Lucas 4

Jini wen bʌ tʼan (CTU76) vs NAA

Sair da comparação
NAA Nova Almeida Atualizada 2017
1 But'ul i pusic'al Jesús ti Ch'ujul bʌ i Ch'ujlel. Ti loq'ui majlel ya' ti río Jordan. Ch'ujul bʌ i Ch'ujlel ti' pʌyʌ majlel ti tyʌquin bʌ joch lum.
1 Jesus, cheio do Espírito Santo, voltou do Jordão e foi guiado pelo mesmo Espírito, no deserto,
2 Ya'i ti' ñusʌ cuarenta q'uin. Jini xiba ti' jop'o i yotsʌben i mul. Mach'an chʌ bʌ ti' c'uxu Jesús c'ʌlʌ cuarenta q'uin. Ti wi'il ti yubi wi'ñal.
2 durante quarenta dias, sendo tentado pelo diabo. Nada comeu naqueles dias, ao fim dos quais teve fome.
3 Che' jini, xiba ti' sube Jesús: Mi melel yalobilet Dios suben jini tyun cha'an mi pʌntyʌyel ti waj, che'en.
3 Então o diabo disse a Jesus: — Se você é o Filho de Deus, mande que esta pedra se transforme em pão.
4 Jesús ti' jac'ʌ: Ts'ijbubil bʌ i T'an Dios mi yʌl: Mach ti waj jach cuxul quixtyañu pero cuxul je'el cha'an ti pejtyelel t'an tsa' bʌ i yʌlʌ Dios, che' ts'ijbubil, che'en.
4 Mas Jesus lhe respondeu:
5 Che' jini, Jesús ti pʌjyi majlel ti xiba ti chan bʌ wits. Ti' lu' pʌs'e' Jesús ti ora jach pejtyelel pañimil tyac am bʌ ti mulawil.
5 Então o diabo o levou para um lugar mais alto e num instante lhe mostrou todos os reinos do mundo.
6 Xiba ti' sube: Mi quej c lu' cʌq'ueñet pejtyelel i p'ʌtyʌlel yic'ot i ñuclel jini yumʌlob wʌ' ti pañimil tyac. Como c cha'añʌch ti pejtyelel. Ti aq'uentiyon. Ch'ujbi cʌq'uen majchical com cʌq'uen, che'en.
6 E disse: — Eu lhe darei todo este poder e a glória destes reinos, porque isso me foi entregue, e posso dar a quem eu quiser.
7 Mi ti a ñocchoco a bʌ tic tyojlel cha'an a ch'ujutisañon, lu' a cha'añʌch mi cʌq'ueñet, che' ti yʌlʌ xiba.
7 Portanto, se você me adorar, tudo isso será seu.
8 Pero Jesús ti' jac'ʌ: Satanás, loq'uen wʌ' tic tyojlel, che' cu ti Ts'ijbubil bʌ i T'an Dios mi yʌl: Ch'ujutisan la' Yum la' Dios. Jin jach yom ma' yumin, che'en.
8 Mas Jesus respondeu:
9 Che' jini, xiba ti' pʌyʌ majlel Jesús ti lum Jerusalén bʌ i c'aba'. Ti' wa'choco ya' ti pam templo. Ti subenti Jesús: Mi melel i yalobilet Dios choco jubel a bʌ c'ʌlʌl ya' ti lum.
9 Então o diabo levou Jesus a Jerusalém, colocou-o sobre o pináculo do templo e disse: — Se você é o Filho de Deus, jogue-se daqui,
10 Como jini Ts'ijbubil bʌ i T'an Dios mi yʌl:
10 porque está escrito: “Aos seus anjos ele dará ordens a seu respeito, para que o guardem.”
11 Mi quejel i chuquetyob ti i c'ʌb
11 E: “Eles o sustentarão nas suas mãos, para que você não tropece em alguma pedra.”
12 Jesús ti' jac'ʌ: Mi yʌl je'el ti Ts'ijbubil bʌ i T'an Dios: Mach yom a jop' a wilpusic'len la' Yum la' Dios, che'en.
12 Jesus respondeu ao diabo:
13 Jini xiba mach'an ti' tyaja yambʌ bajche' yom cha'an i yotsan i mul Jesús. Che' jini ti' cha' cʌyʌ Jesús cha'p'ej uxp'ej q'uin.
13 Tendo concluído todas as tentações, o diabo afastou-se de Jesus, até momento oportuno.
14 Jesús ti cha' sujti majlel ti Galilea bʌ pañimil. But'ul i pusic'al ti' p'ʌtyʌlel Ch'ujul bʌ i Ch'ujlel Dios. Cabʌl ti' pucuyob majlel t'an cha'an Jesús ya' ti lum ti' joytyʌlel.
