João 9

Li Santil hu (KEKNT) vs NAA

Sair da comparação
NAA Nova Almeida Atualizada 2017
1 Nak yo̱ chi xic li Jesús, quiril jun li cui̱nk mutz' ru chalen sa' xyo'lajic.
1 Enquanto Jesus caminhava, viu um homem cego de nascença.
2 Eb lix tzolom li Jesús que'xpatz' re: —At tzolonel, ¿c'a'ut nak mutz' ru li cui̱nk a'in? ¿Ani cuan xma̱c? ¿Ma li cui̱nk a'in malaj ut lix na' xyucua'? chanqueb.
2 E os seus discípulos perguntaram: — Mestre, quem pecou para que este homem nascesse cego? Ele ou os pais dele?
3 Li Jesús quixye: —Ma̱ ani cuan xma̱c. Chi moco a'an, chi moco lix na' xyucua'. A'an xc'ul chi jo'can yal re nak ta̱c'utbesi̱k lix cuanquilal li Dios, chan.
3 Jesus respondeu:
4 Tento nak tinse̱ba cuib chixba̱nunquil li c'a'ru naraj li Dios li xtaklan chak cue. Anakcuan xcutanquil xba̱nunquil xban nak ta̱cuulak xk'ehil nak ma̱ ani chic ta̱ru̱k ta̱c'anjelak.
4 É necessário que façamos as obras daquele que me enviou enquanto é dia; a noite vem, quando ninguém pode trabalhar.
5 Nak toj cua̱nkin sa' ruchich'och', la̱in tincutanobresi lix c'a'uxeb li cuanqueb sa' ruchich'och', chan.
5 Enquanto estou no mundo, sou a luz do mundo.
6 Nak ac xye a'in, li Jesús quichu̱bac sa' ch'och'. Riq'uin lix chu̱b quixyi̱b li sulul. Ut quixyul sa' rix ru li mutz'.
6 Depois de dizer isso, Jesus cuspiu na terra, fez lama com a saliva e com a lama untou os olhos do cego.
7 Ut quixye re: —Ayu. Ch'aj chak la̱ cuu sa' li ha' Siloé, chan. Siloé naraj naxye “taklanbil chak”. Li mutz' co̱ ut quixch'aj chak li ru ut na-iloc chic nak quisuk'i chak.
7 Então disse ao cego: Siloé quer dizer “Enviado”. O cego foi, lavou-se e voltou vendo.
8 Ut eb li rech cabal ut chixjunileb li neque'na'oc nak mutz' ru, que'xye: —¿Ma ma̱cua' ta bi' a'an li nac'ojla chire be chixtz'a̱manquil c'a'ru re? chanqueb.
8 Então os vizinhos e os que antes o conheciam de vista, como mendigo, perguntavam: — Não é este o que ficava sentado pedindo esmolas?
9 Ut cuan li que'yehoc: —Ya̱l. A'an li cui̱nk, chanqueb. Cuan cui'chic li que'xye: —Chanchan a'an, aban ma̱cua', chanqueb. Ut li cui̱nk quixye: —La̱in li cui̱nk a'an, chan.
9 Uns diziam: — É ele. Outros: — Não, mas se parece com ele. O homem dizia: — Sou eu.
10 Ut que'xye re: —Cui la̱at li cui̱nk a'an, ¿chanru nak xtehon li xnak' a̱cuu? chanqueb.
10 Então lhe perguntaram: — Como foram abertos os seus olhos?
11 Quichak'oc li cui̱nk ut quixye reheb: —Li cui̱nk Jesús xc'aba', quixyi̱b li sulul. Quixyul sa' rix cuu ut quixye cue nak tinxic chi ch'ajoc sa' li ha' Siloé. Jo'can nak co̱in ut quinch'aj li cuu ut anakcuan nin-iloc chic, chan li cui̱nk.
11 Ele respondeu: — O homem chamado Jesus fez lama, passou nos meus olhos e disse: “Vá ao tanque de Siloé e lave-se.” Então fui, lavei-me e estou vendo.
12 Ut que'xye re: —¿Bar cuan li cui̱nk a'an? chanqueb. Ut li cui̱nk quixye reheb: —Inc'a' ninnau bar cuan, chan.
12 Eles perguntaram: — Onde está ele? Respondeu: — Não sei.
13 Ut que'xc'am riq'uineb laj fariseo li cui̱nk li mutz' nak quicuan,
13 Levaram aos fariseus aquele que antes era cego.
14 xban nak li Jesús quixyi̱b li sulul sa' li hiloba̱l cutan ut quixq'ue chi iloc li mutz'.
14 E era sábado o dia em que Jesus fez a lama e lhe abriu os olhos.
15 Ut eb laj fariseo que'xpatz' cui'chic re li cui̱nk chanru nak quiteli li xnak' ru. Li cui̱nk quixye reheb: —Li Jesús quixq'ue li sulul sa' rix cuu, ut quinch'aj li cuu ut anakcuan nin-iloc chic, chan.
