Romanos 2

Golin New Testament (GVF_WBT) vs NAA

Sair da comparação
NAA Nova Almeida Atualizada 2017
1 Ena na ye nega kobe, i ibal kobe pirin pai ibal taw kobe teno? Tenanga ena i ka dinanga, yaa ime sire ta paikinamue. Ibalin kobe kal ki erungwa mere, i para iru eringa, ena i pirin pai ibalin kobe tenga iwe. Tenga i, i inin pirin kwi sinaa dire pai i tomue.
1 Por isso, você é indesculpável quando julga os outros, não importando quem você é. Pois, naquilo que julga o outro, você está condenando a si mesmo, porque pratica as mesmas coisas que condena.
2 Ibal kobe kal digan iru erangwa, God kanere pirin pai ibalin kobe tenangure, kuunin painama di kanebinwe.
2 Bem sabemos que o juízo de Deus é segundo a verdade contra os que praticam tais coisas.
3 Kanebinba na ye nega kobe, ibal kobe kal digan iru erungwa i pirin pai ibalin kobi tenba, i para iru ere milingiwe. Ere milinga God pirin pai i ta tekenama di pirino? Pirin pai i tenamue.
3 E você, que condena os que praticam tais coisas, mas faz o mesmo que eles fazem, pensa que conseguirá se livrar do juízo de Deus?
4 Mo, God wai wen pire ibal terere, te yaa ime sire kane gogo ere milungwa kal main i, ta maakima di pirino? I kal digan ere taalime eringa pisere nomanin suna si kiruul sinana dire, yalini wai wen pire i tongwa i iru pire pol ta si pirekeno?
4 Ou será que você despreza a riqueza da bondade, da tolerância e da paciência de Deus, ignorando que a bondade de Deus é que leva você ao arrependimento?
5 Pire pol si pirinba, i ibal kobe nomanin suna girin dire niminin mile mile kal digan ere taalime eringa, nomanin suna si kiruul ta sirala pirekingiwe. Ta pirekinga ena gain giil pire i tere, te giil bilkaw pire i tenamue. Tenangwa iwe, God den gule ibal tere, te ka kol ere ibal tenangwa kaun pirin pai i tenangwa, para kawen kuunin painamue.
5 Mas, por ser teimoso e ter um coração impenitente, você acumula contra si mesmo ira para o dia da ira e da revelação do justo juízo de Deus,
6 Ibal kobe kalkan ere milungwa mere, God tobe maan tenangwa paamue.
6 que retribuirá a cada um segundo as suas obras:
7 Ibal taw niminin mile kal dime di ere milere, God naabilungwa ain bole ereko milabina dire, te God gun ye na tenama di pirere, te mile pairabingal pairabina dinangwa, ena ibalin kobe wai mile painangwal painama dire, God kal iru ere tenamue.
7 a vida eterna aos que, perseverando em fazer o bem, procuram glória, honra e incorruptibilidade;
8 Ibal taw inin gain kenin ere girin di milere, God ka main kawen dungwa wiina ere tekire, kal nigi dongwa duulin bile ere warangwa, ena God den gule ibalin kobi tere, gain giil bilkaw pire tenamue.
8 mas ira e indignação para os egoístas, que desobedecem à verdade e obedecem à injustiça.
9 Ibal kobe para kal ki ere warangwa, ena ibalin kobe gain giil bilkaw pire terere, te taalime bil u maribe pi tenamue. Goma Yuda ibal pirangure pare, eme Yuda ta milekungwa ibal piramue.
9 Tribulação e angústia virão sobre todo aquele que faz o mal, ao judeu primeiro e também ao grego;
10 Piramba ibal para kal dime di ere milangwa, ena God naabilungwa ain bole ereko milere, te God gun ye tenangure milere, te den miriin wai pai tenangure mile pai eramue. Goma Yuda ibal iru ere tenangure pare, eme Yuda ta milekungwa ibal para iru ere tenamue.
