Lucas 17
Li Santil hu (KEKNT) vs NTLH
1 Li Jesús quixye reheb lix tzolom: —Junelic cuan li po'oc ch'o̱l. Abanan raylal cha̱lel sa' xbe̱n li ani tixpo' xch'o̱l li ras ri̱tz'in.
1 Jesus disse aos seus discípulos:
2 K'axal raj us chok' re a'an nak ta̱cutek' sa' xchamal li palau chi bac'bo junak nimla pec chi xcux chiru nak tixpo' xch'o̱l junak li toj k'un xch'o̱l sa' lix pa̱ba̱l.
2 Seria melhor para essa pessoa que ela fosse jogada no mar com uma grande pedra de moinho amarrada no pescoço do que fazer com que um destes pequeninos peque.
3 Cheq'uehak retal chanru le̱ na'leb. Cui ta̱ma̱cobk cha̱cuu la̱ cuas a̱cui̱tz'in, chak'usak. Ut cui ta̱yot'ek' xch'o̱l ut tixjal xc'a'ux, chacuyak xma̱c.
3 Tenham cuidado! Se o seu irmão pecar, repreenda-o; se ele se arrepender, perdoe.
4 Usta ta̱ma̱cobk cha̱cuu cuukubak sut chiru li jun cutan ut cuukub sut tixpatz' xcuybal cha̱cuu ut tixye nak inc'a' chic tixba̱nu, tento nak ta̱cuy xma̱c, chan li Jesús.
4 Se pecar contra você sete vezes num dia e cada vez vier e disser: “Me arrependo”, então perdoe.
5 Eb li apóstol que'xye re li Ka̱cua': —At Ka̱cua', choa̱tenk'a taxak re nak cua̱nk kapa̱ba̱l chi tz'akal, chanqueb.
5 Os apóstolos pediram ao Senhor: — Aumente a nossa fé.
6 Ut li Ka̱cua' quixye reheb: —Usta ca'ch'in ajcui' le̱ pa̱ba̱l cuan jo' li riyajil li mostaza, ta̱ru̱k raj te̱ye re li che' a'in, “Mich' a̱cuib ut au a̱cuib sa' li palau” ut li che' tixba̱nu raj jo' te̱ye re, chan.
6 E ele respondeu:
7 Kayehak nak junak e̱re cuan xmo̱s yo̱k chak chi c'alec malaj ut chi iloc queto̱mk. Nak acak xchoy lix c'anjel lix mo̱s, ta̱suk'i̱k sa' cab. ¿Ma ta̱yehek' ta bi' re xban lix patrón, “Ocan, c'ojlan ut cua'in”?
7 Jesus disse:
8 Inc'a'. Ta̱yehek' ban re: “Chac'u̱b cuan intzacae̱mk ut chatc'anjelak chicuu. Nak acak xinrake' chi cua'ac, naru tatcua'ak la̱at.”
8 Claro que não! Pelo contrário, você dirá: “Prepare o jantar para mim, ponha o avental e me sirva enquanto eu como e bebo. Depois você pode comer e beber.”
9 ¿Ma tixbantioxi re lix mo̱s nak quixba̱nu li quitakla̱c xba̱nunquil? La̱in ninye nak inc'a'.
9 Por acaso o empregado merece agradecimento porque obedeceu às suas ordens?
10 Jo'can ajcui' la̱ex. Nak ac xeba̱nu li xextakla̱c cui', cheyehak: “La̱o aj c'anjel cha̱cuu. Ca'aj cui' li jo' q'uial xoa̱takla cui' xkaba̱nu. Jo'can nak ma̱bantioxi chiku”, cha'akex, chan li Jesús reheb.
10 Assim deve ser com vocês. Depois de fazerem tudo o que foi mandado, digam: “Somos empregados que não valem nada porque fizemos somente o nosso dever.”
11 Nak yo̱ chi xic Jerusalén, li Jesús quinume' sa' li na'ajej li neque'xc'ul cui' rib li tenamit Samaria ut Galilea.
11 Jesus continuava viajando para Jerusalém e passou entre as regiões da Samaria e da Galileia.
12 Nak yo̱ chi cuulac sa' jun li c'aleba̱l, que'chal chixc'ulbal laje̱b li cui̱nk saklep rixeb. Eb a'an najt que'xakli riq'uin li Jesús.
