João 4

Li Santil hu (KEKNT) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Quicuulac resil riq'uineb laj fariseo nak k'axal nabaleb li yo̱queb chi take̱nc re li Jesús chiruheb li yo̱queb chi take̱nc re laj Juan ut yo̱queb chi cubsi̱c xha'eb.
1 Os fariseus ouviram dizer que Jesus estava ganhando mais discípulos e batizava mais pessoas do que João.
2 Abanan ma̱cua' li Jesús li yo̱ chi cubsi̱nc ha'. A'aneb ban lix tzolom li yo̱queb chi cubsi̱nc ha'.
2 (De fato, não era Jesus quem batizava, e sim os seus discípulos.)
3 Nak quixnau li c'a'ru yo̱queb chixyebal laj fariseo, li Jesús qui-el Judea ut co̱ cui'chic Galilea.
3 Quando Jesus ficou sabendo disso, saiu da Judeia e voltou para a Galileia.
4 Nak yo̱ chi xic Galilea, tento nak ta̱numek' aran Samaria.
4 No caminho, ele tinha de passar pela região da Samaria.
5 Nak yo̱ chi numec' Samaria, quicuulac sa' li tenamit Sicar. Li tenamit a'an nach' cuan riq'uin li na'ajej li quixq'ue laj Jacob re laj José li ralal.
5 Ele chegou a uma cidade da Samaria, chamada Sicar, que ficava perto das terras que Jacó tinha dado ao seu filho José.
6 Ut aran cuan jun li becbil ha' li quixtakla xbecbal laj Jacob najter. Cua'leb na chic quicuulac aran li Jesús. Quic'ojla chire li becbil ha' chi hila̱nc xban nak quilub chi be̱c.
6 Ali ficava o poço de Jacó. Era mais ou menos meio-dia quando Jesus, cansado da viagem, sentou-se perto do poço.
7 Quicuulac jun li ixk aj Samaria chirisinquil xha'. Ut li Jesús quixye re: —Si bayak cuuc'a, chan.
7 Uma mulher samaritana veio tirar água, e Jesus lhe disse:
8 Ut eb lix tzolom li Jesús ac xco̱eb sa' tenamit chixlok'bal lix tzacae̱mkeb.
8 (Os discípulos de Jesus tinham ido até a cidade comprar comida.)
9 Quichak'oc li ixk ut quixye re: —La̱in aj Samaria ut la̱at, la̱at aj judío. ¿C'a'ut nak nacapatz' a̱cuuc'a cue? chan. Quixye re chi jo'can xban nak eb laj judío inc'a' neque'xc'am rib sa' usilal riq'uineb laj Samaria.
9 A mulher respondeu: — O senhor é judeu, e eu sou samaritana. Então como é que o senhor me pede água? (Ela disse isso porque os judeus não se dão com os samaritanos.)
10 Li Jesús quixye re: —Cui ta nacanau c'a'ru li ma̱tan li naxq'ue li Dios, ut cui ta nacanau anihin la̱in li yo̱quin chixtz'a̱manquil cuuc'a a̱cue, la̱at ta̱tz'a̱ma raj a̱cuuc'a cuiq'uin ut tinq'ue raj a̱cue li ha' li naq'uehoc junelic yu'am, chan li Jesús.
10 Então Jesus disse:
11 Quichak'oc li ixk ut quixye re: —Ka̱cua', ¿C'a' ta cui' ru ta̱cuisi cui' li ha'? Cham cuan chak. Ut, ¿chan ta cui' ru nak ta̱q'ue li ha' li naq'uehoc yu'am?
11 Ela respondeu: — O senhor não tem balde para tirar água, e o poço é fundo. Como é que vai conseguir essa água da vida?
12 Laj Jacob li kaxe'to̱nil yucua' quixcanab chok' ke li becbil ha' a'in. Arin qui-uc'ac a'an ut arin ajcui' que'uc'ac li ralal xc'ajol ut lix queto̱mk. ¿Ma la̱at ta bi' k'axal nim a̱cuanquil chiru a'an? chan li ixk.
12 Nosso antepassado Jacó nos deu este poço. Ele, os seus filhos e os seus animais beberam água daqui. Será que o senhor é mais importante do que Jacó?
13 Quichak'oc li Jesús ut quixye re: —Chixjunileb li te'uc'ak re li ha' a'in, ta̱chakik cui'chic reheb.
13 Então Jesus disse:
14 A'ut li te'uc'ak re li ha' tinq'ue la̱in, ma̱ jok'e chic ta̱chakik reheb. Li ha' li tinq'ue la̱in jalan cui'. A'an li junelic yu'am. Chanchan jun li yu'am ha' li cuan chi junelic. Ma̱c'a' roso'jic, chan li Jesús.