10 mas haverá glória, honra e paz a todo aquele que pratica o bem, ao judeu primeiro e também ao grego.
11 God mile ibal taminin sui i kuunin kuunin milama di piremia, ena kal iru ere kuunin ere tenamue.
11 Porque Deus não trata as pessoas com parcialidade.
12 Ibal taw kobe Mose kile kaman ka pirekire, kal digan ere taalime erangwa, ena ibalin kobe kirara imore gulamue. Mose kile kaman ka main paangwa mere, pirin ta pai tekire, imore gulamue. Dimba ibal taw kobe Mose kile kaman ka dungwa pire kal digan ere taalime erangwa, ena kile kaman ka i ka kol ere ibalin kobe tere pirin pai tenamue.
12 Assim, todos os que pecaram sem lei também sem lei perecerão; e todos os que pecaram sob a lei serão julgados pela lei.
13 Ibal taw Mose kile kaman ka kiraan piramba, ibalini ka main i pire wiina ere tekenangwa, ena ibalini God milungwa mina kabin sire wai wen ta milekenamue. Iru ta milekenamba ibal taw Mose kile kaman ka pire wiina ere tenangwa, ena God mile, “Ibalini kabin sire wai wen milemua,” di tenamue.
13 Porque justos diante de Deus não são aqueles que somente ouvem a lei, mas os que praticam a lei é que serão justificados.
14 Ena Yuda milekungwa ibal kobe Mose kile kaman ka ta pirekimba, ka dungwa main i inin pire wiina eremue. Ibalin kobi Mose kile kaman ka ta pirekimba, inin main paangwa pire wiina ere tongwa iwe, pi Mose kile kaman ka dungwa mere, main iru aa te i simue.
14 Quando, pois, os gentios, que não têm a lei, fazem, por natureza, o que a lei ordena, eles se tornam lei para si mesmos, embora não tenham a lei.
15 Ibalin kobe kalkan ere warungwa i, kanere Mose kile kaman ka dungwa mere, nomanin si suna yoma di kanemue. Te ibalin kobe kalkan erungwa paim mo, paikim mo, nomanin suna si pire kaun ta “Paimua,” dire te kaun ta “Paikimua,” dimia, ena Mose kile kaman ka dungwa mere, nomanin si suna yoma di kanemue.
15 Estes mostram a obra da lei gravada no seu coração, o que é confirmado pela consciência deles e pelos seus pensamentos conflitantes, que às vezes os acusam e às vezes os defendem,
16 Kalkan iru erungwa mere, God ka kol ere ibal tenangwa kaun i, main iru u maribe namue. Kaun i God yobilaan bile Yesu Kirisito tenangure, ibal nomanin suna kal ta erala di pirangwa, di gawa dire painam mo, paikinam mo, ka kol ere tere dinamue. Ka main kere di ibal tega iru mere diga paamue.
16 no dia em que Deus, por meio de Cristo Jesus, julgar os segredos das pessoas, de acordo com o meu evangelho.
17 Ena i ibal kobe milinga main iwe, “Na Yuda ibal milebinwa,” direre, te “Mose kile kaman ka pirebinwa,” dinga, ena God pirin ta pai na tekenama di piringiwe. Pirere, te “Na God ibalin kobi na bole si dawle milebinwa,” dire inin gain deminin singiwe.
17 Mas, se você diz que é judeu, confia na lei e se gloria em Deus;
18 Mose kile kaman ka nil si i ibal kobe tongure piringa, ena God kal iru erala dungwa mere pirere, te kal wai dungwa dim mo, kal nigi dongwa dim mo, i main piringiwe.
18 se você conhece a vontade de Deus e aprova as coisas excelentes, sendo instruído na lei;
19 “Ibal omilin gi dungure ibal taw aan aa tere awli warungwa, te ibal kamin sibilungwa gul milungure, ibal taw kewa gale aa tere kol i maribe ere warungwa mere, ibalin kobe ta iru erungwa na ka main iru nil si ibal tobinwa,” dingiwe.
