Lucas 17

Li Santil hu (KEKNT) vs NAA

Sair da comparação
NAA Nova Almeida Atualizada 2017
1 Li Jesús quixye reheb lix tzolom: —Junelic cuan li po'oc ch'o̱l. Abanan raylal cha̱lel sa' xbe̱n li ani tixpo' xch'o̱l li ras ri̱tz'in.
1 Jesus disse aos seus discípulos:
2 K'axal raj us chok' re a'an nak ta̱cutek' sa' xchamal li palau chi bac'bo junak nimla pec chi xcux chiru nak tixpo' xch'o̱l junak li toj k'un xch'o̱l sa' lix pa̱ba̱l.
2 Seria melhor para esse que uma pedra de moinho fosse pendurada ao seu pescoço e fosse atirado no mar do que fazer tropeçar um destes pequeninos.
3 Cheq'uehak retal chanru le̱ na'leb. Cui ta̱ma̱cobk cha̱cuu la̱ cuas a̱cui̱tz'in, chak'usak. Ut cui ta̱yot'ek' xch'o̱l ut tixjal xc'a'ux, chacuyak xma̱c.
3 — Tenham cuidado. Se o seu irmão pecar, repreenda-o; se ele se arrepender, perdoe-lhe.
4 Usta ta̱ma̱cobk cha̱cuu cuukubak sut chiru li jun cutan ut cuukub sut tixpatz' xcuybal cha̱cuu ut tixye nak inc'a' chic tixba̱nu, tento nak ta̱cuy xma̱c, chan li Jesús.
4 Se pecar contra você sete vezes num dia e sete vezes vier para lhe dizer: “Estou arrependido”, perdoe-lhe.
5 Eb li apóstol que'xye re li Ka̱cua': —At Ka̱cua', choa̱tenk'a taxak re nak cua̱nk kapa̱ba̱l chi tz'akal, chanqueb.
5 Então os apóstolos disseram ao Senhor: — Aumente-nos a fé.
6 Ut li Ka̱cua' quixye reheb: —Usta ca'ch'in ajcui' le̱ pa̱ba̱l cuan jo' li riyajil li mostaza, ta̱ru̱k raj te̱ye re li che' a'in, “Mich' a̱cuib ut au a̱cuib sa' li palau” ut li che' tixba̱nu raj jo' te̱ye re, chan.
6 Ao que o Senhor respondeu:
7 Kayehak nak junak e̱re cuan xmo̱s yo̱k chak chi c'alec malaj ut chi iloc queto̱mk. Nak acak xchoy lix c'anjel lix mo̱s, ta̱suk'i̱k sa' cab. ¿Ma ta̱yehek' ta bi' re xban lix patrón, “Ocan, c'ojlan ut cua'in”?
7 — Qual de vocês, tendo um servo ocupado na lavoura ou em guardar o gado, lhe dirá quando ele voltar do campo: “Venha agora mesmo e sente-se à mesa”?
8 Inc'a'. Ta̱yehek' ban re: “Chac'u̱b cuan intzacae̱mk ut chatc'anjelak chicuu. Nak acak xinrake' chi cua'ac, naru tatcua'ak la̱at.”
8 Não é verdade que, ao contrário, lhe dirá: “Prepare o meu jantar. Apronte-se e sirva-me enquanto eu como e bebo. Depois, você pode comer e beber”?
9 ¿Ma tixbantioxi re lix mo̱s nak quixba̱nu li quitakla̱c xba̱nunquil? La̱in ninye nak inc'a'.
9 Será que ele terá de agradecer ao servo por ter feito o que lhe havia ordenado?
10 Jo'can ajcui' la̱ex. Nak ac xeba̱nu li xextakla̱c cui', cheyehak: “La̱o aj c'anjel cha̱cuu. Ca'aj cui' li jo' q'uial xoa̱takla cui' xkaba̱nu. Jo'can nak ma̱bantioxi chiku”, cha'akex, chan li Jesús reheb.
10 Assim também vocês, depois de terem feito tudo o que lhes foi ordenado, digam: “Somos servos inúteis, porque fizemos apenas o que devíamos fazer.”
11 Nak yo̱ chi xic Jerusalén, li Jesús quinume' sa' li na'ajej li neque'xc'ul cui' rib li tenamit Samaria ut Galilea.
11 De caminho para Jerusalém, Jesus passava pelo meio de Samaria e da Galileia.
12 Nak yo̱ chi cuulac sa' jun li c'aleba̱l, que'chal chixc'ulbal laje̱b li cui̱nk saklep rixeb. Eb a'an najt que'xakli riq'uin li Jesús.
