João 7

SISIPAC AC ɊELIA (KGF) vs VC

Sair da comparação
VC Versão Católica
1 Imuac andiaiguc, Yuda ic ieneŋ Yesu qehumuwiŋ ʒé waŋgic, imuac niŋac Yesunéŋ Yuda baeciguc ménda keŋha wammaŋ ʒéma nimma Galilaia baeciguc lelecgéyec.
1 Depois disso, Jesus percorria a Galiléia. Ele não queria deter-se na Judéia, porque os judeus procuravam tirar-lhe a vida.
2 Waŋu Yuda ic ionac kendoŋ méŋ qara Sel hali kendoŋ imi hosuru hayec.
2 Aproximava-se a festa dos judeus chamada dos Tabernáculos.
3 Hayu Yesuac munahéra ieneŋ yomuhuc ézégic; Gi baec yomi waima Yuda baeciguc kenna imuaru guac tohotoho ichécga ieneŋ kiwi méréra meanʒaŋ imi hémmu.
3 Seus irmãos disseram-lhe: Parte daqui e vai para a Judéia, a fim de que também os teus discípulos vejam as obras que fazes.
4 Méŋnéŋ hicŋi tegicmaŋ ʒéma sasaŋgiaiguc ai ménda meanʒac. Gi ai imuhucya meanʒaŋ, imuac niŋac baec séc ic embac guac hénia énézéna hémmu.
4 Pois quem deseja ser conhecido em público não faz coisa alguma ocultamente. Já que fazes essas obras, revela-te ao mundo.
5 Munahéra imi momacnec i ménda ninʒéŋgégic imuac niŋac imuhuc ézégic.
5 Com efeito, nem mesmo os seus irmãos acreditavam nele.
6 Ʒégic Yesunéŋ yomuhuc énézéyec; Nuac nalé imi ménda hazac, waŋu onac nalé imi nalé séc hama heanʒac.
6 Disse-lhes Jesus: O meu tempo ainda não chegou, mas para vós a hora é sempre favorável.
7 Baec ic ieneŋ onac haʒéc waŋ énécmimuac séc qahac. Waŋu ni imi wawaŋ memegina imi biria ʒéma héipuc ac ʒéanʒua imuac niŋ haʒéc waŋ nénʒu.
7 O mundo não vos pode odiar, mas odeia-me, porque eu testemunho contra ele que as suas obras são más.
8 Ini kendoŋ imuac ekeŋgic, nuac naléna dindiŋa imi ménda ducŋizac imuac niŋ ni ménda ekemmaŋ.
8 Subi vós para a festa. Quanto a mim, eu não irei, porque ainda não chegou o meu tempo.
9 Imuhuc ʒéma inéŋ Galilaia baeciguc waima tarec.
9 Dito isto, permaneceu na Galiléia.
10 Waŋu munahéra kendoŋac kendacgic andéginaiguc i acguc momacnec ekeŋec, waŋu winiŋu qahac eŋeyacnec saŋgima ekeŋec.
10 Mas quando os seus irmãos tinham subido, então subiu também ele à festa, não em público, mas despercebidamente.
11 Waŋu kendoŋiguc Yuda ic ieneŋ iwac wamma yomuhuc qesiamugic, ic imi dimia tacʒac?
11 Buscavam-no os judeus durante a festa e perguntavam: Onde está ele?
12 Waŋu ic tuŋ yanda sucginaiguc iwac ac saŋec sasala ʒégic. Waŋu tosaranéŋ ic imi ic hiabia ʒégic, waŋu tosaranéŋ ʒéqetali wamma ʒégic; Qahac, ic iminéŋ ic embac ikoc waŋ énécmianʒac.
12 E na multidão só se discutia a respeito dele. Uns diziam: É homem de bem. Outros, porém, diziam: Não é; ele seduz o povo.
