Lucas 10

Li Santil hu (KEKNT) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Ut chirix chic a c'a'ak re ru a'in, li Ka̱cua' quixsiq'ueb ru laje̱b xca̱c'a̱leb (70) chic chi cui̱nk ut quixtaklaheb chi ca'cabil sa' eb li junju̱nk chi tenamit ut sa' eb li na'ajej li bar talaje'numek' cui'.
1 Depois disso o Senhor escolheu mais setenta e dois dos seus seguidores e os enviou de dois em dois a fim de que fossem adiante dele para cada cidade e lugar aonde ele tinha de ir.
2 Ut quixye reheb, —Relic chi ya̱l nabaleb li inc'a' neque'xnau xya̱lal. Abanan moco q'uiheb ta li te'xye li xya̱lal reheb. Chanchaneb li ru li acui̱mk li ma̱c'a' aj sic'ol re. Jo'can ut tinye e̱re nak te̱tz'a̱ma chiru li Ka̱cua' re nak a'an tixtaklaheb laj c'anjel chixch'olobanquil li xya̱lal chiruheb.
2 Antes de os enviar, ele disse:
3 Ayukex bi' ut chenauhak nak la̱in yo̱quin chi takla̱nc e̱re sa' xya̱nkeb li xic' neque'iloc e̱re. Chanchanakex li coc' carner sa' xya̱nkeb laj xoj.
3 Vão! Eu estou mandando vocês como ovelhas para o meio de lobos.
4 Inc'a' te̱c'am xna'aj li c'a'ak re ru ta̱c'anjelak e̱re sa' be, chi moco e̱tumin, chi moco xjalbal e̱xa̱b. Ut ma̱ ani aj iq'uin texxakli̱k chi serak'ic sa' be.
4 Não levem bolsa, nem sacola, nem sandálias. E não parem no caminho para cumprimentar ninguém.
5 Nak texcuulak sa' junak cab, te̱q'ue xsahileb xch'o̱l ut te̱ye, “A' taxak li tuktu̱quil usilal chi cua̱nk sa' li cab a'in,” cha'kex.
5 Quando entrarem numa casa, façam primeiro esta saudação: “Que a paz esteja nesta casa!”
6 Cui cha̱bileb li cuanqueb sa' li cab a'an, ta̱cua̱nk li tuktu̱quil usilal riq'uineb jo' xeye la̱ex. Cui ut inc'a' cha̱bileb, inc'a' ajcui' ta̱cua̱nk li tuktu̱quil usilal riq'uineb. Ca'aj cui' e̱riq'uin ban la̱ex ta̱cana̱k.
6 Se um homem de paz morar ali, deixem a saudação com ele; mas, se o homem não for de paz, retirem a saudação.
7 Nak tex-oc sa' junak cab, aran texcana̱k. Inc'a' yo̱kex chixbeninquil e̱rib. Ut chetzacahak li c'a'ru ta̱q'uehek' e̱re xban nak laj c'anjel tento tixc'ul lix tojbal.
7 Fiquem na mesma casa e comam e bebam o que lhes oferecerem, pois o trabalhador merece o seu salário. Não fiquem mudando de uma casa para outra.
8 Nak texc'ulek' sa' junak tenamit, chec'ulak ut chetzaca li c'a'ru ta̱q'uehek' e̱re.
8 — Quando entrarem numa cidade e forem bem-recebidos, comam a comida que derem a vocês.
9 Te̱q'uirtesiheb li yaj li cuanqueb sa' li tenamit a'an ut te̱ye ajcui' reheb nak yo̱ chak chi nach'oc lix nimajcual cuanquilal li Dios.
9 Curem os doentes daquela cidade e digam ao povo dali: “O
10 Abanan cui texcuulak sa' junak tenamit ut inc'a' texc'ulek' sa' xya̱lal, tex-e̱lk sa' be ut tex-oc xyebal,
10 Porém, quando entrarem numa cidade e não forem bem-recebidos, vão pelas ruas, dizendo:
11 “Lix poksil le̱ tenamit li xletz chi kok takachik'chik'i chok' retalil nak ta̱cha̱lk raylal sa' e̱be̱n. Julticak e̱re nak lix nimajcual cuanquilal li Dios xc'ulun e̱riq'uin, abanan inc'a' xec'ul”, cha'kex reheb.