14 mas a pessoa que beber da água que eu lhe der nunca mais terá sede. Porque a água que eu lhe der se tornará nela uma fonte de água que dará vida eterna.
15 Li ixk quixye re: —Ka̱cua', q'ue cue li ha' a'an re nak inc'a' chic ta̱chakik cue, chi moco tincha̱lk chic toj arin chirisinquil inha', chan.
15 Então a mulher pediu: — Por favor, me dê dessa água! Assim eu nunca mais terei sede e não precisarei mais vir aqui buscar água.
16 Li Jesús quixye re: —Ayu. Bok chak la̱ be̱lom ut tatcha̱lk cui'chic arin a̱cuochben, chan.
16 — Vá chamar o seu marido e volte aqui! — ordenou Jesus.
17 —Ma̱c'a' inbe̱lom, chan li ixk. Li Jesús quixye re: —Ya̱l li xaye nak ma̱c'a' a̱be̱lom,
17 — Eu não tenho marido! — respondeu a mulher. Então Jesus disse:
18 xban nak o̱b li cui̱nk cuanjenak a̱cuiq'uin. Ut li jun li cuan a̱cuiq'uin anakcuan ma̱cua' ajcui' a̱be̱lom. Ya̱l li xaye nak ma̱c'a' a̱be̱lom, chan li Jesús.
18 pois já teve cinco, e este que você tem agora não é, de fato, seu marido. Sim, você falou a verdade.
19 Quixye li ixk re: —Ka̱cua', jo' li la̱at anchal profeta.
19 A mulher respondeu: — Agora eu sei que o senhor é um
20 Eb li kaxe'to̱nil yucua' la̱o aj Samaria que'tijoc chiru li Dios sa' li tzu̱l li cuan arin. Abanan la̱ex aj judío nequeye nak toj aran Jerusalén cuan li tz'akal na'ajej re lok'oni̱nc. Ye cue bar cuan li tz'akal xya̱lal, chan li ixk.
20 Os nossos antepassados adoravam a Deus neste monte , mas vocês, judeus, dizem que Jerusalém é o lugar onde devemos adorá-lo.
21 Quixye li Jesús re: —At ixk, pa̱b li c'a'ru tinye a̱cue. Ta̱cuulak xk'ehil nak moco tento ta chic texxic sa' li tzu̱l li cuan arin, chi moco Jerusalén re textijok chiru li Dios Acuabej.
21 Jesus disse:
22 La̱ex aj Samaria inc'a' nequenau chi tz'akal ani nequeq'ue xlok'al. La̱o aj judío nakanau chi tz'akal ani nakaq'ue xlok'al xban nak li colba-ib riq'uineb laj judío xchal chak.
22 Vocês, samaritanos, não sabem o que adoram, mas nós sabemos o que adoramos porque a salvação vem dos judeus.
23 Ta̱cuulak xk'ehil, ut anakcuan ajcui', nak eb li te'xlok'oni li Acuabej Dios chi tz'akal, te'xba̱nu chi anchal xch'o̱leb ut chi ya̱l xban nak li Acuabej Dios naraj nak te'xlok'oni chi tz'akal re ru.
23 Mas virá o tempo, e, de fato, já chegou, em que os verdadeiros adoradores vão adorar o Pai em espírito e em verdade. Pois são esses que o Pai quer que o adorem.
24 Li Dios, a'an musik'ej ut li ani ta̱lok'oni̱nk re, tento nak tixba̱nu chi anchal xch'o̱l ut chi tz'akal re ru, chan li Jesús.
24 Deus é Espírito, e por isso os que o adoram devem adorá-lo em espírito e em verdade.
25 Quichak'oc li ixk ut quixye re: —La̱in ninnau nak ta̱cha̱lk li Mesías li ta̱colok ke. Li Cristo neque'xye re. Nak tol-e̱lk a'an, tixch'olob chiku chixjunil li c'a'ak re ru a'in, chan li ixk.
25 A mulher respondeu: — Eu sei que o
26 Quixye li Jesús re: —La̱in li Cristo li yo̱quin chi a̱tinac a̱cuiq'uin, chan.
26 Então Jesus afirmou:
27 Sa' ajcui' li ho̱nal a'an, que'cuulac eb lix tzolom li Jesús. Ut que'sach xch'o̱leb chirilbal nak yo̱ chi a̱tinac riq'uin li ixk aj Samaria. Abanan ma̱ jun quiyehoc re: —¿C'a'ut nak yo̱cat chi a̱tinac riq'uin li ixk a'an?— Chi moco que'xye: —¿C'a'ru yo̱cat chixyebal re?—
27 Naquele momento chegaram os seus discípulos e ficaram admirados, pois ele estava conversando com uma mulher. Mas nenhum deles perguntou à mulher o que ela queria. E também não perguntaram a Jesus por que motivo ele estava falando com ela.