13 Waŋu Yuda ic ionac niŋac bacgina yandiyu méŋnéŋ méŋ winiŋu iwac ac méŋ ménda ʒéauyec.
13 Ninguém, contudo, ousava falar dele livremente com medo dos judeus.
14 Waŋu kendoŋ imi namuŋa éséc keŋu degucguc Yesunéŋ ocmuŋ téréyaiguc emma ku énécmiyec.
14 Lá pelo meio da festa, Jesus subiu ao templo e pôs-se a ensinar.
15 Kuénécmiyu Yuda ic ieneŋ welicgéma yomuhuc ʒégic; Inéŋ kiwi amaiguc ménda kerec, néŋ niniŋ imi dimuhuc késa kecʒac?
15 Os judeus se admiravam e diziam: Este homem não fez estudos. Donde lhe vem, pois, este conhecimento das Escrituras?
16 Yesunéŋ melemma yomuhuc ʒéyec; Kuénécmianʒua imi nena qahac, néŋ méli néŋec iwarunec.
16 Respondeu-lhes Jesus: A minha doutrina não é minha, mas daquele que me enviou.
17 Méŋnéŋ Anutuac ewa siŋawac wammaŋ ʒé wanʒac iminéŋ ackuaʒécna ʒézua imi Anutu arunec me nuarunec imi niŋasarimac.
17 Se alguém quiser cumprir a vontade de Deus, distinguirá se a minha doutrina é de Deus ou se falo de mim mesmo.
18 Méŋ eŋeya niniŋ tohoma ʒéanʒac imi eŋeya séwiya mepésimimu niŋac imuhuc waŋanʒac. Waŋu méŋ mélimiyec imi mepésimimaŋ ʒé ai meanʒac imi mia ic héla. Iwaru képésira méŋ ménda hezac.
18 Quem fala por própria autoridade busca a própria glória, mas quem procura a glória de quem o enviou é digno de fé e nele não há impostura alguma.
19 Mosenéŋ héna ac imi ménda énécmiyec me? Waŋu kileŋ sucginaiguc méŋnéŋ méŋ héna ac imi ménda tohoanʒac. Ini némac niŋ nuwiŋ ʒé wanʒu?
19 Acaso não foi Moisés quem vos deu a lei? No entanto, ninguém de vós cumpre a lei!...
20 Ʒéyu ac bakia melemma ʒégic; Gi uŋa biria méŋ késakecʒaŋ, mérénéŋ gumaŋ ʒé wanʒac?
20 Por que procurais tirar-me a vida? Respondeu o povo: Tens um demônio! Quem procura tirar-te a vida?
21 Yesunéŋ énézéyec; Ni kiwi méréra momacguc sac wamba ini mocʒoŋ aurizu.
21 Replicou Jesus: Fiz uma só obra, e todos vós vos maravilhais!
22 Mosenéŋ séwi heric haka imi ʒéénécmiyu ini Sabataiguc ic méŋac séwiya hericanʒu. Waŋu haka imi Mosearunec qahac, imi yanda onarunec.
22 Moisés vos deu a circuncisão {se bem que ela não é de Moisés, mas dos patriarcas}, e até no sábado circuncidais um homem!
23 Moseac héna ac ménda logimuac Sabataiguc séwi heric haka imi waŋanʒu. Imuhuc wamma némac niŋ Sabataiguc ic méŋac séwiya mocʒoŋ mehiaru miyi imuac haʒéc waŋ nénʒu?
23 Se um homem recebe a circuncisão em dia de sábado, e isso sem violar a Lei de Moisés, por que vos indignais comigo, que tenho curado um homem em todo o seu corpo em dia de sábado?
24 Iwawai winiŋu hezac imuac sac hémma ac ménda ʒétecgégic. Néŋ ʒétecgictegic ac imi dindiŋanec ʒégic.
24 Não julgueis pela aparência, mas julgai conforme a justiça.
25 Waŋu Yerusalem miŋina tosaranéŋ yomuhuc ʒéma qesiamugic; Qewiŋ ʒé wanʒu imi ic yomi me?
25 Algumas das pessoas de Jerusalém diziam: Não é este aquele a quem procuram tirar a vida?
26 Ic imi ac winiŋu ʒéma you nanʒac. Waŋu ieneŋ ara ménda ʒézu. Galeŋ hécnina ieneŋ ic yomi Kristo ʒéma hélacnec nimmizu me?
26 Todavia, ei-lo que fala em público e não lhe dizem coisa alguma. Porventura reconheceram de fato as autoridades que ele é o Cristo?