12 Ao entrar numa aldeia, saíram-lhe ao encontro dez leprosos,
13 Ut que'xjap reheb chixyebal: —At Jesús, at aj tzolonel, chacuuxta̱na taxak ku, chanqueb.
13 que ficaram de longe e gritaram: — Jesus, Mestre, tenha compaixão de nós!
14 Nak quirilebli Jesús quixye reheb: —Ayukex riq'uineb laj tij ut c'utumak chak e̱rib chiruheb, chan reheb. Ut nak yo̱queb chi xic, que'q'uira.
14 Ao vê-los, Jesus disse: Aconteceu que, indo eles, foram purificados.
15 Jun reheb li cui̱nk quiril nak quiq'uira, quisuk'i riq'uin li Jesús ut yo̱ chixlok'oninquil li Dios chi cau xya̱b xcux.
15 Um dos dez, vendo que estava curado, voltou dando glória a Deus em alta voz
16 Quixcuik'ib rib chiru li Jesús ut quixbantioxi chiru. Li cui̱nk a'an aj Samaria.
16 e prostrou-se com o rosto em terra aos pés de Jesus, agradecendo-lhe. E este era samaritano.
17 Quixye li Jesús: —¿Ma ma̱cua' ta bi' laje̱b chi cui̱nk li xinq'uirtesi? ¿Bar cuanqueb li bele̱b chic?
17 Então Jesus perguntou:
18 ¿Ma ca'aj cui' li jun a'in li ma̱cua' aj judío xsuk'i chixlok'oninquil li Dios? chan.
18 Não se achou quem voltasse para dar glória a Deus, a não ser este estrangeiro?
19 Tojo'nak quixye re li cui̱nk: —Xaklin ut tatxic. Xatq'uira xban nak xatpa̱ban, chan.
19 E lhe disse:
20 Eb laj fariseo que'xpatz' re li Jesús jok'e ta̱cha̱lk lix nimajcual cuanquilal li Dios. Li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —Lix cuanquilal li Dios moco cua̱nk ta retalil lix c'ulunic re nak te̱nau jok'e xk'ehil.
20 Indagado pelos fariseus sobre quando viria o Reino de Deus, Jesus lhes respondeu:
21 Chi moco te'xye, “cuan arin” chi moco te'xye, “le' cuan”, xban nak lix cuanquilal li Dios ac cuan sa' e̱ya̱nk la̱ex, chan.
21 Nem dirão: “Ele está aqui!” Ou: “Lá está ele!” Porque o Reino de Deus está entre vocês.
22 Ut li Jesús quixye reheb lix tzolom: —Ta̱cuulak xk'ehil nak la̱ex te̱ra ru rilbal lin c'ulunic la̱in li C'ajolbej, abanan inc'a' te̱ril cuu.
22 A seguir, Jesus disse aos seus discípulos:
23 Ut te'xye e̱re, “cue' arin” malaj ut “cuan toj le'”. Abanan mexxic chirilbal chi moco te̱ta̱keheb.
23 E dirão a vocês: “Ele está aqui!” Ou: “Lá está ele!” Não saiam nem sigam essa gente.
24 Sa' xk'ehil lin c'ulunic la̱in li C'ajolbej chanchanakin li rak' ca̱k nak narepoc chak ut naxcutanobresi chixjunil ru li choxa. La̱in moco chi mukmu ta tinc'ulu̱nk.
24 Porque assim como o relâmpago, que resplandece e brilha de uma extremidade do céu até a outra, assim será, no seu dia, o Filho do Homem.
25 Abanan tento nak la̱in li C'ajolbej tinrahobtesi̱k ut tintz'ekta̱na̱k xbaneb li cuanqueb sa' ruchich'och' sa' eb li cutan a'in.
25 Mas é necessário que primeiro ele padeça muitas coisas e seja rejeitado por esta geração.
26 Jo' quic'ulman sa' eb li cutan nak toj cua̱nk laj Noé sa' ruchich'och', jo'can ajcui' ta̱c'ulma̱nk nak ta̱cuulak xk'ehil lin c'ulunic la̱in li C'ajolbej.