11 “Até a poeira desta cidade que grudou nos nossos pés nós sacudimos contra vocês! Mas lembrem disto: o Reino de Deus chegou até vocês.”
12 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak toj cubenak ca'ch'in lix tojbal xma̱queb li tenamit Sodoma chiru lix tojbal xma̱queb li tenamit a'in sa' xk'ehil li rakba a̱tin.
12 E Jesus disse mais isto:
13 Raylal cha̱lel sa' e̱be̱n la̱ex li cuanquex sa' li tenamit Corazín. Raylal cha̱lel sa' e̱be̱n la̱ex li cuanquex sa' li tenamit Betsaida. Cui ta quinba̱nu aran Tiro li milagro a'in li xinba̱nu che̱ru ut cui ta quinba̱nu aran Sidón, ac najter raj que'xq'ue li k'es ru t'icr chirixeb ut que'xchunub raj rib sa' cha ut que'yot'e' raj xch'o̱leb ut que'xjal raj xc'a'uxeb.
13 Jesus continuou:
14 Jo'can ut tinye e̱re nak sa' xk'ehil li rakba a̱tin, k'axal cui'chic li raylal li te̱c'ul la̱ex chiru li raylal li te'xc'ul eb laj Tiro ut eb laj Sidón.
14 No Dia do Juízo, Deus terá mais pena de Tiro e de Sidom do que de vocês, Corazim e Betsaida!
15 Ut la̱ex li cuanquex sa' li tenamit Capernaum, c'ajo' nak nequenimobresi e̱rib. ¿Ma nequec'oxla nak ta̱taksi̱k e̱cuanquil toj sa' choxa? Ta̱cubsi̱k ban e̱cuanquil nak textakla̱k sa' xna'ajeb li camenak.
15 E você, cidade de Cafarnaum, acha que vai subir até o céu? Pois será jogada no
16 Li ani ta̱abi̱nk re le̱ ra̱tin la̱ex, ta̱rabi ajcui' li cua̱tin la̱in. Ut li ani ta̱tz'ekta̱na̱nk e̱re la̱ex, tinixtz'ekta̱na ajcui' la̱in. Ut li ani natz'ekta̱nan cue la̱in, naxtz'ekta̱na ajcui' li quitaklan chak cue, chan li Jesús.
16 Então disse aos discípulos:
17 Que'suk'i chak li laje̱b xca̱c'a̱l chi cui̱nk chi saheb sa' xch'o̱l ut que'xye re li Jesús: —At Ka̱cua', sa' a̱c'aba' la̱at neque'pa̱ban chiku eb li ma̱us aj musik'ej, chanqueb.
17 Os setenta e dois voltaram muito alegres e disseram a Jesus: — Até os demônios nos obedeciam quando, pelo poder do nome do senhor, nós mandávamos que saíssem das pessoas!
18 Li Jesús quixye reheb: —La̱in quicuil laj tza chanchan rak' ca̱k nak quit'ane' chak sa' choxa.
18 Jesus respondeu:
19 La̱in xinq'ue e̱cuanquil. Usta te̱yek' li c'anti' ut laj xo̱c', ma̱c'a' te̱c'ul. Xinq'ue e̱cuanquil sa' xbe̱n laj tza ut ma̱c'a' ta̱ru̱k tixba̱nu e̱re.
19 Escutem! Eu dei a vocês poder para pisar cobras e escorpiões e para, sem sofrer nenhum mal, vencer a força do inimigo.
20 Misaho' sa' e̱ch'o̱l xban nak cuan e̱cuanquil sa' xbe̱neb li ma̱us aj musik'ej. Chisahok' ban e̱ch'o̱l xban nak tz'i̱banbilak le̱ c'aba' sa' choxa, chan.
20 Porém não fiquem alegres porque os espíritos maus lhes obedecem, mas sim porque o nome de cada um de vocês está escrito no céu.
