Mateus 19

SISIPAC AC ɊELIA (KGF) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Yesu ac imi ʒéyu tecgéyu Galilaia baec waima Yodan doku néwéc Yuda baec suciguc keŋec.
1 Depois de dizer isso, Jesus saiu da Galileia e foi para a região da Judeia que fica no lado leste do rio Jordão.
2 Keŋu ic embac tuŋ yandanéŋ méndacmima keŋgic baec imuaru hafiginaguc imi mehiaru énécmiyec.
2 Uma grande multidão o seguiu, e ali ele curou os doentes.
3 Waŋu Farisaio ic ieneŋ hama batucgéma qesigic; Ic méŋnéŋ hénia imuac me imuac iniŋa hia waimimacac héna méŋ hezac me?
3 Alguns fariseus chegaram perto dele e, querendo conseguir alguma prova contra ele, perguntaram: — Será que pela nossa
4 Ʒégic melemma ʒéyec; Mihicŋi mihicŋi miŋinanéŋ hénihéniaiguc ic momacguc ʒéma embac momacguc meérécmima ac yomuhuc ʒéyec imi ini ménda oloŋniŋanʒu?
4 Jesus respondeu:
5 Hénia imuac niŋac icnéŋ neŋgoc maŋgocya wai érécmima kemma iniŋawac muru qékétayu éréhécnéŋ momacguc wammaoc.
5 E Deus disse: “Por isso o homem deixa o seu pai e a sua mãe para se unir com a sua mulher, e os dois se tornam uma só pessoa.”
6 Imuac iereŋ imi éréhéc qahac, néŋ séwi momacguc, imuac Anutunéŋ toroqe érécmiyec imi icnéŋ ménda méndéŋ érécmimu.
6 Assim já não são duas pessoas, mas uma só. Portanto, que ninguém separe o que Deus uniu.
7 Imuhuc énézéyu ieneŋ yomuhuc ʒégic; Waŋu hénia némac niŋac Mosenéŋ héric amuamuyawac kiwi omima mélina keŋu ʒéyec?
7 Os fariseus perguntaram: — Nesse caso, por que é que Moisés permitiu ao homem mandar a sua esposa embora se der a ela um documento de divórcio?
8 Imuhuc ʒégic, Yesunéŋ melemma énézéyec; Mosenéŋ ewa qerigina selia imuac niŋ wamma wai énécmiyec, néŋ hénihénia igucnec imi imuhuc qahac.
8 Jesus respondeu:
9 Ni énézézua, mérénéŋ méŋ iniŋa saŋgima haka biria ménda waŋeciguc hénia tosara niŋac waimima embac méŋ memac imi kaisero wanʒac.
9 Portanto, eu afirmo a vocês o seguinte: o homem que mandar a sua esposa embora, a não ser em caso de adultério, se tornará adúltero se casar com outra mulher.
10 Imuhuc ʒéyu tohotoho ichéra ieneŋ yomuhuc ézégic; Ic méŋnéŋ iniŋaguc héna ac imuhucya tohomacac hezaciguc embac ménda mema kecmac iminéŋ hia wammac.
10 Os discípulos de Jesus disseram: — Se é esta a situação entre o homem e a sua esposa, então é melhor não casar.
11 Ʒégic Yesunéŋ melemma ʒéyec; Ac imi ic momac yandanéŋ niŋtohomuac séc qahac, néŋ imuhuc meénécmimia sac imuhuc wammu.
11 Jesus respondeu:
12 Ic tosia ieneŋ neŋgoc héri igucnec héfiŋ wamma hicŋianʒu. Waŋu méŋ imi icnéŋ waŋ énécmigic héfiŋ wamma kecanʒu. Waŋu tosia ieneŋ kurumeŋac héŋgaleŋ ama niŋac eŋaoc héfiŋ ic ésécnec wamma kecanʒu. Ac imi tohomuac séc imi eneŋ hia tohomu.
12 Pois há razões diferentes que tornam alguns homens incapazes para o casamento: uns, porque nasceram assim; outros, porque foram castrados; e outros ainda não casam por causa do
13 Waŋu Yesunéŋ méria orucginaiguc haima ʒéwelec énécmimac niŋ ic embac tosara ieneŋ nambérac komoc komoc onagicma hagic tohotoho ichéra ieneŋ qetali énécmima ac waŋ énécmigic.
13 Depois disso, algumas pessoas levaram as suas crianças para Jesus pôr as mãos sobre elas e orar, mas os discípulos repreenderam as pessoas que fizeram isso.
14 Imuhuc waŋgic Yesunéŋ yomuhuc ʒéyec; Nambérac komoc komoc imi wai énécmigic nuac hagic, neuŋ ménda héiénécmigic. Kurumeŋac héŋgaleŋ ama imi komoc komoc imuhucya ionac buŋa wanʒac.
14 Aí ele disse:
15 Imuhuc ʒéma méria ionac orucginaiguc hai énécmimaguc baec imi waima keŋec.
15 Então Jesus pôs as mãos sobre elas e foi embora.
16 Waŋu ninʒu? Ic méŋnéŋ iwac muru hosuru hama yomuhuc qesimiyec; Kiwi ic, ni némac haka hiabia wamma kekec hémbénaŋa imi memaŋ.