12 Quando estava entrando num povoado, dez leprosos foram se encontrar com ele. Eles pararam de longe
13 Ut que'xjap reheb chixyebal: —At Jesús, at aj tzolonel, chacuuxta̱na taxak ku, chanqueb.
13 e gritaram: — Jesus, Mestre, tenha pena de nós!
14 Nak quirilebli Jesús quixye reheb: —Ayukex riq'uineb laj tij ut c'utumak chak e̱rib chiruheb, chan reheb. Ut nak yo̱queb chi xic, que'q'uira.
14 Jesus os viu e disse: Quando iam pelo caminho, eles foram curados.
15 Jun reheb li cui̱nk quiril nak quiq'uira, quisuk'i riq'uin li Jesús ut yo̱ chixlok'oninquil li Dios chi cau xya̱b xcux.
15 E, quando um deles, que era samaritano , viu que estava curado, voltou louvando a Deus em voz alta.
16 Quixcuik'ib rib chiru li Jesús ut quixbantioxi chiru. Li cui̱nk a'an aj Samaria.
16 Ajoelhou-se aos pés de Jesus e lhe agradeceu.
17 Quixye li Jesús: —¿Ma ma̱cua' ta bi' laje̱b chi cui̱nk li xinq'uirtesi? ¿Bar cuanqueb li bele̱b chic?
17 Jesus disse:
18 ¿Ma ca'aj cui' li jun a'in li ma̱cua' aj judío xsuk'i chixlok'oninquil li Dios? chan.
18 Por que somente este estrangeiro voltou para louvar a Deus?
19 Tojo'nak quixye re li cui̱nk: —Xaklin ut tatxic. Xatq'uira xban nak xatpa̱ban, chan.
19 E Jesus disse a ele:
20 Eb laj fariseo que'xpatz' re li Jesús jok'e ta̱cha̱lk lix nimajcual cuanquilal li Dios. Li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —Lix cuanquilal li Dios moco cua̱nk ta retalil lix c'ulunic re nak te̱nau jok'e xk'ehil.
20 Alguns fariseus perguntaram a Jesus quando ia chegar o Reino de Deus . Ele respondeu:
21 Chi moco te'xye, “cuan arin” chi moco te'xye, “le' cuan”, xban nak lix cuanquilal li Dios ac cuan sa' e̱ya̱nk la̱ex, chan.
21 Ninguém vai dizer: “Vejam! Está aqui” ou “Está ali”. Porque o Reino de Deus está dentro de vocês.
22 Ut li Jesús quixye reheb lix tzolom: —Ta̱cuulak xk'ehil nak la̱ex te̱ra ru rilbal lin c'ulunic la̱in li C'ajolbej, abanan inc'a' te̱ril cuu.
22 Então ele disse aos discípulos:
23 Ut te'xye e̱re, “cue' arin” malaj ut “cuan toj le'”. Abanan mexxic chirilbal chi moco te̱ta̱keheb.
23 Alguns vão dizer a vocês: “Olhem aqui” ou “Olhem ali”; porém não saiam para procurá-lo.
24 Sa' xk'ehil lin c'ulunic la̱in li C'ajolbej chanchanakin li rak' ca̱k nak narepoc chak ut naxcutanobresi chixjunil ru li choxa. La̱in moco chi mukmu ta tinc'ulu̱nk.
24 Porque, assim como o relâmpago brilha de uma ponta do céu até a outra, assim será no dia em que o Filho do Homem vier.
25 Abanan tento nak la̱in li C'ajolbej tinrahobtesi̱k ut tintz'ekta̱na̱k xbaneb li cuanqueb sa' ruchich'och' sa' eb li cutan a'in.
25 Mas primeiro ele precisa sofrer e ser rejeitado pelo povo de hoje.
26 Jo' quic'ulman sa' eb li cutan nak toj cua̱nk laj Noé sa' ruchich'och', jo'can ajcui' ta̱c'ulma̱nk nak ta̱cuulak xk'ehil lin c'ulunic la̱in li C'ajolbej.
26 Como foi no tempo de Noé, assim também será nos dias de antes da vinda do Filho do Homem.
27 Sa' eb li cutan a'an li tenamit yo̱queb chi cua'ac ut yo̱queb chi uc'ac. Yo̱queb chi sumla̱c ut yo̱queb chi sumuba̱nc toj quicuulac xk'ehil nak laj Noé qui-oc sa' li jucub cab. Nak ma̱c'a' sa' xch'o̱leb quichal li but'i ha' ut quilajxsacheb chixjunileb li inc'a' que'oc sa' li jucub cab.
