Mateus 9
Fhe Bakɨmen Kaman Kameŋ (GEB) vs NVI
1 Zisas mba fhaiŋ thav vov, fega kema mben mbarav vov, muen wo ŋgu bakɨmera phorgi.
1 Entrando Jesus num barco, atravessou o mar e foi para a sua própria cidade.
2 Ana vov phorgim, gumgi mbari bigi rimgi guma mbe, mbe kaan ana ndigap ana han zi. Zisas mbaram mbe garim, mbe guigira ana khothɨgim, ana mba tɨva gangia thav khaŋ mba bigi rimgi guma ga nzuai, “Nan kam, ndu ndav mbɨrari. Ndu fhum muuŋgi tɨvi mbatɨgi, gu nta vhɨzgiap, nta ndɨkndɨk ŋangi.”
2 Alguns homens trouxeram-lhe um paralítico, deitado numa cama. Vendo a fé que eles tinham, Jesus disse ao paralítico: "Tenha bom ânimo, filho; os seus pecados estão perdoados".
3 Zisas maaŋ ana nzuaim, mba Zudaiŋ tɨvir vhuuiŋ kaŋgi gumgi mbari maaŋ kav ne mbararagiap, nduarira khaŋ wari ga nzuai, “Mbu guma Fhe Bakɨme ŋana ndigi tɨva mbui.”
3 Diante disso, alguns mestres da lei disseram a si mesmos: "Este homem está blasfemando! "
4 Mbe mba suambara mbuim, Zisas fhum mbe ndɨkndɨgi kaŋgi, ana maaŋ muuŋgiap khaŋ mbe nzuai, “Nde thaŋ nzuav mba ndɨkndɨgi mbatɨgi nde ndavi vherir ki?
4 Conhecendo Jesus seus pensamentos, disse-lhes: "Por que vocês pensam maldosamente em seus corações?
5 Gu ram mbui suambarar muunga ne nzerigi? Ee, gu kha suambarar muunga, ne nzerigire, ‘Gu ndu fhum muuŋgi tɨvi mbatɨgi, gu nta vhɨzgi,’ ee, khueŋ nzerigire, gu khaŋ suanga, ‘Ndu khavgip ŋgɨ’?
5 Que é mais fácil dizer: ‘Os seus pecados estão perdoados’, ou: ‘Levante-se e ande’?
6 Gu nde khueŋ kaŋgirgeŋ nzuav, gu khaŋ muuŋgia tɨga nzuai, Fhe Bakɨmen Guma Guar, ana kha nuianan tɨvi mbatɨgi vhɨzɨrga ŋkasŋka ki.” Zisas maaŋ mbe suaŋgiap, mbaram mba bigi rimgi guma garav khaŋ ana nzuai, “Ndu khavgip, wo kaa ndigip, wo phenan ŋgɨ.”
6 Mas, para que vocês saibam que o Filho do homem tem na terra autoridade para perdoar pecados" — disse ao paralítico: "Levante-se, pegue a sua maca e vá para casa".
7 Zisas maaŋ ana suaŋgim, mba guma khavgiap wo phenan vui.
7 Ele se levantou e foi.
8 Ana khavgiap, wo phenan vuim, mba gumgi gu mbigi vhɨrve mba bigeŋ gangiap, mbe guigira rivgiap, mbe khueŋ nzuav Fhe Bakɨme zɨ ndiv vun kuamkuagi. Fhe Bakɨme mba khesharigi ŋkasŋka gu zɨ bakɨme gumgi ga ndɨɨi.
8 Vendo isso, a multidão ficou cheia de temor e glorificou a Deus, que dera tal autoridade aos homens.
9 Zisas mba guman kurav, maaŋ thav khavgia vov, guma mbe gari. Mba guma zɨ, Matiu. Ana Matiu garim, ana wo ŋgari ŋanen mbe ŋkɨɨa ndi sui phena perav ki. Zisas ana gangiap khaŋ ana nzuai, “Matiu, ndu zɨv na phorgɨv ŋka ŋgɨrga.” Ana maaŋ nzuaim, Matiu khavgiap ana phorga vui.
9 Passando por ali, Jesus viu um homem chamado Mateus, sentado na coletoria, e disse-lhe: "Siga-me". Mateus levantou-se e o seguiu.
10 Zumgum tuga mben Zisas vov Matiu phenan mba pi. Mba tugen ŋkɨɨa ndia rui gumgi gum tɨvi mbatɨgi ga mbui gumgi vhɨrve, mbe ana han zegi. Mbe zegap, Zisas gum ana phorga rui gumgi phorga pi.