16 Certa vez um homem chegou perto de Jesus e perguntou: — Mestre, o que devo fazer de bom para conseguir a vida eterna?
17 Ʒéyu Yesunéŋ yomuhuc ʒéyec; Némac niŋ haka hiabiawac qesinénʒaŋ? Hiabia wanʒac imi momacguc sac kecʒac. Waŋu gi kekec hémbénaŋaiguc keremmaŋ ʒé wanʒaŋiguc imi héna ac tohowésémaŋ.
17 Jesus respondeu:
18 Imuhuc ʒéyu ʒéyec; Némac héna ac niŋac ʒézaŋ? Ʒéyu Yesunéŋ melemma ʒéyec; Ic ménda qehumuwésémaŋ. Kaisero ménda wambésémaŋ. Kowu ménda mewésémaŋ. Héipuc ac ikora ménda ʒéwésémaŋ.
18 — Que mandamentos? — perguntou ele. Jesus respondeu:
19 Neŋgoc maŋgocga eegira héiwésémaŋ. Waŋu geŋga siŋ niŋamuanʒaŋ ésécnec alaga siŋ nimmiwésémaŋ.
19 respeite o seu pai e a sua mãe e ame os outros como você ama a você mesmo.”
20 Ʒéyu ʒéyec; Ni imi mocʒoŋ tohodacma kecanʒua, imuac némacnéŋ méŋ nuac muru ménda sécgézac?
20 — Eu tenho obedecido a todos esses mandamentos! — respondeu o moço. — O que mais me falta fazer?
21 Imuhuc ʒéyu Yesunéŋ ézéma ʒéyec; Gi solaŋanimaŋ ʒé kemma hinac iwawaiga imi haina boŋa megic soukiwa iminéŋ maqeqeya énécmiwésémaŋ. Imuhuc wanna kurumeŋiguc iwawai eeyaguc hegémmac. Waŋu geŋga imi hama ni méndac némbésémaŋ.
21 Jesus respondeu:
22 Imuhuc ʒéyu ac imi nimma ic merac imi hinac ʒéma soukiwaya yanda hemiyec imuac niŋ ewaya biriyu keŋec.
22 Quando o moço ouviu isso, foi embora triste, pois era muito rico.
23 Keŋu Yesunéŋ tohotoho ichéra énézéma ʒéyec; Ni hélacnec énézézua, ic hinac yanda ginaguc ieneŋ kurumeŋac héŋgaleŋ amaiguc kerembiŋ ʒé osimu.
23 Jesus então disse aos discípulos:
24 Ni muŋguc énézézua, kamele yaŋnéŋ qodu kifaŋaiguc kereŋkereŋa imi bénʒéŋadac, néŋ ic hinac yanda ginagucnéŋ Anutuac héŋgaleŋ amaiguc kereŋkereŋa imi osiosiya.
24 E digo ainda que é mais difícil um rico entrar no Reino de Deus do que um camelo passar pelo fundo de uma agulha.
25 Imuhuc ʒéyu tohotoho ichéra ieneŋ nimma bacgina kuneŋnec yandiyu ʒégic; Imuhuc waŋu mérénéŋ aŋgéŋ timimiawac séc wammac?
25 Quando ouviram isso, os discípulos ficaram muito admirados e perguntavam: — Então, quem é que pode se salvar?
26 Ʒégic Yesunéŋ inicma énézéyec; Imi ic eneŋ memuac séc qahac, néŋ Anutuguc imi iwawai mocʒoŋ yanda medac medara.
26 Jesus olhou para eles e respondeu:
27 Imuhuc ʒéyu Peteronéŋ melemma ʒéyec; Ninʒaŋ, nini méndac gémbiŋ ʒé iwawai mocʒoŋ waidariŋ, imuac némac iwawai késawiŋ?
27 Aí Pedro disse: — Veja! Nós deixamos tudo e seguimos o senhor. O que é que nós vamos ganhar?
28 Qesiyu Yesunéŋ énézéyec; Hélacnec énézézua, baec yomuac hainetec wawaŋa naléiguc Icac Naŋa imi eŋeya edamuya imuac ic kewu tataraiguc tacmac imuaru méndac néŋanʒu ini imi momacnec tatac 12 imuaru tacma Israelac kisic 12 imi niŋgésima galeŋgé énécmimu.
28 Jesus respondeu:
29 Waŋu mérénéŋ méŋ nuac qacnawac wamma amaya me dara munia me nauŋa me neŋgoc maŋgocya me merachéra me baec aiya waizaciguc imuhucya imi 100 imuac séc ogicma mema kekec hémbénaŋa imi mératéc memu.
29 E todos os que, por minha causa, deixarem casas, irmãos, irmãs, pai, mãe, filhos ou terras receberão cem vezes mais e também a vida eterna.
30 Néŋ walac wanʒu ionarunec sasalanéŋ andia wammu. Waŋu andia wanʒu ionarunec sasalanéŋ walac wammu.
30 Muitos que agora são os primeiros serão os últimos, e muitos que agora são os últimos serão os primeiros.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 19, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.