Mateus 15

Fhe Bakɨmen Kaman Kameŋ (GEB) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Mba tugen, Fherasiŋ mbari gu Zudaiŋ tɨvi vhuuiŋ kaŋgi gumgi mbari, mbe Zerusareman kegap Zisas han zergi. Mbe zergap kha nzambarar ana muuŋgi.
1 Então alguns fariseus e alguns mestres da Lei vieram de Jerusalém para falar com Jesus e lhe perguntaram:
2 “Ram muuŋgi tɨv khare, ndu phorga rui gumgi mbe nzan nzɨgi tɨvi phɨrgiap nzan nzɨgir tɨva zɨn vui fhu? Mbe maaŋ muuŋgiap, mbe mban mbɨr zav, nza fari ruai tɨva zɨn vuav fari ruai fhu!”
2 — Por que é que os seus discípulos comem sem lavar as mãos, desobedecendo assim aos ensinamentos que recebemos dos antigos?
3 Mbe mba nzambareŋ ga muuŋgim, Zisas mbe ŋgarkarav khaŋ mbe nzuai, “Maaŋ muuŋgiap, nde thaŋ nzuav Fhe Bakɨme suaŋgi tɨva phɨrgiap, nde wari wo tɨvira zɨn vui?
3 Jesus respondeu:
4 Fhe Bakɨme suaŋgi tɨv khare, ana khaŋ nzuai, ‘Ndu wo niamuuŋ gu ndia piin kɨv, mani nzuai buni mbararari. Maaŋ muuŋgip, guma the buni mbatɨgir wo niamuuŋ gu ndia ga suaŋgirga, nde ana shogirim, ana rimgiri.’
4 Pois Deus disse: “Respeite o seu pai e a sua mãe!” E disse também: “Que seja morto aquele que amaldiçoar o seu pai ou a sua mãe!”
5 Nde vhɨra khaŋ nzuai, ‘Guma the wo niamuuŋ gu ndiar kurkurarga ŋkɨɨa kɨrga, ana khaŋ mani ga suanga, “Gu ŋkon nɨɨnga ŋkɨɨa, gu ntan Fhe Bakɨmen mbuigi.”
5 Mas vocês ensinam que, se alguém tem alguma coisa que poderia usar para ajudar os seus pais, em sinal de respeito, mas diz: “Eu dediquei isto a Deus”,
6 Mba guma maaŋ suaŋgiap, ana wom wo niamuuŋ gu ndiar kurkurarga ndɨkndɨk ana ki fhu.’ Nde mba tɨva mbuav, nde Fhe Bakɨme suaŋgi tɨva mbevav, nde won nzɨgi han ndigi tɨvi, nde nta zɨn vui.
6 então não precisa ajudar os seus pais. Assim vocês desprezam a mensagem de Deus para seguir os seus próprios ensinamentos.
7 “Nde maaŋ mbuav, nde bigi shɨshɨgi gumgi ma. Fhe Bakɨmen kamthooŋ guma Aisaia nzerara nden tɨvara nzuav khaŋ suaŋgi,
7 Hipócritas! Isaías estava certo quando disse a respeito de vocês o seguinte:
8 ‘Mba gumgi gu mbigi, mbe kaathoorin na zɨ ndi vun fi. Mben ndavi gu mben ndɨkndɨgi na thav samra ki.
8 “Deus disse:
9 Mbe gumgi nduarira suaŋgi tɨvi, mbe nta bun nzuav, mbe fhura shɨshɨgap khaŋ nzuai, “Khe Fhe Bakɨme suaŋgi tɨvi ma.” Mbe maaŋ mbuav, mbe fhura shɨshɨgap na rotu mbui.’ ”
9 A adoração deste povo é inútil,
10 Zisas mba buni suaŋgiap, mbaram mba gumgi gu mbigir kamgim, mbe ana han zim, ana khaŋ mbe nzuai, “Nde kha buni mbararagip, nde tuituigip nta ndɨkndɨgɨri.
