Lucas 13

Li Santil hu (KEKNT) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Sa' li ho̱nal a'an que'cuulac cuib oxibeb li cui̱nk riq'uin li Jesús ut que'xye re chanru nak laj Pilato quixtakla xcamsinquileb li cui̱nk aj Galilea nak yo̱queb chi mayejac sa' li templo.
1 Naquela mesma ocasião algumas pessoas chegaram e começaram a comentar com Jesus como Pilatos havia mandado matar vários galileus, no momento em que eles ofereciam sacrifícios a Deus.
2 Ut li Jesús quixye reheb: —¿Ma nequec'oxla la̱ex nak eb li cui̱nk a'an k'axal cui'chic aj ma̱queb chiruheb li rech tenamitil? ¿Ma xban a'an nak que'xc'ul a raylal a'an nak nequeye la̱ex? chan reheb.
2 Então Jesus disse:
3 Tinye e̱re nak inc'a'. Cui la̱ex inc'a' te̱yot' e̱ch'o̱l ut te̱jal e̱c'a'ux, tex-osok' ajcui' la̱ex che̱junilex.
3 De modo nenhum! Eu afirmo a vocês que, se não se arrependerem dos seus pecados, todos vocês vão morrer como eles morreram.
4 ¿C'a'ru nequec'oxla chirixeb li cuakxaklaju chi cui̱nk li que'cam nak li torre li cuan Siloé quit'ane' sa' xbe̱neb? ¿Ma xban nak numtajenak lix ma̱queb a'an chiruheb chixjunileb li cuanqueb Jerusalén nak que'xc'ul chi jo'can?
4 E lembrem daqueles dezoito, do bairro de Siloé, que foram mortos quando a torre caiu em cima deles. Vocês pensam que eles eram piores do que os outros que moravam em Jerusalém?
5 La̱in ninye e̱re nak inc'a'. Ut cui la̱ex inc'a' te̱yot' e̱ch'o̱l ut te̱jal e̱c'a'ux, tex-osok' ajcui' la̱ex, chan li Jesús.
5 De modo nenhum! Eu afirmo a vocês que, se não se arrependerem dos seus pecados, todos vocês vão morrer como eles morreram.
6 Quixye ajcui' li jaljo̱quil ru a̱tin a'in reheb: Jun li cui̱nk cuan jun to̱n xhigo aubil sa' lix ch'och'. Ut quichal chixsic'bal li ru, abanan ma̱c'a' quixtau.
6 Então Jesus contou esta parábola :
7 Quixye re li cui̱nk li na-iloc re li acui̱mk: —Oxib chihab cuoquic chiroybeninquil ma ta̱u̱chi̱nk li che' a'in, ut inc'a' nau̱chin. Yoc' li che' a'in. ¿C'a'ru aj e nak yo̱k chixlatz'anquil li ch'och' chi inc'a' nau̱chin? chan.
7 Aí disse ao homem que tomava conta da plantação: “Olhe! Já faz três anos seguidos que venho buscar figos nesta figueira e não encontro nenhum. Corte esta figueira! Por que deixá-la continuar tirando a força da terra sem produzir nada?”
8 Ut li cui̱nk li na-iloc re li acui̱mk quixye re: —Ka̱cua', cana̱k cuan chic jun chihabak. Ut tinbec li ch'och' sa' xto̱n ut tinq'ue xk'emal li ch'och'.
8 Mas o empregado respondeu: “Patrão, deixe a figueira ficar mais este ano. Eu vou afofar a terra em volta dela e pôr bastante adubo.
9 Ut cui ta̱u̱chi̱nk, us; ut cui inc'a', ta̱yoc' mokon, chan.
9 Se no ano que vem ela der figos, muito bem. Se não der, então mande cortá-la.”
10 Sa' jun li hiloba̱l cutan, li Jesús yo̱ chixc'utbal li xya̱lal chiruheb sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío.
10 Certo sábado, Jesus estava ensinando numa sinagoga .
11 Ut aran cuan jun li ixk cuan ma̱us aj musik'ej riq'uin. Cuakxaklaju chihab roquic lix yajel. C'utzc'u rix li ixk nak nabe̱c ut inc'a' naru naxakli chi ti̱c.
11 E chegou ali uma mulher que fazia dezoito anos que estava doente, por causa de um espírito mau. Ela andava encurvada e não conseguia se endireitar.
12 Nak quiril li ixk li Jesús quixbok riq'uin ut quixye re: —At ixk, anakcuan q'uirtesinbilat chic.—
12 Quando Jesus a viu, ele a chamou e disse:
13 Ut quixq'ue li ruk' sa' xbe̱n li ixk. Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an li ixk quixakli chi ti̱c ut qui-oc chixlok'oninquil li Dios.
