João 18
Li Santil hu (KEKNT) vs NTLH
1 Nak quirake' chi tijoc li Jesús, qui-el sa' li na'ajej a'an rochbeneb lix tzolom. Co̱eb jun pac'al li ha' Cedrón xc'aba' bar cuan cui' jun si̱r li acui̱mk.
1 Depois de fazer essa oração, Jesus saiu com os discípulos e foi para o outro lado do riacho de Cedrom. Havia ali um jardim, onde Jesus entrou com eles.
2 Laj Judas Iscariote, li ta̱k'axtesi̱nk re li Jesús, naxnau li na'ajej a'an xban nak nabal sut quicuulac li Jesús aran rochbeneb lix tzolom.
2 Judas, o traidor, conhecia aquele lugar porque Jesus tinha se reunido muitas vezes ali com os discípulos.
3 Jo'can nak laj Judas co̱ sa' li na'ajej a'an ut quixc'am chirix jun ch'u̱tal li soldado aj Roma. Ut co̱eb ajcui' chirixeb li neque'c'ac'alen sa' li templo. Taklanbileb xbaneb laj fariseo ut li xbe̱nil aj tij. Cuan cuanqueb xxameb sa' ruk' ut cuan cuanqueb xxameb sa' ru'uj che' ut cuanqueb ajcui' xch'i̱ch'eb.
3 Então Judas foi ao jardim com um grupo de soldados e alguns guardas do Templo mandados pelos chefes dos sacerdotes e pelos fariseus . Eles estavam armados e levavam lanternas e tochas.
4 Li Jesús ac naxnau chixjunil li c'a'ru tixc'ul. Jo'can nak quichal ut quixakli chiruheb ut quixye: —¿Ani nequesic'? chan reheb.
4 Jesus sabia de tudo o que lhe ia acontecer. Por isso caminhou na direção deles e perguntou:
5 Eb a'an que'xye: —Yo̱co chixsic'bal li Jesús laj Nazaret.— Li Jesús quixye: —La̱in li yo̱quex chinsic'bal, chan. Cuan ajcui' sa' xya̱nkeb laj Judas li ta̱k'axtesi̱nk re.
5 — Jesus de Nazaré! — responderam. Judas, o traidor, estava com eles.
6 Nak li Jesús quixye reheb, “La̱in li yo̱quex chinsic'bal”, k'a̱jel ix nak que'co̱eb ut jun t'aniqueb nak que't'ane' chi ch'och'.
6 Quando Jesus disse: “Sou eu”, eles recuaram e caíram no chão.
7 Ut li Jesús quixye cui'chic reheb: —¿Ani nequesic'? Que'chak'oc ut que'xye re: —Li Jesús laj Nazaret, a'an li yo̱co chixsic'bal.—
7 Jesus perguntou outra vez: — Jesus de Nazaré! — tornaram a responder.
8 Li Jesús quixye reheb: —Ac xinye e̱re nak la̱in. Cui yo̱quex chinsic'bal la̱in, canabomakeb chi xic li neque'ta̱ken cue, chan.
8 Jesus disse:
9 Quixye chi jo'can re nak ta̱tz'aklok ru li quixye nak quitijoc: At inYucua', ma̱ jun reheb li cak'axtesiheb cue xsach chicuu.
9 Jesus disse isso para que se cumprisse o que ele tinha dito antes: “Pai, de todos aqueles que me deste, nenhum se perdeu.”
10 Laj Simón Pedro cuan xch'i̱ch'. Quirisi chak lix ch'i̱ch' sa' xna'aj. Ut riq'uin lix ch'i̱ch' quirisi lix xic laj Malco lix mo̱s li xyucua'il aj tij. Li xic li quixyoc', a'an li cuan sa' xnim.
10 Aí Simão Pedro tirou a espada, atacou um empregado do Grande Sacerdote e cortou a orelha direita dele. O nome do empregado era Malco.