10 Estando Jesus em casa, foram comer com ele e seus discípulos muitos publicanos e "pecadores".
11 Mbe pim, Fherasiŋ mbe gangiap, mba Zisas phorga rui gumgir nzav kha nzambaran mbe mbui, “Nden Guman Rum thaŋ nzuav mbu ŋkɨɨa ndia rui gumgi gum tɨvi mbatɨgi ga mbui gumgi phorga pi?”
11 Vendo isso, os fariseus perguntaram aos discípulos dele: "Por que o mestre de vocês come com publicanos e ‘pecadores’? "
12 Mbe maaŋ mbe nzuaim, Zisas mba kameŋ mbararagiap, khaŋ mbe nzuai, “Rɨmrɨm ki fhuv gumgi, mbe rɨɨi phenan ŋgari guman han vui fhu. Rɨɨi gumgi, mbe nduarira rɨɨi phenan ŋgari guman han vui.
12 Ouvindo isso, Jesus disse: "Não são os que têm saúde que precisam de médico, mas sim os doentes.
13 Nde ŋgɨp Fhe Bakɨmen buni vhuuiŋ ki gavar ki buni ganɨp, kha nde Fhe Bakɨme buna nɨɨeŋ kaŋgirga, ‘Gu nde fhura na nzuav shama mbui shaa, gu nta vuzvugi fhuvara. Gu guigira khueŋ vuzvugi, nde guigira tɨvir vhuuiŋra harigi ntɨɨri muuŋv guigira mbe vuzvugiri.’ ” Zisas wom khaŋ mbe nzuai, “Gu tɨvir vhuuiaŋ mbui gumgir kamɨ za zɨgi fhuvara. Gu tɨvi mbatɨgi ga mbui gumgir kamɨn za zɨgi.”
13 Vão aprender o que significa isto: ‘Desejo misericórdia, não sacrifícios’. Pois eu não vim chamar justos, mas pecadores".
14 Mba tugen Zon phorga rui gumgi, mbe Zisas han zav kha nzambara ana muuŋgi. “Ram muuŋgi tɨv khare, nza Zon phorga rui gumgi gum Fherasiŋ, nza Fhe Bakɨme phorga nzuav mba thamthagim, ndu phorga rui gumgi, mbe mba thamthagi fhu?”
14 Então os discípulos de João vieram perguntar-lhe: "Por que nós e os fariseus jejuamos, mas os teus discípulos não? "
15 Mbe mba nzambarar Zisas ga muuŋgim, Zisas khaŋ mbe nzuai, “Maaŋ muuŋgip, guma the muun rɨgɨ saŋv muunga, ana kɨvntogi, ana mbe phorgɨ kɨrga, mben ndavi simgirie? Fhuvara. Mbe zumgum mba guma ndigɨ ŋgɨgɨrga, ana won kɨvntogi phorga ki fhu. Ana kɨvntogi mba tugen mba thamtharga.
15 Jesus respondeu: "Como podem os convidados do noivo ficar de luto enquanto o noivo está com eles? Virão dias quando o noivo lhes será tirado; então jejuarão.
16 “Guma the fhum shaa fɨga kameŋ ndigap fhava shaara vura thooŋ phorga samgi fhuvara. Ana maaŋ muuŋgirga, mbe zumgum mba fhava shaa ruagirga, ana mba shaa phorga samgi shaa fɨgeŋ ne ŋgɨp bisaŋgip, mba fhava shaa suirav ana ŋgɨrim, mba shaa thooŋ wom sharav guigira kɨvgirga.
16 "Ninguém põe remendo de pano novo em roupa velha, pois o remendo forçará a roupa, tornando pior o rasgo.
17 Guma the fhum wain kaman wain rui dama ndera vurar ruigi fhuvara. Mbe maaŋ muuŋgirga, mba dama ndera vur furav, mba wain kam fhura nɨɨn ŋgɨgɨrga, mba dama nder vhɨra mbatɨgirga. Maaŋ muuŋgiap, mbe wain kaman dama ndera kamara rui, mbe maaŋ muuŋgirga, mani vhɨra nzerara kɨrga.”
17 Nem se põe vinho novo em vasilhas de couro velhas; se o fizer, as vasilhas se rebentarão, o vinho se derramará e as vasilhas se estragarão. Pelo contrário, põe-se vinho novo em vasilhas de couro novas; e ambos se conservam".
18 Zisas Zon phorga rui gumgi ga nzuavra kim, mba ŋgu gari guman pana mbe, ana han zav wo thɨpanani phɨrgiap ana nɨman fav khaŋ ana nzuai, “Nan kambik ntigera rimgi. Ndu zɨv won farver ana khɨngirim, ana taagi khavgip kɨrga.”