15 Então os fariseus lhe perguntaram outra vez como podia ver. Ele respondeu: — Ele pôs lama sobre os meus olhos, lavei-me e estou vendo.
16 Cuanqueb laj fariseo que'xye: —Li cui̱nk a'an, li Jesús xc'aba', moco taklanbil ta chak xban li Dios xban nak inc'a' naxq'ue xlok'al li hiloba̱l cutan, chanqueb. Ut cuanqueb cui'chic que'yehoc re: —¿Chanru nak tixba̱nu li milagro junak cui̱nk aj ma̱c? chanqueb. Xban nak jalan jala̱nk neque'xc'oxla chirix li Jesús, inc'a' chic junajeb xch'o̱leb.
16 Por isso, alguns dos fariseus diziam: — Esse homem não é de Deus, porque não guarda o sábado. Mas outros diziam: — Como pode um homem pecador fazer sinais como estes? E houve divisão entre eles.
17 Jo'can nak eb laj fariseo que'xpatz' cui'chic re li cui̱nk, li mutz' nak quicuan. Que'xye re: —Ut la̱at, ¿c'a'ru nacaye chirix li cui̱nk a'in li xq'uehoc a̱cue chi iloc? chanqueb re. Ut li cui̱nk quixye reheb: —La̱in ninye nak a'an profeta, chan.
17 De novo perguntaram ao cego: — O que você diz a respeito dele, uma vez que lhe abriu os olhos? Ele respondeu: — É um profeta.
18 Ut eb laj judío li neque'taklan inc'a' que'raj xpa̱banquil nak li cui̱nk mutz' junxil ut na-iloc chic. Jo'can nak que'xtakla xbokbal lix na' xyucua'.
18 Os judeus não acreditaram que ele tinha sido cego e que agora podia ver, enquanto não chamaram os pais dele
19 Ut que'xpatz' reheb: —¿Ma a'in le̱ ralal? ¿Ma ya̱l nak mutz' li ru chalen sa' xyo'lajic? ¿Chanru nak na-iloc chic anakcuan? chanqueb.
19 e lhes perguntaram: — É este o filho de vocês, que vocês dizem que nasceu cego? Como é que agora ele está vendo?
20 Que'chak'oc lix na' xyucua' ut que'xye: —La̱o nakanau nak a'an li kalal. Ut nakanau nak a'an mutz' chalen sa' xyo'lajic.
20 Então os pais responderam: — Sabemos que este é o nosso filho e que nasceu cego,
21 Abanan inc'a' nakanau ani xtehoc li ru chi moco nakanau chanru nak na-iloc chic. Patz'omak re a'an. Ac cuan xchihab. Tixnau chic xsumenquil a'an, chanqueb.
21 mas não sabemos como agora está vendo. E também não sabemos quem lhe abriu os olhos. Perguntem a ele, pois já tem idade e poderá falar por si mesmo.
22 Que'xye chi jo'can lix na' xyucua' xban nak que'xucuac xbaneb li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío xban nak ac c'u̱banbil ru xbaneb cui ani tixye nak li Jesús, a'an li Cristo, li jun a'an inc'a' chic ta̱c'ulek' sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío.
22 Os pais dele disseram isso porque estavam com medo dos judeus, pois estes já tinham combinado que, se alguém confessasse que Jesus era o Cristo, seria expulso da sinagoga.
23 Jo'can nak lix na' xyucua' que'xye: —A'an ac cuan xchihab. Patz'omak re a'an.—
23 Foi por isso que os pais dele disseram: “Ele já tem idade e poderá falar por si mesmo.”
24 Eb laj fariseo que'xbok cui'chic xca' sut li cui̱nk, li mutz' nak quicuan, ut que'xye re: —Sa' xc'aba' li Dios ta̱ye ke li xya̱lal. La̱o nakanau nak li cui̱nk a'an aj ma̱c, chanqueb re.
24 Então chamaram, pela segunda vez, o homem que tinha sido cego e lhe disseram: — Diga a verdade diante de Deus; nós sabemos que esse homem é pecador.
25 Li cui̱nk, li mutz' nak quicuan, quixye reheb: —La̱in inc'a' ninnau ma aj ma̱c malaj ut inc'a'. Ca'aj cui' li ninnau la̱in nak mutz'in nak xincuan ut anakcuan nin-iloc chic, chan.
25 Ele respondeu: — Se é pecador, não sei. Uma coisa sei: eu era cego e agora vejo.
26 Ut que'xye cui'chic re: —¿C'a'ru xba̱nu a̱cue? ¿Chanru nak xatxq'ue chi iloc? chanqueb.
26 Perguntaram-lhe outra vez: — O que ele fez a você? Como lhe abriu os olhos?
27 Li cui̱nk quixye reheb: —Ac xinye e̱re chanru xba̱nu nak xinixq'ue chi iloc ut inc'a' xeraj xpa̱banquil. ¿C'a'ut nak te̱raj te̱rabi cui'chic? ¿Ma te̱raj ajcui' oc chok' xtzolom la̱ex? chan reheb.