11 Li Jesús quixye re laj Pedro: —Xoc la̱ ch'i̱ch' sa' xna'aj. ¿Ma inc'a' ta bi' tento nak tinc'ul li raylal a'in? ¿Ma inc'a' ta bi' a'an aj e nak xinixtakla chak lin Yucua'? chan.
11 Mas Jesus disse a Pedro:
12 Ut eb li soldado aj Roma rochben li nataklan sa' xbe̱neb ut eb laj judío li neque'c'ac'alen sa' li templo, que'xchap li Jesús ut que'xbac'.
12 Em seguida os soldados, o comandante e os guardas do Templo prenderam Jesus e o amarraram.
13 Que'xc'am riq'uin laj Anás lix yucua' li rixakil laj Caifás. Laj Caifás, a'an li xbe̱nil aj tij sa' li chihab a'an.
13 Então o levaram primeiro até a casa de Anás. Anás era o sogro de Caifás, que naquele ano era o Grande Sacerdote .
14 Laj Caifás a'an li quiyehoc reheb li neque'taklan sa' xbe̱neb laj judío nak us raj nak ta̱ca̱mk jun chi cui̱nk sa' xc'aba'eb chixjunileb.
14 Caifás era quem tinha dito aos líderes judeus que era melhor para eles que morresse apenas um homem pelo povo.
15 Nak yo̱queb chixc'ambal li Jesús, laj Simón Pedro rochben jun chic lix tzolom li Jesús yo̱queb chixta̱kenquil. Li tzolom a'an nana'e' ru xban li xyucua'il aj tij. Jo'can nak qui-oc rochben li Jesús sa' li neba̱l li cuan chiru li rochoch li xyucua'il aj tij.
15 Simão Pedro foi seguindo Jesus, junto com outro discípulo. Esse discípulo era conhecido do Grande Sacerdote e por isso conseguiu entrar no pátio da casa dele junto com Jesus.
16 Abanan laj Pedro quicana sa' be chire li oqueba̱l. Ut lix tzolom jun chic qui-el sa' li neba̱l li cuan chiru li cab ut quia̱tinac riq'uin li ixk li nac'ac'alen re li oqueba̱l. Ut quirocsi laj Pedro chi sa'.
16 Mas Pedro ficou do lado de fora, perto da porta. O outro discípulo, que era conhecido do Grande Sacerdote, saiu e falou com a empregada que tomava conta da porta. Então ela deixou Pedro entrar
17 Ut li ixk, li nac'ac'alen re li oqueba̱l quixye re laj Pedro, —¿Ma ma̱cua' ta bi' la̱at jun reheb lix tzolom li cui̱nk a'an? chan re. Laj Pedro quichak'oc ut quixye: —Inc'a'. Ma̱cua'in.—
17 e lhe perguntou: — Você não é um dos seguidores daquele homem? — Eu, não! — respondeu ele.
18 Eb laj c'anjel ut eb li neque'c'ac'alen sa' li templo que'xtz'ab xxameb xban nak que te'rec'a. Xakxo̱queb chi k'ixi̱nc chire xam. Laj Pedro yo̱ ajcui' chi k'ixi̱nc sa' xya̱nkeb.
18 Por causa do frio, os empregados e os guardas tinham feito uma fogueira e estavam se aquecendo de pé, em volta dela. Pedro estava de pé, no meio deles, aquecendo-se também.
19 Li xyucua'il aj tij qui-oc chixpatz'bal re li Jesús chirixeb lix tzolom ut chirix ajcui' li tijleb li naxc'ut.
19 O Grande Sacerdote fez algumas perguntas a Jesus a respeito dos seus seguidores e dos seus ensinamentos.
20 Li Jesús quixye re: —Junelic xinch'olob li xya̱lal chiruheb li tenamit sa' eb li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío ut sa' li templo. Ma̱c'a' xinye reheb chi mukmu.
20 E Jesus respondeu:
21 ¿C'a'ut nak nacapatz' cue la̱in? Patz' reheb li neque'abin cue. Eb a'an naru neque'xye e̱re c'a'ru xinye, chan li Jesús.
