Mateus 5

Chiquihuitlán Mazatec NT (MAQ_TBL) vs NVT

Sair da comparação
NVT Nova Versão Transformadora
1 Hya xi cavutsejen Jesús xi camatangun xutacjín jan ne, quijiniji me ngu ndetjun, hane xi cavéjña Jesús ne, casahmitiña xuta tsëhë Jesús.
1 Certo dia, quando Jesus viu que as multidões se ajuntavam, subiu a encosta do monte e ali sentou-se. Seus discípulos se reuniram ao redor,
2 Sehe cavetsihin cavicuya me xuta jan cuitjin:
2 e ele começou a ensiná-los.
3 ―‍Jemu ndaja tsëhë me xi machaya rë me xi tsichaja sa rë cjuatacun rë me xcun Nina matsejen ta satë rë me gubiernu xi sahmi Nina.
3 “Felizes os pobres de espírito, pois o reino dos céus lhes pertence.
4 ’Jemu ndaja tsëhë me xi jihndava me tsëhë cjuachoho matsejen ta Nina sua rë me cjuetacun.
4 Felizes os que choram, pois serão consolados.
5 ’Jemu ndaja tsëhë xuta jeya, xuta xi hacuiin xta me matsejen ta, cjuahatsja me nangui xi sua Nina.
5 Felizes os humildes, pois herdarão a terra.
6 ’Jemu ndaja tsëhë me xi sacuaha sahmi yahnga xuta xi vojo rë xi fi tjengui rë comida, cuanitjin tjengui me xcusun xi cuma tyjahi cjuatacun rë me xcun Nina matsejen ta, cuechu nixtin xi cuiyujuchihin cjuatacun rë me.
6 Felizes os que têm fome e sede de justiça, pois serão saciados.
7 ’Jemu ndaja tsëhë me xi tjin rë cjuayumatacun cojo xuta, ta hacuaha cjuahatsja me cjuayumatacun tsëhë Nina.
7 Felizes os misericordiosos, pois serão tratados com misericórdia.
8 ’Jemu ndaja tsëhë me xi tjin ngu cjuatacun tyjahi cahntsua xahasen rë me matsejen ta, scuëë me Nina.
8 Felizes os que têm coração puro, pois verão a Deus.
9 ’Jemu ndaja tsëhë me xi tsinguejyu rë xuta xi chohovëë xicjin me matsejen ta, me vëhë jan ne, cuichja Nina xi quihndi rë me.
9 Felizes os que promovem a paz, pois serão chamados filhos de Deus.
10 ’Jemu ndaja tsëhë me hya xi tsujyihiya tjengui xuta me cojo cjuahngatacun ngatsë rë xi tjin rë me ngu cjuatacun cojo Nina matsejen, ta satë rë me gubiernu xi sahmi Nina.
10 Felizes os perseguidos por causa da justiça, pois o reino dos céus lhes pertence.
11 ’Jemu ndaja tsujun ngayun ne sá xi ngatsë naha choho cuichja xuta tsujun o sá xi tsujyihiya tjengui nuju xuta cojo cjuahngatacun o sá xi cojo cjuandesu tsicanijijyë me ngayun.
11 “Felizes são vocês quando, por minha causa, sofrerem zombaria e perseguição, e quando outros, mentindo, disserem todo tipo de maldade a seu respeito.
12 Nixtin hya ne, jemu catama sua rë xahasen nuju ngatsë rë cjuañihi vë ta jemu jyë ngu cjuandaja xi tacunya nuju ngajan ngahnga. Cuanitjin ni choho casahmi xutachanga naja cojo profeta rë Nina xi caviyuju hatsëë nixtin.
12 Alegrem-se e exultem, porque uma grande recompensa os espera no céu. E lembrem-se de que os antigos profetas foram perseguidos da mesma forma.”
13 ’Ngayun, tjin hacutjin machji rëhë ngayun ngajñi rë xuta sacuaha sahmi naxa xi sahmi xtya rë ngu xichine. Ta sá xi naxa cjuë xtya rë ne, tsajin sa ngu xcusun xi cuma sahmi xtya rë. Hane sá xi cjuë xtya rë ne, tsajin me machji rëhë ta, scandi ni xuta, ngajan ni sune me.