26 Assim como foi nos dias de Noé, será também nos dias do Filho do Homem:
27 Sa' eb li cutan a'an li tenamit yo̱queb chi cua'ac ut yo̱queb chi uc'ac. Yo̱queb chi sumla̱c ut yo̱queb chi sumuba̱nc toj quicuulac xk'ehil nak laj Noé qui-oc sa' li jucub cab. Nak ma̱c'a' sa' xch'o̱leb quichal li but'i ha' ut quilajxsacheb chixjunileb li inc'a' que'oc sa' li jucub cab.
27 comiam, bebiam, casavam e davam-se em casamento, até o dia em que Noé entrou na arca, veio o dilúvio e destruiu todos.
28 Ta̱c'ulma̱nk jo' quic'ulman sa' eb li cutan nak laj Lot toj cua̱nk sa' ruchich'och'. Chixjunileb yo̱queb chi tzaca̱nc ut yo̱queb chi uc'ac. Yo̱queb chi lok'oc ut yo̱queb chi c'ayi̱nc. Yo̱queb chi a̱uc ut yo̱queb chi cablac.
28 O mesmo aconteceu nos dias de Ló: comiam, bebiam, compravam, vendiam, plantavam e edificavam;
29 Abanan sa' li cutan nak laj Lot qui-el sa' li tenamit Sodoma, nak ma̱c'a' sa' xch'o̱leb, quichal chak sa' choxa xam ut azufre ut quilajxsacheb chixjunileb.
29 mas, no dia em que Ló saiu de Sodoma, choveu do céu fogo e enxofre e destruiu todos.
30 Jo'can ajcui' ta̱c'ulma̱nk nak tinc'ulu̱nk cui'chic la̱in li C'ajolbej. Ma̱c'a'ak sa' xch'o̱leb li tenamit.
30 Assim será no dia em que o Filho do Homem se manifestar.
31 Sa' li cutan nak tinc'ulu̱nk, li ani cua̱nk chak sa' xbe̱n li rochoch ut li c'a'ru re cua̱nk sa' li cab, micube chak chixxocbal. Jo'can ajcui' li cua̱nk chak sa' c'aleba̱l, inc'a' ta̱suk'i̱k sa' li rochoch.
31 — Naquele dia, quem estiver no terraço e tiver os seus bens em casa não desça para tirá-los; e, de igual modo, quem estiver no campo não volte para trás.
32 Chijulticok' e̱re li c'a'ru quixc'ul li rixakil laj Lot nak quiraj raj suk'i̱c.
32 Lembrem-se da mulher de Ló.
33 Li ani ta̱raj xcolbal rix lix yu'am arin sa' ruchich'och', ta̱sachk chiru. Ut li ani ta̱sachk lix yu'am chiru, a'an ta̱cua̱nk xyu'am chi junelic.
33 Quem tentar preservar a sua vida a perderá; e quem a perder, esse a salvará.
34 Ut tinye ajcui' e̱re: Sa' li ho̱nal a'an nak tinc'ulu̱nk, cua̱nkeb cuib yo̱keb chi cua̱rc sa' jun chi cuarib. Jun aj pa̱banel ut jun ma̱cua'. Laj pa̱banel ta̱c'amek' xban li Dios ut li jun chic li ma̱cua' aj pa̱banel, a'an ta̱canaba̱k.
34 Digo a vocês que, naquela noite, duas pessoas estarão numa cama: uma será levada, e a outra será deixada.
35 Ut cuib li ixk yo̱keb chi que'ec sa' jun li que'leb, jun aj pa̱banel ut li jun chic ma̱cua' aj pa̱banel. Ut laj pa̱banel ta̱c'amek' xban li Dios ut li jun chic li ma̱cua' aj pa̱banel, a'an ta̱canaba̱k.
35 Duas mulheres estarão juntas moendo trigo: uma será tomada, e a outra será deixada.
36 Cua̱nkeb cuib chi cui̱nk sa' li c'aleba̱l, jun aj pa̱banel ut li jun chic ma̱cua' aj pa̱banel. Laj pa̱banel ta̱c'amek' xban li Dios ut li jun chic, li ma̱cua' aj pa̱banel, ta̱canaba̱k, chan li Jesús.
36 [Dois estarão no campo: um será tomado, e o outro será deixado.]
37 Eb lix tzolom que'xpatz' re: —¿Bar ta̱c'ulma̱nk li yo̱cat chixyebal? chanqueb. Ut li Jesús quixye reheb: —La̱ex nequenau nak bar cuan cui' junak li camenak, aran ajcui' te'ch'utla̱k eb li so'sol, chan.
37 Então perguntaram a Jesus: — Onde será isso, Senhor? Ele respondeu:

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 17, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.