10 Jesus chamou a multidão e disse:
11 Guma kamthoon veri bigi, nta guma ndava vhee mbuim, ana Fhe Bakɨme nɨman nzaŋnzai fhu. Fhuvara. Guma kamthoon kegap kɨrar hi bigi, nta guma ndava vhee mbuim, ana Fhe Bakɨme nɨman nzaŋnzai.”
11 Não é o que entra pela boca que faz com que alguém fique
12 Zisas mba buni suaŋgim, zumgum ana phorga rui gumgi zav khaŋ ana nzuai, “Kha Fherasiŋ ndu suaŋgi buni mbararagiap ndu nzuav ndav shigi ne, ndu ne kaŋgi thi?”
12 Então os discípulos chegaram perto dele e disseram: — Sabe que os
13 Mbe nen ana nzuaim, Zisas mbe ŋgarkarav khaŋ nzuai, “Nan Ndia, ana Hevenan ki, ana ganɨnga, ana nduara won farven pargi fhuv bigi, ana thɨri khɨgɨp, nta siv nta fusuegɨrga.
13 Jesus respondeu:
14 Nde Fherasiŋ ndɨkndɨgɨ thari. Mbe rɨmgi mbatɨgi gumgi fara muuŋgi. Mbe rɨmgi mbatɨga, fhura tuavar harigi gumgi khɨvɨr za mbui. Maaŋ muuŋgip, rɨmani mbatɨgi guma the, ana tuavar harigi rɨmani mbatɨgi guma khɨvɨv, mani ŋgɨrga, mani vhɨra wani tɨgɨra mbok thɨgɨrga.”
14 Não se preocupem com os fariseus. São guias cegos. E, quando um cego guia outro, os dois acabam caindo num buraco.
15 Zisas nen mbe nzuaim, Pita kha nzambarar ana muuŋgi. “Ndu mba vhunama dav kha gumgi gu mbigi ga suaŋgi buna nɨɨeŋ bun nza suaŋ.”
15 Então Pedro pediu: — Explique para nós aquilo que o senhor disse antes.
16 Pita ne nzuaim, Zisas khaŋ nzuai, “Ee, nde ram muuŋgi? Ee, nde vhɨra ne nɨɨeŋ kaŋgi fhuve?
16 Jesus disse:
17 Ee, nde vhɨra khueŋ kaŋgi fhuve? Kamthoon veri bigi, nta za mbun verim, mbu zumgum nta ndiga vov vhi phenan nta fuasui.
17 O que entra pela boca vai para o estômago e depois sai do corpo.
18 Kamthoon kegap kɨrar hi bigi, nta ndɨkndɨgar kegap kɨrar hi. Mba bigi, nta guma ndava vhee mbuim, ana Fhe Bakɨme nɨman nzaŋnzaŋgi.
18 Mas o que sai da boca vem do coração. É isso que faz com que a pessoa fique impura.
19 Gu kha khesharigi bigi, nta guma ndɨkndɨgar kegap, ana kamthoon kɨrar hi, gu nta nzuai. Nta khare, ndɨkndɨgi mbatɨgi, guma sogim ana rimgi, mbarkɨrga tɨvi mbatɨgi ga mbuav ruarin mbigi gu gumgi wari ndiav ki, mani gu mburi wari thamthav ruarin harigi gumgi gu mbigi kɨɨi, fhura gumgi gugugap mbe nzuav nzuai, buni mbatɨgi harigi ntɨɨri ga nzuai.
19 Porque é do coração que vêm os maus pensamentos, os crimes de morte, os adultérios, as imoralidades sexuais, os roubos, as mentiras e as calúnias.
20 Kha khesharigi bigi gumgi nta mbui, mbe Fhe Bakɨme nɨman nzaŋnzaŋgi. Guma fari ruagiap mba pi fhu, ne mba guma ga muuŋgim, ana nzaŋnzaŋgi fhu.”