13 Aí pôs as mãos sobre ela, e ela logo se endireitou e começou a louvar a Deus.
14 C'ajo' nak quijosk'o' li nataklan sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío xban nak li Jesús quixq'uirtesi li ixk sa' li hiloba̱l cutan. Ut quixye reheb li cuanqueb aran: —Cuakib cutan cuan re nak naru texc'anjelak. Chiruheb a cutan a'an naru nequexchal chi banec' ut inc'a' texcha̱lk chi banec' sa' li hiloba̱l cutan, chan.
14 Mas o chefe da sinagoga ficou zangado porque Jesus havia feito uma cura no sábado. Por isso disse ao povo: — Há seis dias para trabalhar. Pois venham nesses dias para serem curados, mas, no sábado, não!
15 Ut li Ka̱cua' quichak'oc ut quixye re: —¡Ex aj ca'pac'al u! ¿Ma inc'a' ta bi' te̱hit e̱bo̱yx malaj ut e̱bu̱r sa' li hiloba̱l cutan re nak te̱c'ameb chi uc'ac?
15 Então o Senhor respondeu:
16 Li ixk a'in, a'an xcomoneb li ralal xc'ajol laj Abraham. Ac cuan cuakxaklaju chihab roquic laj tza xch'i'ch'i'inquil. Cui la̱ex nequehit le̱ bo̱yx sa' li hiloba̱l cutan, ¿ma inc'a' ta bi' ta̱ru̱k tinq'uirtesi li ixk a'in sa' li hiloba̱l cutan? chan.
16 E agora está aqui uma descendente de Abraão que Satanás prendeu durante dezoito anos. Por que é que no sábado ela não devia ficar livre dessa doença?
17 Ut riq'uin li c'a'ru quixye li Jesús, quixc'ut xxuta̱neb chixjunileb li yo̱queb chixcuech'inquil rix. Abanan li q'uila tenamit que'saho' xch'o̱l xbaneb li milagro li yo̱ chixba̱nunquil li Jesús.
17 Os inimigos de Jesus ficaram envergonhados com essa resposta, mas toda a multidão ficou alegre com as coisas maravilhosas que ele fazia.
18 —¿C'a'ru ta̱ru̱k tinjuntak'e̱ta cui' lix nimajcual cuanquilal li Dios? chan li Jesús. Ut, ¿c'a'ru chi jaljo̱quil ru a̱tin tinye re xch'olobanquil xya̱lal lix nimajcual cuanquilal li Dios?
18 Jesus disse:
19 Lix nimajcual cuanquilal li Dios, a'an chanchan riyajil li mostaza, li quixc'am jun li cui̱nk ut quirau sa' lix ch'och'. Ut quimok ut quiniman chi us. Nimla che' quicuulac. Ut laj xic'anel xul neque'xyi̱b xsoqueb sa' eb li ruk'.
19 Ele é como uma semente de mostarda que um homem pega e planta na sua horta. A planta cresce e fica uma árvore, e os passarinhos fazem ninhos nos seus ramos.
20 Ut quixye cui'chic: ¿C'a'ru ta̱ru̱k tinjuntak'e̱ta cui' lix nimajcual cuanquilal li Dios?
20 Jesus continuou:
21 Lix nimajcual cuanquilal li Dios, a'an chanchan li na-oc chok' xch'amal li caxlan cua. Li ixk quixq'ue ca'ch'in sa' oxib bisoc li c'aj ut quisipo' chixjunil li k'em xban.
21 Ele é como o fermento que uma mulher pega e mistura em três medidas de farinha, até que ele se espalhe por toda a massa.
22 Li Jesús quinume' sa' eb li tenamit ut sa' eb li c'aleba̱l nak yo̱ chi xic Jerusalén ut yo̱ chixch'olobanquil li xya̱lal chiruheb li tenamit.
22 Jesus atravessava cidades e povoados, ensinando na sua viagem para Jerusalém.
23 Jun reheb li cuanqueb aran quixye re: —At Ka̱cua', ¿ma ya̱l nak inc'a' q'uiheb li te'colek'? chan re.
23 Alguém perguntou: — Senhor, são poucos os que vão ser salvos? Jesus respondeu:
24 Li Jesús quichak'oc ut quixye: —Jo'can nak q'uehomak e̱ch'o̱l chi oc sa' li oqueba̱l li ca'ch'in ru. Nabaleb raj li te'raj oc, abanan inc'a' te'ru̱k chi oc.
24 — Façam tudo para entrar pela porta estreita. Pois eu afirmo a vocês que muitos vão querer entrar, mas não poderão.