28 Li ixk quixcanab lix cuc aran ut co̱ sa' li tenamit ut quixye reheb li cuanqueb aran:
28 Em seguida, a mulher deixou ali o seu pote, voltou até a cidade e disse a todas as pessoas:
29 —Yo'keb chicuix chirilbal jun li cui̱nk quixye cue chixjunil lin yehom inba̱nuhom. Ma̱re a'an li Cristo li yo̱co chiroybeninquil, chan.
29 — Venham ver o homem que disse tudo o que eu tenho feito. Será que ele é o Messias?
30 Jo'can nak li cuanqueb sa' li tenamit a'an co̱eb riq'uin li Jesús.
30 Muitas pessoas saíram da cidade e foram para o lugar onde Jesus estava.
31 Nak toj ma̱ji' neque'cuulac, eb lix tzolom li Jesús yo̱queb chixtz'a̱manquil chiru nak ta̱cua'ak. Que'xye re: —At tzolonel, cua'in, chanqueb re.
31 Enquanto isso, os discípulos pediam a Jesus: — Mestre, coma alguma coisa!
32 Li Jesús quixye reheb: —Ma̱cua' tzacae̱mk nasaho' cui' inch'o̱l. La̱in cuan jun xsahil inch'o̱l ut la̱ex inc'a' nequenau c'a'ut, chan.
32 Jesus respondeu:
33 Ut eb lix tzolom que'xye chi ribileb rib: —Ma̱re ani xc'amoc chak xcua, chanqueb.
33 Então os discípulos começaram a perguntar uns aos outros: — Será que alguém já trouxe comida para ele?
34 Li Jesús quixye reheb: —La̱in nasaho' inch'o̱l nak ninba̱nu li c'a'ru naraj li quitaklan chak cue ut tinchoy xba̱nunquil lix c'anjel. A'an ru̱chil li cua chok' cue la̱in, chan.
34 — A minha comida — disse Jesus — é fazer a vontade daquele que me enviou e terminar o trabalho que ele me deu para fazer.
35 La̱ex nequeye, “Toj ta̱numek' ca̱hib po chic tojo'nak to-oc chi k'oloc”, chanquex. Abanan la̱in ninye e̱re us xtiquibanquil anakcuan. Ilomak li q'uila tenamit. Chanchaneb li acui̱mk li ac xk'ano'. Tento nak ta̱ch'oloba̱k li xya̱lal chiruheb.
35 Vocês costumam dizer: “Daqui a quatro meses teremos a colheita.” Mas olhem e vejam bem os campos: o que foi plantado já está maduro e pronto para a colheita.
36 Laj k'olonel naxc'ul xtojbal ut nasaho' sa' xch'o̱l rochben laj acuinel. Jo'can ajcui' li ani naxch'olob xya̱lal re nak te'pa̱ba̱nk li cristian. Li jun a'an ta̱cua̱nk lix k'ajca̱munquil xban nak cua̱nkeb li te're̱chani li junelic yu'am sa' xc'aba' a'an.
36 Quem colhe recebe o seu salário, e o resultado do seu trabalho é a vida eterna para as pessoas. E assim tanto o que semeia como o que colhe se alegrarão juntos.
37 Riq'uin a'in na-el chi ya̱l li neque'xye: Jun li na-acuoc re ut jun chic li nak'oloc re.
37 Porque é verdade o que dizem: “Um semeia, e outro colhe.”
38 La̱in xexintakla chixk'olbal li moco la̱ex ta xexc'anjelan re. Jalaneb xe'c'anjelan re ut la̱ex chic xexyaloc xsahil lix c'anjeleb, chan li Jesús reheb.
38 Eu mandei vocês colherem onde não trabalharam; outros trabalharam ali, e vocês aproveitaram o trabalho deles.
39 Nabaleb laj Samaria li cuanqueb sa' li tenamit a'an que'xpa̱b nak li Jesús a'an li Cristo, xban nak li ixk quixye reheb: —Li cui̱nk a'an xye cue chixjunil li c'a'ru quilajinba̱nu.—
39 Muitos samaritanos daquela cidade creram em Jesus porque a mulher tinha dito: “Ele me disse tudo o que eu tenho feito.”
40 Nak que'cuulac eb laj Samaria riq'uin li Jesús, que'relaji ru chi cana̱c riq'uineb. Ut a'an quicana cuib cutan riq'uineb.
40 Quando os samaritanos chegaram ao lugar onde Jesus estava, pediram a ele que ficasse com eles, e Jesus ficou ali dois dias.