21 Então, por que o senhor está me fazendo essas perguntas? Pergunte aos que me ouviram, pois eles sabem muito bem o que eu disse a eles.
22 Nak quixye a'an, jun reheb li neque'c'ac'alen sa' li templo quixsac' sa' xnak' ru li Jesús ut quixye re: —¿C'a'ut nak nacasume li xyucua'il aj tij chi jo'can? chan re.
22 Quando Jesus disse isso, um dos guardas do Templo que estavam ali deu-lhe uma bofetada e disse: — Isso é maneira de falar com o Grande Sacerdote?
23 Li Jesús quixye re: —Cui inc'a' us li xinye, ye reheb li cuanqueb arin c'a'ru inc'a' us xinye. Cui ut us li xinye, ¿c'a'ut nak niquina̱sac'? chan re.
23 — Se eu disse alguma mentira, prove que menti! — respondeu Jesus. — Mas, se eu falei a verdade, por que é que você está me batendo?
24 Ut laj Anás quixtakla li Jesús chi bac'bo riq'uin laj Caifás li xyucua'il aj tij.
24 Depois Anás mandou Jesus, ainda amarrado, para Caifás, o Grande Sacerdote.
25 Laj Pedro toj xakxo chi k'ixi̱nc chire xam. Ut que'xye cui'chic re: —¿Ma ma̱cua' ta bi' la̱at xcomoneb lix tzolom li cui̱nk a'an? Ut laj Pedro quitic'ti'ic ut quixye: —Inc'a'. Ma̱cua'in.—
25 Pedro ainda estava lá, de pé, aquecendo-se perto do fogo. Então lhe perguntaram: — Você não é um dos seguidores daquele homem? — Não, eu não sou! — respondeu ele.
26 Jun lix mo̱s li xyucua'il aj tij rech'alal li cui̱nk li quiyoq'ue' xxic xban laj Pedro, quixye re: —La̱at xcomoneb. ¿Ma inc'a' ta bi' xcuil nak a̱cuochben aran sa' li xna'aj li acui̱mk? chan.
26 Um dos empregados do Grande Sacerdote , parente do homem de quem Pedro tinha cortado a orelha, perguntou: — Será que eu não vi você com ele no jardim?
27 Ut laj Pedro quixye cui'chic re: —Inc'a'. Ma̱cua'in, chan. Toje' ajcui' ta̱rakek' xyebal a'an nak quiya̱bac laj tzo' xul.
27 E outra vez Pedro disse que não. E no mesmo instante o galo cantou.
28 Toj ek'ela chi us que'risi li Jesús riq'uin laj Caifás ut que'xc'am sa' li na'ajej li narakoc cui' a̱tin laj Pilato li acuabej aj Roma. Eb li neque'taklan sa' xbe̱neb laj judío inc'a' que'oc sa' li rochoch laj Pilato xban nak a'an ma̱cua' aj judío. Cui ta que'oc sa' rochoch junak ma̱cua' aj judío, que'xmux raj rib sa' lix pa̱ba̱leb. Xban nak que'raj cua'ac re li nink'e Pascua, inc'a' que'ru chi oc sa' li cab a'an.
28 Depois levaram Jesus da casa de Caifás para o palácio do Governador romano. Já era de manhã cedo. Os líderes judeus não entraram no palácio porque queriam continuar puros , conforme a religião deles; pois só assim poderiam comer o jantar da Páscoa .
29 Xban nak inc'a' que'oc sa' li cab, laj Pilato qui-el chirix cab ut quixye reheb: —¿C'a'ru xma̱c li cui̱nk a'in nak xexchal chixjitbal? chan reheb.
29 Então o governador Pilatos saiu, foi encontrar-se com eles e perguntou: — Que acusação vocês têm contra este homem?
30 Que'chak'oc ut que'xye re: —Cui ta ma̱c'a' xma̱c, inc'a' raj xkac'am chak a̱cuiq'uin re nak tatrakok a̱tin sa' xbe̱n, chanqueb.