27 Ele respondeu: — Já lhes disse, mas vocês não ouviram. Por que querem ouvir outra vez? Por acaso vocês também querem se tornar discípulos dele?
28 Ut que'xhob li cui̱nk ut que'xye re: —La̱at xtzolom li cui̱nk a'an. La̱o inc'a'. La̱o xtzolom laj Moisés, chanqueb re.
28 Então o insultaram e lhe disseram: — Discípulo dele é você! Nós somos discípulos de Moisés.
29 —La̱o nakanau nak li Dios quia̱tinac riq'uin laj Moisés; abanan li cui̱nk a'an inc'a' nakanau bar xchal chak, chanqueb.
29 Sabemos que Deus falou a Moisés, mas este nem sabemos de onde é.
30 Li cui̱nk quixye reheb: —La̱ex nequeye nak inc'a' nequenau bar xchal chak li cui̱nk a'an. Nasach inch'o̱l e̱ban xban nak li cui̱nk a'an xq'uehoc cue chi iloc la̱in.
30 O homem respondeu: — É estranho que vocês não saibam de onde ele é, mas ele me abriu os olhos.
31 La̱o nakanau nak li Dios inc'a' narabi nak neque'tijoc laj ma̱c. Narabi ban lix tijeb li neque'xxucua ru ut neque'xba̱nu li c'a'ru naraj.
31 Sabemos que Deus não atende a pecadores. Pelo contrário, se alguém teme a Deus e pratica a sua vontade, a este atende.
32 Chalen chak sa' xticlajic li ruchich'och', ma̱ jun sut qui-abiman nak cuan ta junak cui̱nk tixte ta xnak' ru junak mutz' chalen sa' xyo'lajic.
32 Desde que o mundo existe, jamais se ouviu que alguém tenha aberto os olhos a um cego de nascença.
33 Cui ta inc'a' taklanbil chak xban li Dios li cui̱nk a'in, ma̱c'a' raj naru naxba̱nu, chan li cui̱nk reheb.
33 Se este homem não fosse de Deus, não poderia ter feito nada.
34 Eb a'an que'chak'oc ut que'xye re: —La̱at aj ma̱c chalen chak sa' a̱yo'lajic. ¿Ma nacac'oxla nak naru ta̱q'ue kana'leb la̱o? chanqueb. Ut que'risi li cui̱nk sa' xya̱nkeb ut inc'a' chic que'xc'ul.
34 Mas eles disseram: — Você nasceu cheio de pecado e quer nos ensinar? E o expulsaram.
35 Li Jesús quirabi resil li c'a'ru que'xba̱nu. Nak quixtau li cui̱nk li quixq'uirtesi, quixye re: —¿Ma nacapa̱b li Ralal li Dios? chan re.
35 Jesus ouviu que eles tinham expulsado o homem. Ao encontrá-lo, perguntou:
36 Li cui̱nk quixye re: —Ye cue ani a'an, Ka̱cua', re nak ta̱ru̱k tinpa̱b la̱in, chan.
36 Ele respondeu: — Quem é, Senhor, para que eu creia nele?
37 Li Jesús quixye re: —A'an li yo̱cat chirilbal ru anakcuan. Li Ralal li Dios, a'an la̱in li yo̱quin chi a̱tinac a̱cuiq'uin, chan.
37 E Jesus lhe disse:
38 Li cui̱nk quixye: —At Ka̱cua', la̱in nacatinpa̱b, chan ut quixcuik'ib rib chiru ut quixlok'oni.
38 Então ele afirmou: — Eu creio, Senhor! E o adorou.
39 Li Jesús quixye re: —La̱in xinchal sa' ruchich'och' chi rakoc a̱tin. La̱in tincutanobresi xna'lebeb li inc'a' neque'xtau xya̱lal. Ut tinmuk li xya̱lal chiruheb li neque'xc'oxla nak cuanqueb xna'leb. Chanchan nak tinq'ueheb chi iloc li inc'a' neque'iloc. Ut tinq'ueheb chi mutz'oc' li neque'iloc, chan li Jesús.
39 Jesus continuou: —
40 Cuanqueb laj fariseo aran ut yo̱queb chirabinquil li quixye li Jesús. Eb a'an que'xye re li Jesús: —¿Ma mutz'o' ta bi' la̱o nak nacac'oxla la̱at? chanqueb.
40 Alguns dos fariseus que estavam perto dele perguntaram-lhe: — Por acaso também nós somos cegos?
41 Li Jesús quixye reheb: —Chanchanex mutz'. Cui ta la̱ex inc'a' nequenau xya̱lal, ma̱c'a' raj e̱ma̱c. Abanan cuan e̱ma̱c xban nak nequeye nak nequenau xya̱lal, chan li Jesús.
41 Jesus respondeu:

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 9, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.