20 São essas coisas que fazem com que alguém fique impuro. Mas comer sem lavar as mãos não torna ninguém impuro.
21 Zisas mba bunin mbe suaŋgiap, mba ŋgu thav, Taia gu Saidon ŋgu bakɨni fhain vui.
21 Jesus saiu dali e foi para a região que fica perto das cidades de Tiro e de Sidom .
22 Ana Taia gu Saidon fhain vugim, Kenanan mbiga mbe zav kaav khaŋ ana nzuai, “Guman Rum, ndu Devitan kam ma, ndu nan korar muuŋ. Ŋina mbatɨga mbe guigira nan kambigar farfagi.”
22 Certa mulher cananeia, que morava naquela terra, chegou perto dele e gritou: — Senhor,
23 Ana maaŋ nzuaim, Zisas buna thuen ana fagi fhuvara. Ana fhura kim, ana phorga rui gumgi ana han zav khaŋ thɨgap ana nzuai, “Mbu mbik kakama mbatɨga mbuav, nza zɨn zi. Ndu ana sarari, ana ŋgɨ.”
23 Mas Jesus não respondeu nada. Então os discípulos chegaram perto dele e disseram: — Mande essa mulher embora, pois ela está vindo atrás de nós, fazendo muito barulho!
24 Mbe ne nzuaim, Zisas mbaram khaŋ nzuai, “Fhe Bakɨme Isreriŋra nzuav na sarigim, gu zɨgi. Gu mben kurkurarga, mbe sipsivi fara muuŋgiap mbararegi.”
24 Jesus respondeu:
25 Ana maaŋ nzuaim, mba mbik Zisas hara zɨgap, ana nɨmara wo thɨpaneni phɨrgiap, ana nɨman fav wo khoma ndi nuiana dav, khaŋ ana nzuai, “Guman Rum, ndu nan kurari.”
25 Então ela veio, ajoelhou-se aos pés dele e disse: — Senhor, me ajude!
26 Ana maaŋ nzuaim, Zisas ana ŋgarkarav khaŋ ana nzuai, “Nza tarir mba ndi feiŋ ga sui ne nzerigi fhuvara.”
26 Jesus disse:
27 Zisas ne nzuaim, mba mbik ana ŋgarkarav khaŋ ana nzuai, “Guman Rum, ndu guigira mbar nzuai. Feiŋ mbe won namŋga pi mban tɨvi, mbe nta pi.”
27 — Sim, senhor, — respondeu a mulher — mas até mesmo os cachorrinhos comem as migalhas que caem debaixo da mesa dos seus donos.
28 Ana ne nzuaim, Zisas ne mbararagiap, ana ŋgarkarav khaŋ ana nzuai, “O, mbik, ndu na khothɨgi ndɨkndɨk guigira kɨvgi. Ndu mba won hɨrgeŋ vuzvugi bigeŋ, ne ndun hɨgɨri.” Zisas nen ana suaŋgim, mba tugara ana kambik taagia nzerigi.
28 — Mulher, você tem muita fé! — disse Jesus. — Que seja feito o que você quer! E naquele momento a filha dela ficou curada.
29 Zisas maaŋ mba mbigar kambigar kurav mba ŋgu thav vov Gariri mbɨ gaan vugi. Ana vov Gariri mbɨ gaan mbɨkshɨman ndav perigi.
29 Jesus saiu dali e foi até o lago da Galileia. Depois subiu um monte e sentou-se ali.
30 Ana maaŋ perigim, gumgi gu mbigi vhɨrve ana han zi. Mbe ana han zav, mbe suira mbatɨgi gumgi, mbe mbe ndiav zi, mbe rɨmgi mbatɨgi gumgi, mbe mbe ndiav zi, mbe hari gu bigi kɨzgeregi gumgi, mbe mbe ndia zi, mbe thɨri pɨngiap buni nzuai fhuv gumgi, mbe mbe ndiav zi, mbe vhɨra harigi rɨmrɨɨ ki gumgi vhɨrve, mbe vhɨra mbe ndiav zi. Mbe mbe ndia zav Zisas nɨman fi. Ana mbe mbuim, mbe taagia nzezerigi.
30 E foram até Jesus grandes multidões levando coxos, aleijados, cegos, mudos e muitos outros doentes, que eram colocados aos seus pés. E ele curou todos.