30 Eles responderam: — O senhor acha que nós lhe entregaríamos este homem se ele não tivesse cometido algum crime?
31 Laj Pilato quixye reheb: —C'amomak la̱ex ut rakomak a̱tin sa' xbe̱n jo' naxye sa' le̱ chak'rab la̱ex, chan. Eb laj judío que'xye re: —Moco q'uebil ta kalese̱ns la̱o aj judío nak takacamsi junak cristian, chanqueb.
31 Pilatos disse: — Levem este homem e o julguem vocês mesmos, de acordo com a Então eles responderam: — Nós não temos o direito de matar ninguém.
32 Riq'uin a'in quitz'akloc ru li quixye li Jesús chanru nak ta̱camsi̱k.
32 Isso aconteceu assim para que se cumprisse o que Jesus tinha dito quando falou a respeito de como ia morrer .
33 Laj Pilato qui-oc cui'chic sa' li na'ajej li narakoc cui' a̱tin. Quixbok li Jesús riq'uin ut quixye re: —¿Ma la̱at lix reyeb laj judío? chan re.
33 Pilatos tornou a entrar no palácio, chamou Jesus e perguntou: — Você é o rei dos judeus?
34 Li Jesús quixye re: —¿Ma sa' a̱ch'o̱l x-ala li xaye, malaj jalan xyehoc a̱cue li xaye? chan.
34 Jesus respondeu:
35 Laj Pilato quixye re: —¿Ma la̱in ta bi' aj judío? Eb la̱ cuech tenamitil rochbeneb li xbe̱nil aj tij, a'aneb li xe'k'axtesin a̱cue sa' cuuk'. Ye cue c'a'ru a̱ma̱c, chan.
35 — Por acaso eu sou judeu? — disse Pilatos. — A sua própria gente e os chefes dos sacerdotes é que o entregaram a mim. O que foi que você fez?
36 Li Jesús quixye re: —Lin cuanquil la̱in ma̱cua' re sa' ruchich'och'. Cui ta la̱in tintakla̱nk arin sa' ruchich'och', eb li neque'ta̱ken cue te'pletik raj re incolbal chiruheb li neque'c'amoc be chiruheb laj judío. Abanan lin cuanquil la̱in ma̱cua' re sa' ruchich'och', chan.
36 Jesus respondeu:
37 Laj Pilato quixye re: —La̱at rey chi jo'canan.— Li Jesús quixye re: —Ya̱l li xaye nak la̱in rey. A'an aj e nak quinchal chi yo'la̱c arin sa' ruchich'och' re xch'olobanquil li xya̱lal. Ut chixjunileb li neque'raj xnaubal li xya̱lal, neque'rabi li c'a'ru ninye, chan.
37 — Então você é rei? — perguntou Pilatos.
38 Laj Pilato quixye: —Ut, ¿c'a'ru li xya̱lal?— Ut co̱ cui'chic riq'uineb laj judío ut quixye reheb: —Ma̱ jun xma̱c li cui̱nk a'in nintau.
38 — O que é a verdade? — perguntou Pilatos. Depois de dizer isso, Pilatos saiu outra vez para falar com a multidão e disse: — Não vejo nenhum motivo para condenar este homem.
39 La̱ex c'aynakex nak na-ach'aba̱c junak li pre̱x sa' li nink'e Pascua. ¿Ma te̱raj nak tincuach'ab che̱ru le̱ rey la̱ex aj judío? chan laj Pilato.
39 Mas, de acordo com o costume de vocês, eu sempre solto um prisioneiro na ocasião da Páscoa . Vocês querem que eu solte para vocês o rei dos judeus?
40 Eb a'an que'xjap re ut que'xye: —Inc'a'. Ma̱cuach'ab li cui̱nk a'an. Ach'ab laj Barrabás, chanqueb. Laj Barrabás, a'an jun aj e̱lk'.
40 Todos começaram a gritar: — Não, ele não! Nós queremos que solte Barrabás! Acontece que esse Barrabás era um criminoso.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 18, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.