21 Sa' li ho̱nal a'an li Jesús quirec'a xsahil xch'o̱l xban li Santil Musik'ej. Quitijoc ut quixye: —At inYucua', la̱at laj e̱chal re li choxa jo' ajcui' li ruchich'och'. Ninbantioxi cha̱cuu xban nak xamuk li xya̱lal chiruheb li tzolbileb ut li cuanqueb xna'leb. Ut xac'ut li xya̱lal chiruheb li cubenakeb xcuanquil. Chanchaneb coc'al. Xaba̱nu chi jo'can xban nak jo'can xcuulac cha̱cuu la̱at, chan li Jesús nak quitijoc.
21 Naquele momento, pelo poder do Espírito Santo, Jesus ficou muito alegre e disse:
22 Ut quixye reheb li cuanqueb aran: —Chixjunil li c'a'ak re ru xk'axtesi sa' cuuk' lin Yucua'. Ma̱ ani nana'oc cuu la̱in li C'ajolbej, ca'aj cui' li Acuabej Dios. Ma̱ ani nana'oc ru li Acuabej Dios, ca'aj cui' la̱in li C'ajolbej. Ut ta̱na'ek' ajcui' ru xbaneb li ani tinc'ut cui' li xya̱lal, chan li Jesús.
22 — O meu Pai me deu todas as coisas. Ninguém sabe quem é o Filho, a não ser o Pai; e ninguém sabe quem é o Pai, a não ser o Filho e também aqueles a quem o Filho quiser mostrar quem o Pai é.
23 Quixsuk'isi rib riq'uineb lix tzolom ut quixye reheb xjuneseb: —Us xak e̱re la̱ex xban nak riq'uin xnak' e̱ru yo̱quex chirilbal li c'a'ru yo̱ chi c'ulma̱nc.
23 Então Jesus virou-se para os discípulos e disse só para eles:
24 La̱in tinye e̱re nak nabaleb li profeta ut nabaleb li rey que'raj raj rilbal li c'a'ru yo̱quex chirilbal la̱ex, abanan inc'a' que'ru rilbal. Ut que'raj raj rabinquil li c'a'ru yo̱quex chirabinquil la̱ex, abanan inc'a' que'ru rabinquil, chan li Jesús reheb.
24 Eu afirmo a vocês que muitos
25 Jun aj tzolol chak'rab quixye re li Jesús yal re xyalbal rix: —At tzolonel: ¿C'a'ru us tinba̱nu re nak tincue̱chani li junelic yu'am? chan.
25 Um mestre da Lei se levantou e, querendo encontrar alguma prova contra Jesus, perguntou: — Mestre, o que devo fazer para conseguir a vida eterna?
26 Quichak'oc li Jesús ut quixye re: —La̱at nacacuil sa' li Santil Hu. ¿C'a'ru naxye sa' li chak'rab?—
26 Jesus respondeu:
27 Ut a'an quichak'oc ut quixye: —Chara li Ka̱cua' la̱ Dios chi anchal a̱ch'o̱l, chi anchal a̱cua̱m, chi anchal a̱metz'e̱u ut chi anchal a̱c'a'ux. Ut chara la̱ cuas a̱cui̱tz'in jo' nak nacara a̱cuib la̱at, chan.
27 O homem respondeu: — “Ame o Senhor, seu Deus, com todo o coração, com toda a alma, com todas as forças e com toda a mente. E ame o seu próximo como você ama a você mesmo.”
28 Ut li Jesús quixye re: —Ya̱l li xaye. Ba̱nu a'in ut ta̱cua̱nk a̱yu'am chi junelic, chan.
28 — A sua resposta está certa! — disse Jesus. — Faça isso e você viverá.
29 A'an quiraj raj xti̱cobresinquil xch'o̱l xjunes rib. Quixye re li Jesús: —¿Ani tz'akal li cuas cui̱tz'in? chan.
29 Porém o mestre da Lei, querendo se desculpar, perguntou: — Mas quem é o meu próximo?
30 Li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Cuan jun li cui̱nk aj judío qui-el Jerusalén ut yo̱ chi xic Jericó. Quic'ule' xbaneb laj e̱lk'. Que'xmak' chiru chixjunil li c'a'ru cuan re. Que'xtacuasi chi us ut co̱eb. Ca̱mc re li cui̱nk que'xcanab.