13 “Vocês são o sal da terra. Mas, se o sal perder o sabor, para que servirá? É possível torná-lo salgado outra vez? Será jogado fora e pisado pelos que passam, pois já não serve para nada.
14 ’Cuanitjin ne, tjin hacutjin machji rëhë ngayun ngajñi rë xuta sacuaha machji rëhë ngu ndihi xi sua hasen rë. Ta sá xi ndetjun tacun nandya matsejen ne, hatuxa tsejen; tsajin me xi cuatsa rë.
14 “Vocês são a luz do mundo. É impossível esconder uma cidade construída no alto de um monte.
15 Cuanitjin ne, hacuaha tsajin ngu xuta xi ha xcun xi ha cavetaha rë me ngu ndihi ne, sehe cjuaha me cueyahma me ngahma rë ngu caxa. Hatuxa cjuaha me cuejñatsejen me cahndë́ rë cojo sa xi xuta xi siu me hiscan xi seti ndihi jan ne, cuechu hasen rë.
15 Não faz sentido acender uma lâmpada e depois colocá-la sob um cesto. Pelo contrário, ela é colocada num pedestal, de onde ilumina todos que estão na casa.
16 Hacuanitjin chuva vëhë, meje rë xi nihñu cjuandaja xi scuëë xuta xcusun xi nihñu hane ngatsë rë xcusun jan ne, sahmi jyë me sahmi hnga me Nahmi nuju xi tacun me ngahnga.
16 Da mesma forma, suas boas obras devem brilhar, para que todos as vejam e louvem seu Pai, que está no céu.”
17 ’Xi caningatuuntacuun matsejen xi nduvá tsinguétsun ngahñu rë ley xi catsihindu xutachanga naja Moisés o cjua xi cachja profeta. Cahndë́ rë xi tsinguétsun ne, sahmechihin cjua jan.
17 “Não pensem que eu vim abolir a lei de Moisés ou os escritos dos profetas; vim cumpri-los.
18 Hatuxa cuichjá cojo nuju cjuaquixi ta hya xi tacun cuaha ngahnga ne tacun cuaha ngasunhndë ne, cumaji chjahanxin rë cjua rë ley jan cojo yëjë ni letra rë ta, cuejña cuaha hiscan cumachihin cjua rë.
18 Eu lhes digo a verdade: enquanto o céu e a terra existirem, nem a menor letra ou o menor traço da lei desaparecerá até que todas as coisas se cumpram.
19 Vëhë xi tu yo ni xi sahmicuendaain tsëhë hisca ngu rquí cjua rë, hane sá cuinchangui me yahnga xuta xi cuanitjin sahmi me, chuva cuengui chji rë me hya xi sahmi Nina gubiernu. Peru tu yo ni me xi cjuahacuenda me hacuaha tsingacun me xuta xi cjuahacuenda me ley jan, me vëhë cuma titjun me hya xi sahmi Nina gubiernu.
19 Portanto, quem desobedecer até ao menor mandamento, e ensinar outros a fazer o mesmo, será considerado o menor no reino dos céus. Mas aquele que obedecer à lei de Deus e ensiná-la será considerado grande no reino dos céus.
20 Nguehe cuichjá cojo nuju ngayun ta meje rë xi hitsë sa tyjahi cjuatacun nuju xi cumá rë cjuatacun rë xuta xi vicuya me ley o sá xi xuta partidu fariseo, ta sá tsajin ne, satiin nuju gubiernu xi sahmi Nina.
20 “Eu os advirto: a menos que sua justiça supere muito a justiça dos mestres da lei e dos fariseus, vocês jamais entrarão no reino dos céus.”
21 ’Ha hyun cjua xi cafaha xuta hatsëë nixtin xi chja xi canicuun xingun hacuaha chja xi yo xi tsiquehen xicjin matsejen ne, cjue me xcun juez xi tsichuva me jyë́ rë me.