41 Ut k'axal cui'chic nabaleb li que'pa̱ban re li Jesús xban nak que'rabi li c'a'ru quixye.
41 E muitos outros creram por causa da mensagem dele.
42 Ut que'xye re li ixk: —Anakcuan nakapa̱b, moco xban ta li c'a'ru xaye ke. La̱o xkabi chi tz'akal li c'a'ru xye ut nakanau nak a'an tz'akal li Cristo laj Colol re li cuanqueb sa' ruchich'och', chanqueb.
42 Eles diziam à mulher: — Agora não é mais por causa do que você disse que nós cremos, mas porque nós mesmos o ouvimos falar. E sabemos que ele é, de fato, o Salvador do mundo.
43 Nak ac xnume' li cuib cutan, li Jesús qui-el aran ut co̱ Galilea.
43 Depois de ficar dois dias ali, Jesus foi para a região da Galileia.
44 Ut li Jesús quixch'olob xya̱lal ut quixye nak junak profeta inc'a' naq'uehe' xlok'al sa' lix tenamit.
44 Pois, como ele mesmo disse: “Um profeta não é respeitado na sua própria terra.”
45 Nak quicuulac li Jesús sa' li tenamit Galilea, quic'ule' sa' xya̱lal xbaneb li que'cuulac aran Jerusalén chixnumsinquil li nink'e Pascua xban nak que'ril chixjunil li quilajxba̱nu li Jesús.
45 Quando chegou à Galileia, os moradores dali o receberam bem. É que eles tinham ido à Festa da Páscoa , em Jerusalém, e tinham visto tudo o que Jesus havia feito lá.
46 Li Jesús co̱ cui'chic sa' li tenamit Caná re Galilea li quixsuk'isi cui' li ha' chok' vino. Ut aran Capernaum cuan jun li cui̱nk aj c'anjel chiru li rey. Yaj li ralal.
46 Jesus voltou a Caná da Galileia, onde havia transformado água em vinho. Estava ali um alto funcionário público que morava em Cafarnaum. Ele tinha em casa um filho doente.
47 Li cui̱nk a'an quirabi resil nak li Jesús ac xsuk'i chak Judea ut cuan aran Galilea. Co̱ riq'uin li Jesús ut quirelaji ru chi xic Capernaum re tixq'uirtesi li ralal. Ca̱mc re xban nak nim xyajel.
47 Quando ouviu dizer que Jesus tinha vindo da Judeia para a Galileia, foi pedir a ele que fosse a Cafarnaum e curasse o seu filho, que estava morrendo.
48 Li Jesús quixye re li cui̱nk: —La̱ex inc'a' nequepa̱b nak li Dios quitaklan chak cue cui inc'a' tinc'ut junak milagro che̱ru retalil nak cuan incuanquil, chan.
48 Jesus disse ao funcionário:
49 Ut li cui̱nk quixye cui'chic re li Jesús: —Ka̱cua', ba̱nu usilal cue. Yo'o chi junpa̱t xban nak k'axal nim xyajel li cualal. Ca̱mc re, chan li cui̱nk.
49 Ele respondeu: — Senhor, venha depressa, antes que o meu filho morra!
50 Li Jesús quixye re li cui̱nk: —Ayu sa' la̱ cuochoch. La̱ cualal inc'a' ta̱ca̱mk. Ta̱q'uira̱k ban, chan. Ut li cui̱nk quixpa̱b li quiyehe' re xban li Jesús ut co̱.
50 — Volte para casa! O seu filho vai viver! — disse Jesus. Ele creu nas palavras de Jesus e foi embora.
51 Nak ac cuulac re sa' li rochoch, eb lix mo̱s que'co̱eb chixc'ulbal ut que'xye re: —Yo'yo la̱ cualal. Yo̱ chi usa̱c, chanqueb re.
51 No caminho encontrou-se com os seus empregados, que disseram: — O seu filho está vivo!
52 Ut li cui̱nk quixpatz' reheb jok'e ho̱nal quixtiquib usa̱c. Ut que'xye re: —Ecue̱r sa' jun o̱r re li ecuu quinume' lix tik, chanqueb re.
52 Então ele perguntou a que horas o filho havia começado a melhorar. Os empregados responderam: — Ontem, à uma da tarde, a febre passou.
53 Ut quinak sa' xch'o̱l li yucua'bej nak sa' ajcui' li ho̱nal a'an quiyehe' re xban li Jesús nak ta̱q'uira̱k li ralal. Ut li cui̱nk a'an quixpa̱b li Jesús jo'queb ajcui' chixjunileb li cuanqueb sa' li rochoch.
53 Aí o pai lembrou que havia sido naquela mesma hora que Jesus tinha dito: “O seu filho vai viver.” Então ele e toda a família creram em Jesus.
54 A'an a'in li xcab milagro li quixba̱nu li Jesús nak qui-el Judea ut co̱ cui'chic Galilea.
54 Esse foi o segundo milagre que Jesus fez depois de ter ido da Judeia para a Galileia.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 4, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.