27 Kristo hayu dimuacnec hazac imi ic méŋnéŋ ménda nimmac. Waŋu ic yomi dimuacnec imi nini ninʒiŋ.
27 Mas este nós sabemos de onde vem. Do Cristo, porém, quando vier, ninguém saberá de onde seja.
28 Yesunéŋ ocmuŋ téréya qeriaiguc ku énécmima selianec ʒéyec; Ini ni ʒéma ni dimuacnec hayi imi ninʒu, néŋ ni nena siŋ niŋac ménda mayi. Méŋ méli néŋec iminéŋ héla. Waŋu ini ménda nimmizu.
28 Enquanto ensinava no templo, Jesus exclamou: Ah! Vós me conheceis e sabeis de onde eu sou!... Entretanto, não vim de mim mesmo, mas é verdadeiro aquele que me enviou, e vós não o conheceis.
29 Waŋu ni imi inéŋ méli néŋu iwarunec mayi imuac niŋ ni imi i nimmizua.
29 Eu o conheço, porque venho dele e ele me enviou.
30 Imuhuc ʒéyu ieneŋ késawiŋ ʒé waŋgic. Waŋu naléya ménda ducŋiyu méŋnéŋ méŋ méraginanéŋ méŋ ménda osigic.
30 Procuraram prendê-lo, mas ninguém lhe deitou as mãos, porque ainda não era chegada a sua hora.
31 Waŋu sucgina igucnec sasalanéŋ i ninʒéŋgéma yomuhuc ʒégic; Kristo hawacnec imi ic yominéŋ kiwi méréra meanʒac imi ogicma kiwi méréra sasala hia mewacnec?
31 Muitos do povo, porém, creram nele e perguntavam: Quando vier o Cristo, fará mais milagres do que este faz?
32 Imuhuc ʒéma Yesuac ac saŋec imuhucya imuhucya ʒégic Farisaio ic ieneŋ nimma hofac oo ic kiwahécgina iniguc Yesu késamuac niŋ ocmuŋac galeŋ meme ai ic tosara méli énécmigic.
32 Os fariseus ouviram esse murmúrio que circulava entre o povo a respeito de Jesus. Então, de acordo com eles, os príncipes dos sacerdotes enviaram guardas para prendê-lo.
33 Waŋu Yesunéŋ ʒéyec; Ni nalé hotoŋadac iniguc kecmaguc méli néŋec iwac muru kemmaŋ.
33 Disse Jesus: Ainda por um pouco de tempo estou convosco e então vou para aquele que me enviou.
34 Ini hocnémmu waŋu ménda mihicŋi némmu. Ni kecmaŋ imuhucgeŋ ini hamuac séc qahac.
34 Buscar-me-eis sem me achar, nem podereis ir para onde estou.
35 Ʒéyu Yuda ic ieneŋ yomuhuc ʒéma eminiŋ waŋgic; Ic yomi dimuaru keŋu hocbiŋ? Alahécnina Girik ic sucginaiguc héndémma kecʒu ionaru kemma Girik ic ku énécmimaŋ ʒé imuhuc ʒézac me?
35 Os judeus perguntavam entre si: Para onde irá ele, que o não possamos achar? Porventura irá para o meio dos judeus dispersos entre os gregos, para tornar-se o doutor dos estrangeiros?
36 Hocnémmu waŋu ménda mihicŋi némmu. Ni kecmaŋ imuhucgeŋ hamuac séc qahac ʒézac ac imuac hénia imi némac?
36 Que significam essas palavras que nos disse: Buscar-me-eis sem me achar, e onde estou para lá não podereis ir?
37 Kendoŋ kunuha, nalé yandaiguc Yesunéŋ namma selianec ʒéauyec; Méŋnéŋ méŋ doku niŋac humuʒaciguc nuaru hama nemac.
37 No último dia, que é o principal dia de festa, estava Jesus de pé e clamava: Se alguém tiver sede, venha a mim e beba.
38 Kiwi téréyaiguc yomuhuc ogic hezac; Méŋ ni ninʒéŋgé némmac imi qeria igucnec doku kekecyaguc iminéŋ éréma luma kemmac.