21 “Vocês ouviram o que foi dito a seus antepassados: ‘Não mate. Se cometer homicídio, estará sujeito a julgamento’.
22 Peru cuichjá cojo nuju xi hisca yo xi macjan rë cojo xicjin ne, satë rë xi tsichuva me. Hane yo xi chjataha xicjin ne, cjue xcun juez xi matitjun. Cuanitjin yo me xi cuichja tsëhë xuta: “Ngarca ngayun”, cuechji me tsëhë jyë́ rë me ngajan xcun ndihi xi tsajin nixtin coho.
22 Eu, porém, lhes digo que basta irar-se contra alguém para estar sujeito a julgamento. Quem xingar alguém de estúpido, corre o risco de ser levado ao tribunal. Quem chamar alguém de louco, corre o risco de ir para o inferno de fogo.
23 ’Ngatsë rë vihi, sá xi hora xi vejñu chjë nuju ngasunscun ne, sá xi tu ñahñu ni vitsjen nuju xi choho canihñu cojo xingun
23 “Portanto, se você estiver apresentando uma oferta no altar do templo e se lembrar de que alguém tem algo contra você,
24 ngajan catejñavasen chjë nuju, titjun cuangun tjengun xingun, hane chjayun rë me cjuaninchataha hane xi camandaja yun cojo me, sehe cuyun cuejñu chjë nuju jan.
24 deixe sua oferta ali no altar. Vá, reconcilie-se com a pessoa e então volte e apresente sua oferta.
25 ’Sá ndiya tivangun cojo xuta xi meje cuinchajyë nuju xcun xutaxa rë ne, meje rë xi cuisiajmuchuhun cojo me, cojo sa xi ngajñi nuju cuma chihin ta sá tsajin ne, cjuecojo nuju me xcun juez. Hane juez matsejen ne, squindaya me mayu sehe sahmi nuju me entregadu, hane cjue cueya nuju me ndavaya.
25 “Quando você e seu adversário estiverem a caminho do tribunal, acertem logo suas diferenças. Do contrário, pode ser que o acusador o entregue ao juiz, e o juiz, a um oficial, e você seja lançado na prisão.
26 Ta cuichjá cojo nuju cjuaquixi ta hatuxa tsajin nixtin xi cuetjun tsëhë ngajan jinguyëjë rë xi cjëë cuechjun yëjë ni tujún xi quitjun.
26 Eu lhe digo a verdade: você não será solto enquanto não tiver pago até o último centavo.”
27 ’Ha hyun cjua xi cafaha xuta hatsëë nixtin xi chja cuitjin: “Xicanihñuu cjuatsehen cojo rë ngu chjuun o cojo rë ngu xihin xi hacuiin tsujun.”
27 “Vocês ouviram o que foi dito: ‘Não cometa adultério’.
28 Peru cuichjá cojo nuju xi hisca xi ngu xihin xi vutsejen me ngu chjuun xi macacun me cojo na, ngajñi cjuatacun rë me ne, ha casahmi me cjuatsehen cojo ran.
28 Eu, porém, lhes digo que quem olhar para uma mulher com cobiça já cometeu adultério com ela em seu coração.
29 ’Hindë sá xi cjuatacun nuju meje rë xi nihñu ngu jyë́ tsëhë xcusun xi chutsujun cojo tuxcuun ladu quixi, hitsë sa ndaja tsujun sá xi chjuhunxun tuxcuun jan chandunxun cojo sa xi hacuiin tsitsehen nuju, ta hitsë sa vengui chji rëhë xi ma chaja nuju ngu rquí yojo nuju hane hacuiin xi cuangun jingu hiscan xi má hasen rë nima castigu.
29 Se o olho direito o leva a pecar, arranque-o e jogue-o fora. É melhor perder uma parte do corpo que ser todo ele lançado no inferno.
30 Cuanitjin ne, sá xi cjuatacun nuju meje rë xi nihñu ngu jyë́ cojo ntsun quixi ne, hitsë sa venguichji rëhë xi chandunxun ntsun jan ta hitsë sa ndaja tsujun xi machaja ngu rquí yojo nuju tsëhë xi cuangun jingu hiscan xi má hasen rë nima castigu.