30 Jesus respondeu assim:
31 Ut sa' li be a'an quinume' jun laj tij. Quiril li cui̱nk t'ant'o aran, aban ti̱c quinume'.
31 Acontece que um sacerdote estava descendo por aquele mesmo caminho. Quando viu o homem, tratou de passar pelo outro lado da estrada.
32 Ut jo'can ajcui' quixba̱nu jun laj levita xcomoneb li neque'tenk'an reheb laj tij. Quinume' chixc'atk li cui̱nk li t'ant'o aran, abanan quinume' chi ti̱c.
32 Também um
33 Ut quinume' ajcui' jun chic li cui̱nk sa' li be a'an, Samaria xtenamit. Eb laj Samaria xic' neque'ril rib riq'uineb laj judío. Abanan nak yo̱ chi numec' quiril li cui̱nk t'ant'o aran ut quiril xtok'oba̱l ru.
33 Mas um
34 Quicuulac riq'uin. Quixban lix yoc'olal riq'uin vino ut aceite. Quixbati ru lix toch'olal. Quixq'ue chirix lix cacua̱y ut quixc'am sa' jun li cab ut aran quixq'ue chi hila̱nc ut a'an qui-iloc re.
34 Então chegou perto dele, limpou os seus ferimentos com azeite e vinho e em seguida os enfaixou. Depois disso, o samaritano colocou-o no seu próprio animal e o levou para uma pensão, onde cuidou dele.
35 Jo' cuulajak chic nak ac xic re li cui̱nk aj Samaria, quixq'ue cuib li tumin plata re laj e̱chal cab ut quixye re: —Chacuil chi us li cui̱nk a'in. Ut chixjunil li jo' q'uial chic ta̱sach, la̱in tintoj a̱cue sa' insuk'ijic, chan.
35 No dia seguinte, entregou duas moedas de prata ao dono da pensão, dizendo:
36 ¿C'a'ru nacac'oxla la̱at? ¿Bar cuan reheb li oxib li que'nume' li tz'akal ras ri̱tz'in li quit'ane' sa' ruk'eb laj e̱lk'? chan.
36 Então Jesus perguntou ao mestre da Lei:
37 Laj tzolol chak'rab quichak'oc ut quixye: —A' li qui-uxta̱nan ru, chan. Ut li Jesús quixye re: —Ayu ut jo'can ajcui' chaba̱nu la̱at, chan.
37 — Aquele que o socorreu! — respondeu o mestre da Lei. E Jesus disse:
38 Ut nak yo̱queb chi xic li Jesús, que'cuulac sa' jun ch'ina tenamit. Aran quihilan li Jesús sa' rochoch jun li ixk xMarta xc'aba'.
38 Jesus e os seus discípulos continuaram a sua viagem e chegaram a um povoado. Ali uma mulher chamada Marta o recebeu na casa dela.
39 Lix Marta cuan jun li ri̱tz'in xMaría xc'aba'. Lix María quixchunub rib chiru li Jesús chirabinquil li c'a'ru yo̱ chixyebal.
39 Maria, a sua irmã, sentou-se aos pés do Senhor e ficou ouvindo o que ele ensinava.
40 Abanan lix Marta ca'aj cui' lix q'uila c'anjel yo̱ xc'a'ux chirix. Quichal riq'uin li Jesús ut quixye re: —Ka̱cua', ¿ma inc'a' ch'a'aj nacacuec'a nak li cui̱tz'in niquinixcanab chi c'anjelac injunes? Ye re nak tinixtenk'a, chan.
40 Marta estava ocupada com todo o trabalho da casa. Então chegou perto de Jesus e perguntou: — O senhor não se importa que a minha irmã me deixe sozinha com todo este trabalho? Mande que ela venha me ajudar.
41 Li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Marta, la̱at naxic a̱c'a'ux chirix la̱ q'uila c'anjel xban nak ca'aj cui' a'an nacac'oxla.
41 Aí o Senhor respondeu:
42 Abanan jun ajcui' li c'a'ru tento xba̱nunquil ut lix María xsic' ru a'an. Li k'axal us xba̱nunquil, a'an rabinquil li c'a'ru ninye. Ut ma̱ ani ta̱ramok re chiru xba̱nunquil, chan li Jesús.
42 mas apenas uma é necessária! Maria escolheu a melhor de todas, e esta ninguém vai tomar dela.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 10, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.