38 Quem crê em mim, como diz a Escritura: Do seu interior manarão rios de água viva {Zc 14,8; Is 58,11}.
39 Imuhuc Ʒéyec imi méŋnéŋ méŋ i ninʒéŋgémac imi kecma Uŋa késamac, imuac niŋac Uŋawac niŋ imuhuc ʒéyec. Nalé imuhucgeŋ Yesunéŋ kurumeŋiguc ménda emma edamuyaguc ménda waŋec imuac niŋ Uŋa ménda méliyu mayecnec.
39 Dizia isso, referindo-se ao Espírito que haviam de receber os que cressem nele, pois ainda não fora dado o Espírito, visto que Jesus ainda não tinha sido glorificado.
40 Ac imi nimma ic tosara ieneŋ yomuhuc ʒégic; Hélacnec ic yomi Anutuac tiliŋ tiliŋ ic imi mia.
40 Ouvindo essas palavras, alguns daquela multidão diziam: Este é realmente o profeta.
41 Tosaranéŋ Ic imi Kristo wanʒac imuhuc ʒégic. Waŋu tosaranéŋ yomuhuc ʒémanec qesigic; Kristonéŋ Galilaia baec ama méŋ igucnec hia hicŋimacac séc? Imi qahacgucnec.
41 Outros diziam: Este é o Cristo. Mas outros protestavam: É acaso da Galiléia que há de vir o Cristo?
42 Kristo imi Betelehem ama areŋa yanda Dawidi kerec imuarunec iwac ɋeli onac sucgina igucnec hicŋimac imuhuc imi kiwi téréyaiguc ménda hezac me?
42 Não diz a Escritura: O Cristo há de vir da família de Davi, e da aldeia de Belém, onde vivia Davi?
43 Imuhuc ʒéma ic ieneŋ Yesuac niŋ méndéŋ amugic.
43 Houve por isso divisão entre o povo por causa dele.
44 Ic tosaranéŋ késawiŋ ʒé waŋgic waŋu méŋnéŋ mérianéŋ i ménda osiyec.
44 Alguns deles queriam prendê-lo, mas ninguém lhe lançou as mãos.
45 Ai merac ieneŋ liliŋgéma hofac oo ic kiwahécgina ʒéma Farisaio ic ionaru hagic yomuhuc qesiénécmigic; Némac niŋac Yesu ménda késama eŋ hazu?
45 Voltaram os guardas para junto dos príncipes dos sacerdotes e fariseus, que lhes perguntaram: Por que não o trouxestes?
46 Ʒégic ocmuŋac galeŋ meme ai ic ieneŋ melemma ʒégic; Ac imuhucya méŋnéŋ méŋ ménda ʒéauyu niŋaŋiŋ.
46 Os guardas responderam: Jamais homem algum falou como este homem!...
47 Ʒégic Farisaio ic ieneŋ yomuhuc énézégic; Ini acguc ikoc waŋ énécmizac?
47 Replicaram os fariseus: Porventura também vós fostes seduzidos?
48 Galeŋ ʒéma Farisaio ic nonarunec méŋnéŋ i ninʒéŋgé mizac me qahac?
48 Há, acaso, alguém dentre as autoridades ou fariseus que acreditou nele?
49 Ic eŋomia héna ac ménda niŋacgézu ini saecginaguc.
49 Este poviléu que não conhece a lei é amaldiçoado!...
50 Waŋu sucginaiguc méŋ becnec Yesuaru keŋec qara Nikodemo inéŋ yomuhuc qesiénécmiyec;
50 Replicou-lhes Nicodemos, um deles, o mesmo que de noite o fora procurar:
51 Héna acninanéŋ ic méŋac ara me hakaya meyec imi walac ménda nimmagucnec képésiraguc ʒéanʒac me qahac?
51 Condena acaso a nossa lei algum homem, antes de o ouvir e conhecer o que ele faz?
52 Ʒéyu ʒégic; Gi momacnec Galilaia baec igucnec me? Kiwi oloŋ hénna. Hémma Galilaia baec igucnec Anutuac tiliŋ tiliŋ ic méŋ ménda hicŋimac imi niŋ asariwésémaŋ.
52 Responderam-lhe: Porventura és também tu galileu? Informa-te bem e verás que da Galiléia não saiu profeta.
53 Imuhuc ʒégic tecgéyu eŋac eŋac amaginaiguc kendacgic.
53 E voltaram, cada um para sua casa.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 7, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.