30 E, se a mão direita o leva a pecar, corte-a e jogue-a fora. É melhor perder uma parte do corpo que ser todo ele lançado no inferno.”
31 ’Hacuaha cafaha xuta hatsëë nixtin cjua xi chja cuitjin: “Ngu cha xi tsismi chjuun rë ne catejña cha ngu xujun tsja chjuun jan xi ha quihndë mijí rë cha na.”
31 “Também foi dito: ‘Quem se divorciar da esposa deverá conceder-lhe um certificado de divórcio’.
32 Peru nguehe cuichjá cojo nuju ta yo xi tsismi chjuun rë handasa ndastu mé cjuatsehen casahmi chjuun jan cojo ngu xihin xi hacjahi, hacuaha tjin rë me jyë́ ta sehe ngatsë rë xi catsismi me na ne sahmi chjuun jan cjuatsehen. Hacuaha yo xi cuixan cojo chjuun jan ne, tangun jyë́ rë cojo ngu xi sahmi cjuatsehen cojo ngu chjuun xi hacuiin chjuun rë.
32 Eu, porém, lhes digo que quem se divorcia da esposa, exceto por imoralidade, a faz cometer adultério. E quem se casa com uma mulher divorciada também comete adultério.”
33 ’Hacuaha hyun cjua xi cafaha xuta hatsëë nixtin xi chja cuitjin: Hya xi cuinújun: “Vëë Nina”, hatuxa sahmi ngujyë xi nihñuchuhun cjua xi canújun.
33 “Vocês também ouviram o que foi dito a seus antepassados: ‘Não quebre seus juramentos; cumpra os juramentos que fizer ao Senhor’.
34 Peru nguehe cuichjá cojo nuju ta hora xi cuisiajmu cojo xingun ne, hacuiin cuinújun xi vëë Nina, hacuiin cuinújun xi vëë sa jingu sa quihndi ngasunhndë. Cuinujuun xi vëë ngahnga ta ngahnga ne, tacun Nina xi vitexa me.
34 Eu, porém, lhes digo que não façam juramento algum. Não digam: ‘Juro pelo céu’, pois o céu é o trono de Deus.
35 Hacuaha cuinujuun xi vëë ngasunhndë ta ngasunhndë ne, tangun sacuaha ngu yatë hiscan xi tine ntsacu Nina. Cuinujuun xi vëë Jerusalén ta Jerusalén ne, nandya xi tsëhë Nina, Me xi Matitjun.
35 Também não digam: ‘Juro pela terra’, pois a terra é onde ele descansa os pés. E não digam: ‘Juro por Jerusalém’, pois Jerusalém é a cidade do grande Rei.
36 Cuinujuun cuitjin: “Sá xi quixiin jain cjua naha ne, catinduva ngu cjuacjintacun xi cuatjun”, ta tsëhë xi ngayun ne, hisca hitsë cumaji cuitexun sá xi cuma jma tsjarcun o sá xi cuma tyjava.
36 Nem sequer digam: ‘Juro pela minha cabeça’, pois vocês não podem tornar branco ou preto um fio de cabelo sequer.
37 Hya xi cuisiajmu, sá xi “joho” nújun ne, cuanitjin ni cuitejña; o sá xi “jéya” nújun, hacuaha cuanitjin ni ndatjin ta, sá xi vetjutë visiajmu cjua cjín jan ne, cjua cjín jan ne, nduva tsëhë cjuatsehen.
37 Quando disserem ‘sim’, seja de fato sim. Quando disserem ‘não’, seja de fato não. Qualquer coisa além disso vem do maligno.”
38 ’Hyun cjua xi cafaha xuta hatsëë xi chja cuitjin: Cha xi cuahaxin tuxcun xicjin ne, hacuaha chjahaxin rë tsëhë cha. Cuanitjin cha xi cuahaxin nehñu xicjin ne, hacuaha cuanitjin ni chjahaxin rë nehñu cha.