18 Falava ele ainda quando um dos dirigentes da sinagoga chegou, ajoelhou-se diante dele e disse: "Minha filha acaba de morrer. Vem e impõe a tua mão sobre ela, e ela viverá".
19 Ana maaŋ suaŋgim, Zisas mbaram khavgiap ana phorga vui. Ana vuim, ana phorga rui gumgi, mbe vhɨra ana phorga vui.
19 Jesus levantou-se e foi com ele, e também os seus discípulos.
20 Mbe vuim, mba tugen mbiga mbe ki. Mba mbik wo sargori rɨmrɨm anan ki. Mba mbik mba rɨmrɨm anan kim, 12 thɨgi mpari vhɨzgi. Mba mbik zav, Zisas zɨn kɨrar hav, ana sharigi shaar tɨvar suirigi.
20 Nisso uma mulher que havia doze anos vinha sofrendo de uma hemorragia, chegou por trás dele e tocou na borda do seu manto,
21 Mba mbik khaŋ wo nzuai, “Gu maaŋ muuŋgip ana shaa tɨvara suirarga, Fhe Bakɨme na muuŋgirim, gu taagi nzerarga.”
21 pois dizia a si mesma: "Se eu tão-somente tocar em seu manto, ficarei curada".
22 Ana ne suaŋgiap, zav, Zisas shaa tɨvar suirigim, Zisas mbaram dorgap ana garav khaŋ nzuai, “Nan kambik, ndu ndav mbɨrav kɨri. Ndu na khothɨgap, ndu taagia nzerigi.” Mba mbik maaŋ muuŋgiap, ana mba tugera taagia nzerigi.
22 Voltando-se, Jesus a viu e disse: "Ânimo, filha, a sua fé a curou! " E desde aquele instante a mulher ficou curada.
23 Zisas maaŋ mba mbiga suaŋgim, ana nzerigim, ana mbaram vov mba ŋgu gari guman pana phenan vugi. Ana vov garim, gumgi gu mbigi nziav ki. Mbe nziav, gumgi shɨfhɨri ga bim, gumgi gu mbigi khɨkhɨm bakɨme mbui.
23 Quando ele chegou à casa do dirigente da sinagoga e viu os flautistas e a multidão agitada,
24 Mbe maaŋ mbuav kim, Zisas khaŋ mbe nzuai, “Nde khaŋ thav sav wari ŋgɨri. Kha mbiga bisaneŋ rimgi fhuvara, ana kui.” Ana ne nzuaim, mbe ana bungia kɨɨ mbatɨga mbui.
24 disse: "Saiam! A menina não está morta, mas dorme". Todos começaram a rir dele.
25 Mbe ana bungia kim, mbe mba gumgi gu mbigi ga sarigim, mbe kɨrar hegim, Zisas mbaram mba biptara khum ki ŋanen verav, mba biptara harar suirigim, ana khavgia thɨgi.
25 Depois que a multidão se afastou, ele entrou e tomou a menina pela mão, e ela se levantou.
26 Zisas mba bigeŋ muuŋgim, mba bigen kameŋ za mba fhaiŋ ga ruigi.
26 A notícia deste acontecimento espalhou-se por toda aquela região.
27 Zisas mba ŋgun kegap mba ŋgu tav khavgia vui. Ana vuim, rɨmani mbatɨgi guma phunini ana zɨn vov, ana kaav nzɨɨv, khaŋ ana nzuai, “Devitan Kam, ndu ŋkan korar muuŋ.”
27 Saindo Jesus dali, dois cegos o seguiram, clamando: "Filho de Davi, tem misericórdia de nós! "
28 Ana vov phena mbe vhen verim, mba rɨmani mbatɨgi gumani vov ana han vui. Mani ana han vuim, Zisas manin nzarigi, “Ŋko na khothɨgi, gu ŋkon rɨmanin muuŋgirim, ni nzerarie?” Ana maaŋ nzuaim, mani ana ŋgarkarav khaŋ nzuai, “Ahaŋ, Guma Bakɨme, ŋka ndu khothɨgi. Ndu mba bigen muuŋgirga.”
28 Entrando ele em casa, os cegos se aproximaram, e ele lhes perguntou: "Vocês crêem que eu sou capaz de fazer isso? " Eles responderam: "Sim, Senhor! "
29 Mani maaŋ suaŋgim, ana wo farver mani rɨmani khɨngiap khaŋ mani ga nzuai, “Ŋko na khothɨgi ne nzuav, kha bigeŋ ŋkon hɨrga.”