19 se você está convencido de que é guia dos cegos, luz dos que se encontram em trevas,
20 Te, “Ibal kobe ka main ta pirekungwa na kile kaman ka di tobinwa,” direre, te “Gaan main ta pirekungwa mere ibal kobe iru milungwa na ka nil si tobinwa,” dingiwe. “Mose kile kaman ka dungwa mere ka main kirara kawen dungwa paamua,” dinga, ena “Iru iru di tobinwa,” dingiwe.
20 instrutor de insensatos, mestre de crianças, tendo na lei a forma da sabedoria e da verdade —
21 I ka iru dinba, ena iwe. I ka nil si ibal kobe tenga, tameran i ka nil si tenga i inin ta ikine? Te “I kunibe nekio,” dire kere di ibal tenba, i kunibe ta nekino? Nengiwe.
21 você, pois, que ensina os outros, não ensina a si mesmo? Você, que prega que não se deve roubar, rouba?
22 Te i ibal kobe mile, “I yal abal ta kunibe nekio,” dire manaa di tenba, i kunibe ta nekino? Kunibe nengiwe. Galbale kobile dungwa mere nigi de wen pire tenba, galbale kobile ogu ala pire kalkan kunibe nengiwe.
22 Você, que diz que não se deve cometer adultério, adultera? Você, que detesta ídolos, rouba os templos?
23 “Mose kile kaman ka ai si warebinwa,” dinba, kile kaman ka i wiina ere tekina, ena God gain ka si tekino? Si tengiwe.
23 Você, que se gloria na lei, desonra a Deus pela transgressão da lei?
24 Si tengire ka main minin ganin iru dire bilungwa paangwa,
24 Pois, como está escrito: “O nome de Deus é blasfemado entre os gentios por causa de vocês.”
25 Mose kile kaman ka wiina ere tenanga, ena gain bile ere i tongwa wai painamba, ta wiina ere tekenanga, ena gain ta bile erekire milangwa mere, iru milanwe.
25 A circuncisão tem valor se você pratica a lei; mas, se você é transgressor da lei, a sua circuncisão já se tornou incircuncisão.
26 Yuda ta milekungwa ibal gain ta bile erekire milimba, ibalin kobe Mose kile kaman ka wiina ere tenangwa, ena God kanere gain bile ere milungwa mere, milema di pire kanamue.
26 Portanto, se a incircuncisão observa os preceitos da lei, não será essa incircuncisão considerada como circuncisão?
27 I Yuda ibal gain bile ere mile Mose ka main minin ganin bilungwa ai si warinba, wiina ta ere tekinwe. Ta ere tekinga gain ta bile erekire milungwa ibal, Mose kile kaman ka duulin bile pire wiina eremia, ena ibalin kobi ka di mere si i tenamue.
27 E, se aquele que é incircunciso por natureza cumpre a lei, certamente ele julgará você, que, embora tenha a letra da lei e a circuncisão, é transgressor da lei.
28 Yuda ibal ta milere Yuda ibal main paangwa mere erere, te gain imore bile ere milungwa mere ibal i Yuda ibal kirara wen ta milekire, te gain bile erungwa main ta erekimue.
28 Porque não é judeu quem o é apenas exteriormente, nem é circuncisão a que é somente na carne.
29 Yuda ibal main paangwa mere ibal ta nomanin suna pire erungwa, ena ibal i Yuda ibal kawen kirara milemue. Ibal i gain bile ere milungwa iwe, gain imore bilungwa pisere, God Iban ibalini nomanin suna pire aa te wai ere tomba, Mose kile kaman ka bile paalungwa iru ere ibalini ta tekemue. Ibalini iwe, ibal deminin si ibalini ta tekungure, God deminin si kal iru ere milungwa ibalin kobi tomue.
29 Porém judeu é aquele que o é interiormente, e circuncisão é a do coração, pelo Espírito, não segundo a letra, e cujo louvor não procede de seres humanos, mas de Deus.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Romanos 2, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.