38 “Vocês ouviram o que foi dito: ‘Olho por olho, dente por dente’.
39 Peru nguehe cuichjá cojo nuju ta, canicuyuun cjuatsehen. Sá xi tjin yo xi vanguihmu nuju, yo xi vajaya ngu ladu tsa nuju matsejen ne, nicuyun sa ngu ladu catajaya.
39 Eu, porém, lhes digo que não se oponham ao perverso. Se alguém lhe der um tapa na face direita, ofereça também a outra.
40 Cuanitjin ne, sá xi tjin yo xi cjuecojo nuju xcun juez xi fahataha chingá nuju matsejen ne, hacuaha tuhun rë me cojo yëjë ni tsjian hasu nuju.
40 Se você for processado no tribunal e lhe tomarem a roupa do corpo, deixe que levem também a capa.
41 Cuanitjin ne sá xi ngu xuta ne, sahmi nuju me ngujyë xi chanuju chaha rë me ngu kilómetro, cahndë́ rë ngu ni, tanguncujun jo kilómetro.
41 Se alguém o forçar a caminhar uma milha com ele, caminhe duas.
42 Yëjë ni xuta xi fehya nuju me mé xi machaja rë me matsejen ne, tuhun rë me. Hane sá xi scuxetaha nuju me, tuhun rë me.
42 Dê a quem pedir e não volte as costas a quem quiser tomar emprestado de você.”
43 ’Hyun cjua xi cafaha xuta hatsëë nixtin xi chja cuitjin: “Nihmutacún xuta xi siutahndee nuju; choho hyun xuta xi má condra nuju.”
43 “Vocês ouviram o que foi dito: ‘Ame o seu próximo’ e odeie o seu inimigo.
44 Peru cuichjá cojo nuju ta, hacuaha nihmutacún xuta xi má condra nuju; ndaja nihñu cojo xuta xi choho vëë nuju me. Nújunyumuntuhun rë xuta xi tsujyihiya tjengui nuju me cojo cjuahngatacun.
44 Eu, porém, lhes digo: amem os seus inimigos e orem por quem os persegue.
45 Sá xi cuatjin nihñu ne, cumatsejen xi chjayunngun sacuaha sahmi Nahmi nuju xi tacun ngahnga ta, Nina ne, sahmi me xi ngu chihin ni vetjucaa tsuhi xi casahmi me hane vechu hasen rë hiscan siu xuta tsehen hacuaha hiscan siu xuta ndaja. Hacuaha sahmi me xi vaha tsi xcun jnu rë xuta xi tjin xi cun rë me, hane hacuaha xcun jnu rë xuta xi tsajin xi cun rë me xcun Nina.
45 Desse modo, vocês agirão como verdadeiros filhos de seu Pai, que está no céu. Pois ele dá a luz do sol tanto a maus como a bons e faz chover tanto sobre justos como injustos.
46 Tsajin yo xi sua chjí nuju tsëhë xi hmutacún xuta xi hmucacun nuju me matsejen, tsëhë xi hacuaha hisca cha faha tujúnsa (xi jemu vaxë cha tujún) matsejen ne, hmucacun cha xuta xi hmucacun rë cha.
46 Se amarem apenas aqueles que os amam, que recompensa receberão? Até os cobradores de impostos fazem o mesmo.
47 Hacuanitjin ne, sá xi suvun cuinújun nina cojo xuta nuju ne, ¿há hitsë sa ndaja yun xi cuma rë yahnga xuta? ¡Jéya! Hisca xuta xi macjaain rë me Nina ne, tjin rë me xcusun ndaja vë.
47 Se cumprimentarem apenas seus amigos, que estarão fazendo de mais? Até os gentios fazem isso.
48 Vëhë xi mameje rë xi tangun cojo ngasunhndë nuju cojo ngu xcusun xi tyjahi chichihin ni, cumatangun xcusun nuju cojo xcusun rë Nina xi tyjahi chichihin cjuatacun rë me.
48 Portanto, sejam perfeitos, como perfeito é seu Pai celestial.”

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 5, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.