29 E ele, tocando nos olhos deles, disse: "Que lhes seja feito segundo a fé que vocês têm! "
30 Zisas nen mani ga suaŋgim, mani rɨmani taagia nzerigim, mani taagia gari. Mani rɨmani nzerigim, Zisas kama havharar khaŋ mani ga nzuai, “Ŋko shɨshɨgɨp kha ŋkon hɨgi bigeŋ bun harigi guma the suaŋ thari.”
30 E a visão deles foi restaurada. Então Jesus os advertiu severamente: "Cuidem para que ninguém saiba disso".
31 Zisas mba kamen mani ga suaŋgim, mani vov mba kameŋ zɨn vugi fhu. Mani vov mba kameŋ bun za mba fhain ki gumgi gu mbigi ga nzuav, ana mba manin kurkurav mani ga muuŋgi tɨvar vhuueŋ, mani za ana bun suaŋgi.
31 Eles, porém, saíram e espalharam a notícia por toda aquela região.
32 Mba rɨmani mbatɨgia kegi gumani, mani Zisas thav vugim, gumgi gu mbigi mbari, ŋina mbatɨk vhen ndav kav mbuim, thɨɨni mpɨrav buni nzuai fhuv guma mben kov Zisas han zi.
32 Enquanto eles se retiravam, foi levado a Jesus um homem endemoninhado que não podia falar.
33 Mbe ana kov Zisas han zɨgim, Zisas mbaram, ana tɨn mba ŋina mbatɨga vharigim, mba guma thav kama hegap buni nzuai. Zisas mba tɨvar mba guma ga muuŋgim, mba gumgi gu mbigi vhɨrve ndɨkndɨgi vhɨrve ga mbuav khaŋ nzuai, “Fhum khaŋ muuŋgi bigɨna thueŋ Isrerar hɨgi fhuvara!”
33 Quando o demônio foi expulso, o mudo começou a falar. A multidão ficou admirada e disse: "Nunca se viu nada parecido em Israel! "
34 Mbe mba ndɨkndɨga mbuim, mba Fherasiŋ hegap khaŋ nzuai, “Ana ŋiniŋgi mbatɨgir guman panan ŋkasŋkan panan ŋiniŋgi mbatɨgi ga vharvharigi.” Zisas gumgi vhɨrver kurkurigim, mben rɨmrɨɨ vhɨzgi. (9.32)|src="LB00301C.tif" size="span" loc="1/4 page picture spans both columns" copy="Horace Knowles/Louise Bass" ref="9.32"
34 Mas os fariseus diziam: "É pelo príncipe dos demônios que ele expulsa demônios".
35 Zisas za mba ŋgui bakɨvi gu ŋgui bisarire ga ruigi. Ana ruav, Fhe Bakɨme buni mbararagi pheni vherir verav, Fhe Bakɨme buni vhuuin gumgi gu mbigi khɨvav mbe nzuai. Ana mbe nzuav, Fhe Bakɨme wo gumgi gu mbigi ganɨrim, mbe ana piin kɨrga buni vhuuiŋra mbe nzuav, vhɨra mbarkɨrga rɨmrɨɨ ki gumgi gu mbigi, ana mben kurkurigim, mbe rɨmrɨɨ vhɨzi.
35 Jesus ia passando por todas as cidades e povoados, ensinando nas sinagogas, pregando as boas novas do Reino e curando todas as enfermidades e doenças.
36 Ana ruav gumgi gu mbigi vhɨrve garav, ana guigira mbe kora muuŋgi. Ana mbe gari, mbe khaŋ muuŋgi. Mben kɨrɨ tɨvi guigira mbatɨgi, mben kurkurarga guman vhuuŋ the ki fhu. Mbe vuavi ki fhuv sipsivi fara muuŋgi.
36 Ao ver as multidões, teve compaixão delas, porque estavam aflitas e desamparadas, como ovelhas sem pastor.
37 Ana maaŋ muuŋgia gangia thav khaŋ wo phorga rui gumgi ga nzuai, “Mba vhɨrve gɨvav mɨnan kim, mba mba ndirga ŋaara gumgi vhɨrkɨvgi fhuvara.
37 Então disse aos seus discípulos: "A seara é grande, mas os trabalhadores são poucos.
38 Maaŋ muuŋgiap, nde mba mɨna namkam Guma Bakɨme phorgɨ suaŋrim, ana ŋaara gumgi ga sararim, mbe ŋgɨp, ana mba fukfugɨp nta ndirga.”
38 Peçam, pois, ao Senhor da seara que envie trabalhadores para a sua seara".
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 9, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.