31 Ana maaŋ mbe mbuim, mba gumgi gu mbigi, mbe mba thɨri pɨngi gumgi garim, mbe buni nzuaim, mbe mba hari gu bigi kɨzgeregi gumgi garim, mbe hari gu bigi nzerigim, mbe vhɨra mba suira mbatɨgi gumgi, mbe mbe garim, mbe suira ŋkasŋkagim, mbe thiva ruim, mbe mba rɨmgi mbatɨgi gumgi garim, mbe rɨmgi nzerigim, mbe bigi garim, mbe mbe gangiap, mbe ndɨkndɨgi vhɨrve ga mbui. Mbe ndɨkndɨgi vhɨrve ga mbuav, mbe Isreriŋ Fhe Bakɨme, mbe ana zɨ ndi vun kuagi.
31 O povo ficou admirado quando viu que os mudos falavam, os aleijados estavam curados, os coxos andavam e os cegos enxergavam. E todo o povo louvou ao Deus de Israel.
32 Zisas mba rɨɨi gumgi gu mbigir kurkurav kav, mbaram wo phorga rui gumgir kamgim, mbe zim, ana khaŋ mbe nzuai, “Gu kha gumgi gu mbigi kora muuŋgi. Mbe na phorga kim, ra phuni khegene vhɨzgim, mbe mba ki fhu. Gu thi ndavira mbe sararim, mbe ŋgɨrgeŋ thagi. Gu mbe sararim, mbe ŋgɨp, mbe tuavar thir vhɨzɨv, rɨmgi mbe hiiŋrim, mbe ŋgegɨrga fhuvara.”
32 Jesus chamou os seus discípulos e disse:
33 Ana maaŋ nzuaim, ana phorga rui gumgi khaŋ ana nzuai, “Khe gumgi ki ŋaneŋ fhuvara. Nza maam vikntuu ndigip, khaŋ muuŋgi vhɨrver kurmbegɨrie?”
33 Os discípulos perguntaram: — Como vamos encontrar, neste lugar deserto, comida que dê para toda essa gente?
34 Mbe maaŋ nzuaim, Zisas mben nzarigi, “Nde rarara vikntuu mbar ki?” Mbe khaŋ ana nzuai, “Nza harathɨgi vikntuu mbaga bisarire babara phorga khar ki.”
34 — Quantos pães vocês têm? — perguntou Jesus. — Sete pães e alguns peixinhos! — responderam eles.
35 Mbe maaŋ nzuaim, Zisas mbara mba gumgi gu mbigi ga nzuaim, mbe fhura mba nuiana piigi.
35 Aí Jesus mandou o povo sentar-se no chão.
36 Ana mbara mba harathɨgi vikntuu mba mbagare phorga ndigap, mbaram Fhe Bakɨme ndikndigap ana phorga suaŋgiap, nta phɨrav, wo phorga rui gumgi ga ndɨɨi. Ana nta phɨrav mbe ndɨɨim, mbe nta shama mbuav mba gumgi gu mbigi ga ndɨɨi.
36 Depois pegou os sete pães e os peixes e deu graças a Deus. Então os partiu e os entregou aos discípulos, e eles os distribuíram ao povo.
37 Mbe ntan mbe ndɨɨim, mba gumgi gu mbigi, mbe za mbegap ndavi givigi. Mbe za mbegap ndavi givav thagi mban tɨvi, mbe nta fugap harathɨgi kɨra ga vhuigim, nta za givigi.
37 Todos comeram e ficaram satisfeitos; e os discípulos ainda encheram sete cestos com os pedaços que sobraram.
38 Mba tugen, mba mba mbegi gumgira, mben vhɨrve khaŋ muuŋgi, 4,000. Mbe mbigi gu tari vhɨra mbegi, mbe mben ruemgi fhuvara.
38 Os que comeram foram quatro mil homens, sem contar as mulheres e as crianças.
39 Mbe mbega thugim, Zisas mbe sarigim, mbe vuim, ana mbaram fega keman mbarav, Magadan fhain vui.
39 Então Jesus mandou o povo embora, subiu no barco e foi para a região de Magadã .

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 15, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.