27 Todos comiam e bebiam, e os homens e as mulheres casavam, até o dia em que Noé entrou na barca. Depois veio o dilúvio e matou todos.
28 Ta̱c'ulma̱nk jo' quic'ulman sa' eb li cutan nak laj Lot toj cua̱nk sa' ruchich'och'. Chixjunileb yo̱queb chi tzaca̱nc ut yo̱queb chi uc'ac. Yo̱queb chi lok'oc ut yo̱queb chi c'ayi̱nc. Yo̱queb chi a̱uc ut yo̱queb chi cablac.
28 A mesma coisa aconteceu no tempo de Ló. Todos comiam e bebiam, compravam e vendiam, plantavam e construíam.
29 Abanan sa' li cutan nak laj Lot qui-el sa' li tenamit Sodoma, nak ma̱c'a' sa' xch'o̱leb, quichal chak sa' choxa xam ut azufre ut quilajxsacheb chixjunileb.
29 No dia em que Ló saiu de Sodoma, choveu do céu fogo e enxofre e matou todos.
30 Jo'can ajcui' ta̱c'ulma̱nk nak tinc'ulu̱nk cui'chic la̱in li C'ajolbej. Ma̱c'a'ak sa' xch'o̱leb li tenamit.
30 Assim será o dia em que o Filho do Homem aparecer.
31 Sa' li cutan nak tinc'ulu̱nk, li ani cua̱nk chak sa' xbe̱n li rochoch ut li c'a'ru re cua̱nk sa' li cab, micube chak chixxocbal. Jo'can ajcui' li cua̱nk chak sa' c'aleba̱l, inc'a' ta̱suk'i̱k sa' li rochoch.
31 Aí quem estiver em cima da sua casa, no terraço, desça, e fuja logo, e não perca tempo entrando na casa para pegar as suas coisas. E quem estiver no campo não volte para casa.
32 Chijulticok' e̱re li c'a'ru quixc'ul li rixakil laj Lot nak quiraj raj suk'i̱c.
32 Lembrem da mulher de Ló.
33 Li ani ta̱raj xcolbal rix lix yu'am arin sa' ruchich'och', ta̱sachk chiru. Ut li ani ta̱sachk lix yu'am chiru, a'an ta̱cua̱nk xyu'am chi junelic.
33 A pessoa que procura os seus próprios interesses nunca terá a vida verdadeira; mas quem esquece a si mesmo terá a vida verdadeira.
34 Ut tinye ajcui' e̱re: Sa' li ho̱nal a'an nak tinc'ulu̱nk, cua̱nkeb cuib yo̱keb chi cua̱rc sa' jun chi cuarib. Jun aj pa̱banel ut jun ma̱cua'. Laj pa̱banel ta̱c'amek' xban li Dios ut li jun chic li ma̱cua' aj pa̱banel, a'an ta̱canaba̱k.
34 Naquela noite duas pessoas estarão dormindo numa mesma cama. Eu afirmo a vocês que uma será levada, e a outra, deixada.
35 Ut cuib li ixk yo̱keb chi que'ec sa' jun li que'leb, jun aj pa̱banel ut li jun chic ma̱cua' aj pa̱banel. Ut laj pa̱banel ta̱c'amek' xban li Dios ut li jun chic li ma̱cua' aj pa̱banel, a'an ta̱canaba̱k.
35 Duas mulheres estarão moendo trigo juntas: uma será levada, e a outra, deixada.
36 Cua̱nkeb cuib chi cui̱nk sa' li c'aleba̱l, jun aj pa̱banel ut li jun chic ma̱cua' aj pa̱banel. Laj pa̱banel ta̱c'amek' xban li Dios ut li jun chic, li ma̱cua' aj pa̱banel, ta̱canaba̱k, chan li Jesús.
36 [Naquele dia, dois homens estarão trabalhando na fazenda: um será levado, e o outro, deixado.]
37 Eb lix tzolom que'xpatz' re: —¿Bar ta̱c'ulma̱nk li yo̱cat chixyebal? chanqueb. Ut li Jesús quixye reheb: —La̱ex nequenau nak bar cuan cui' junak li camenak, aran ajcui' te'ch'utla̱k eb li so'sol, chan.
37 Então os discípulos perguntaram: — Senhor, onde vai ser isso? Ele respondeu:
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 17, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.