25 Nak acak xtz'ap li oqueba̱l laj e̱chal re li cab, la̱ex texcana̱k chirix cab ut te̱toch' raj chic li puerta ut te̱ye, “Ka̱cua', Ka̱cua', te li puerta chiku”, cha'kex. Abanan a'an ta̱chak'ok ut tixye e̱re, “Inc'a' ninnau e̱ru bar xexchal chak”, cha'ak.
25 — O dono da casa vai se levantar e fechar a porta. Então vocês ficarão do lado de fora, batendo na porta e dizendo: “Senhor, nos deixe entrar!” E ele responderá: “Não sei de onde são vocês.”
26 Ut la̱ex te̱ye cui'chic re, “¿C'a'ut nak inc'a' ta̱nau ku? La̱o xocua'ac xo-uc'ac kochbenat. Ut la̱at xatc'utuc li xya̱lal chiku sa' li katenamit”, cha'kex.
26 Aí vocês dirão: “Nós comemos e bebemos com o senhor. O senhor ensinou na nossa cidade.”
27 Ut laj e̱chal cab tixye cui'chic e̱re, “Ninye e̱re nak inc'a' ninnau bar xexchal chak. Elenkex chicuu, la̱ex aj ba̱nuhom ma̱usilal”, cha'ak.
27 Mas ele responderá: “Não sei de onde são vocês. Afastem-se de mim, vocês que só fazem o mal.”
28 Nak te̱ril laj Abraham, laj Isaac, laj Jacob ut chixjunileb li profeta cua̱nkeb sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios, ut la̱ex inc'a' tex-ocsi̱k, toj aran texya̱bak ut te̱c'uxuxi li ruch e̱re xban xrahil e̱ch'o̱l.
28 Quando vocês virem Abraão, Isaque, Jacó e todos os
29 Nabaleb li telaje'cha̱lk chak yalak bar jun sut rubel choxa, ut te'c'ojla̱k chi cua'ac sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios.
29 Muitos virão do Leste e do Oeste, do Norte e do Sul e vão sentar-se à mesa no Reino de Deus.
30 Cuanqueb li inc'a' q'uebileb xlok'al arin sa' ruchich'och' te'q'uehek' xlok'al riq'uin li Dios. Ut cuanqueb ajcui' li q'uebileb xlok'al arin sa' ruchich'och'. Eb a'an inc'a' te'xc'ul xlok'al riq'uin li Dios, chan li Jesús.
30 E os que agora são os últimos serão os primeiros, e os primeiros serão os últimos.
31 Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an cuanqueb aj fariseo que'cuulac riq'uin li Jesús chixyebal re: —Elen arin. Ayu xban nak laj Herodes ta̱raj a̱camsinquil, chanqueb.
31 Naquele momento alguns fariseus chegaram perto de Jesus e disseram: — Vá embora daqui, porque Herodes quer matá-lo.
32 Li Jesús quixye reheb: —Ayukex ut yehomak re laj Herodes li chanchan yac nak anakcuan ut cuulaj la̱in yo̱kin chi isi̱nc ma̱us aj musik'ej ut yo̱kin chi q'uirtesi̱nc. Ut sa' rox li cutan tinchoy lin c'anjel.
32 Jesus respondeu:
33 Abanan tento nak yo̱kin chi xic anakcuan, cuulaj, ut ca'bej. Tento tincuulak Jerusalén re nak tincamsi̱k aran xban nak inc'a' naru ta̱camsi̱k junak profeta sa' jalan na'ajej. Tento nak aran Jerusalén tincamsi̱k, cha'kex re.
33 E Jesus continuou:
34 Ex aj Jerusalén, la̱ex nequecamsiheb li profeta ut nequecuti chi pec eb li neque'takla̱c e̱riq'uin xban li Dios. Nabal sut raj xcuaj e̱colbal jo' nak naxch'utubeb li ral li caxlan rubel lix xic'. Abanan la̱ex inc'a' xeraj.
34 — Jerusalém, Jerusalém, que mata os profetas e apedreja os mensageiros que Deus lhe manda! Quantas vezes eu quis abraçar todo o seu povo, assim como a galinha ajunta os seus pintinhos debaixo das suas asas, mas vocês não quiseram!
35 Ut anakcuan le̱ tenamit ta̱cana̱k chi naq'uirnac aj chic ru. Tinye ut e̱re chalen anakcuan inc'a' chic te̱ril cuu toj nak te̱ye, “Osobtesinbil taxak li xchal sa' xc'aba' li Ka̱cua'”, chan li Jesús.
35 Agora a casa de vocês ficará completamente abandonada. Eu afirmo que vocês não me verão mais, até chegar o tempo em que dirão: “Deus abençoe aquele que vem em nome do Senhor!”

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 13, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.