-se, pensou-lhe os ferimentos, aplicando-lhes óleo e vinho; e, colocando-o sobre o seu próprio animal, levou-o para uma hospedaria e tratou dele.
35 Ayukuɗa pida pathlǝu, ǝngwar ja anǝ thlagǝr .ki nǝ dlǝwu mǝthlǝpi kau, ‘Kǝja kwaɓa tsaˈa ga ki ndǝr mǝl thlǝr nǝ pǝkǝ mǝthlǝu, ga dumwa ǝnga tsamǝ nyi, yu maˈyi, ma sǝra gǝ tsǝya adabanga kau, ma yi ɓǝra sha shili, ba ya sa kina ngau.’ ”
35 No dia seguinte, tirou dois denários e os entregou ao hospedeiro, dizendo: Cuida deste homem, e, se alguma coisa gastares a mais, eu to indenizarei quando voltar.
36 Kǝ Yesu ɓǝra yiwa nyi, ji na, “Wu pama nji makǝr kau, wa ngǝ cabiya abǝr naja ngǝ tǝwul ndǝ ka?”
36 Qual destes três te parece ter sido o próximo do homem que caiu nas mãos dos salteadores?
37 Əngwar ja, “Ndǝ kǝ cabiya nyi yiwukur kau.”
37 Respondeu-lhe o intérprete da Lei: O que usou de misericórdia para com ele. Então, lhe disse: Vai e procede tu de igual modo.
38 Ənggǝra Yesu ǝnga zǝmbǝlma nyiˈyar, a vǝr dumwa ǝnga ɓau, ba ndǝ vu vanyi mǝlmǝ kǝra vanyi mala nja ngga ǝnga Marthla dlǝwuri nyi a vu ki nyi.
38 Indo eles de caminho, entrou Jesus num povoado. E certa mulher, chamada Marta, hospedou-o na sua casa.
39 Mala kau, kwamǝ nyi aˈyi kǝra nja ngga ǝnga Maryamu, naja ji nggya a gyiwu ˈyi lǝha dzǝr Thlagǝu, ja vǝr sǝ himi sǝra ju na.
39 Tinha ela uma irmã, chamada Maria, e esta quedava-se assentada aos pés do Senhor a ouvir-lhe os ensinamentos.
40 Ama Marthla nǝ nyi, mǝl thlǝr sǝr sǝm ngǝ hǝna ɗǝnga nyi. Kǝ ji maˈyi a ndǝra Yesu ji nda na anǝ nyi, “Thlagǝu, aˈyi ga lari ǝnggǝra kwamǝ ɗa piyari ɗa, ya vǝr mǝl thlǝr kǝ patǝ zhizhi ɗa wa? Usi nar nyi ja shili, aga ja sa dlǝwari ɗa.”
40 Marta agitava-se de um lado para outro, ocupada em muitos serviços. Então, se aproximou de Jesus e disse: Senhor, não te importas de que minha irmã tenha deixado que eu fique a servir sozinha? Ordena-lhe, pois, que venha ajudar-me.
41 Ama kǝ Thlagǝ shaɗǝwa nyi, “Marthla, Marthla, hangǝkala ga, a hyaˈari, kǝ ji hǝna ɗǝnga ngau, a dar sǝ gangǝu,
41 Respondeu-lhe o Senhor: Marta! Marta! Andas inquieta e te preocupas com muitas coisas.
42 ama sǝ zǝmǝ wacu ca ngǝ mǝnahǝu, Maryamu nǝ nyi a caɗǝbiyari ja, agabangau, ndǝr sǝni mbǝliya ara ja aˈyi mai.”
42 Entretanto, pouco é necessário ou mesmo uma só coisa; Maria, pois, escolheu a boa parte, e esta não lhe será tirada.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 10, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.