14 Então Jesus, no poder do Espírito, voltou para a Galileia, e a sua fama correu por toda aquela região.
15 Ti' bej cʌntisʌyob ti i templo israelob ti jujump'ej lum tyac. Ti pejtyelel ti' subuyob i ñuclel Jesús.
15 E ensinava nas sinagogas, sendo elogiado por todos.
16 Che' jini, Jesús tsajni ti Nazaret jini lum ya' ba' ti coli. Ti q'uinilel c'aj oj ti ochi ti i templo israelob che' bajche' i tyʌlel ti' cha'le. Ti wa'le Jesús cha'an i q'uele' Ts'ijbubil bʌ i T'an Dios.
16 Jesus foi para Nazaré, onde havia sido criado. Num sábado, entrou na sinagoga, segundo o seu costume, e levantou-se para ler.
17 Ti yʌq'ueyob Jesús jini jun tsa' bʌ ts'ijbu jini tsa' bʌ i xiq'ui yʌle' Dios Isaías bʌ i c'aba'. Che' ñac ti' jamʌ jini bʌlʌl bʌ jun ti' tyaja ba' mi yʌle' chʌ'ʌch bajche' iliyi:
17 Então lhe deram o livro do profeta Isaías. E, abrindo o livro, achou o lugar onde está escrito:
18 I Ch'ujlel lac Yum an quic'ot
18 “O Espírito do Senhor
19 Ti aq'uentiyon c sube' i yorojlel wale che' mi pʌstyʌl i yutslel lac Yum.
19 e proclamar o ano aceitável
20 Che' jini ti' ñup'u jini jun Jesús. Ti' cha' aq'ue jini am bʌ ti' wenta ya' ti i templo israelob. Ti buchle Jesús. Ti pejtyelelob chʌncol i bej q'uelob Jesús.
20 Tendo fechado o livro, Jesus o devolveu ao assistente e sentou-se. Todos na sinagoga tinham os olhos fixos nele.
21 Che' jini ti queji ti t'an Jesús. Ti yʌlʌ: Wale iliyi chʌncox i ts'ʌctiyel wʌ' ti la' tyojlel tsa' bʌ ujti j q'uele' bʌ t'an, che'en.
21 Então Jesus começou a dizer:
22 Ti pejtyelelob weñʌch ti' tyajayob ti t'an Jesús. Tyoj bʌc'ñʌjelob cha'an ti c'otyajax bʌ t'an tsa' bʌ subentiyob ti Jesús. Ti' c'ajtibeyob i bʌ: ¿Mach ba jin i yalobil José? che'ob.
22 Todos davam testemunho dele e se maravilhavam das palavras cheias de graça que lhe saíam dos lábios. E perguntavam: — Não é este o filho de José?
23 Jesús ti' subeyob: Cujil isujm mi quejel la' subeñon jini albil bʌ t'an i cha'añob ba' mi yʌl: Ajts'ʌcaya, ts'ʌcan a bʌ. Mi quejel la' subeñon je'el: Jini tsa' bʌ lojon cubi ti a cha'le ñuc bʌ ya' ti Capernaum, mele je'el wʌ' ti a lumal. Che' mi quejel la' subeñon, che' ti yʌlʌ Jesús.
23 Então Jesus disse:
24 Che' jini Jesús ti' bej subeyob. Ti yʌlʌ: Melel mic subeñetla, ma'ix mi junticlec mu' bʌ i xiq'ue' i yʌle' Dios mu' bʌ i q'uejlel ti wen ti i lumal bʌ ti i pi'ʌlo' bʌ, che'en.
24 E Jesus prosseguiu:
25 Mic subeñetla, melel ya'an cabʌl meba' x'ixicob ya' ti lumal israelob che' cuxul jini Elías tsa' bʌ i xiq'ui i yʌle' Dios ti ñoj oniyix che' ma'ix ti ñumi ja'al uxp'ej jab tyʌlel i xiñil jabil. An cabʌl wi'ñal ti jim bʌ ora ti pejtyelel jini pañimil.
25 Na verdade lhes digo que havia muitas viúvas em Israel no tempo de Elias, quando o céu se fechou por três anos e seis meses, reinando grande fome em toda a terra,
26 Pero mach'an ti chojqui majlel Elías ba'an mi junticlec meba' x'ixic ya' bʌ añob ti lumal israelob cha'an i cotyañob. Ya' jach ti chojqui majlel ya' ba'an juntiquil meba' x'ixic chumul ya' ti Sarepta lʌc'ʌl ti lum Sidón.
26 e Elias não foi enviado a nenhuma delas, a não ser a uma viúva de Sarepta de Sidom.
27 Che' je'el che' ñac cuxul tyo Eliseo tsa' bʌ i xiq'ui i yʌle' Dios an cabʌlob jini am bʌ chʌ bʌ yes pasem ti' pʌchʌlel mu' bʌ i pʌc'misʌben majlel i bʌc'tyal. Pero ma'an ti lajmisʌnti mi junticlec. Jini jach ti lajmisʌnti juntiquil Naamán bʌ i c'aba' ch'oyol bʌ ti Siria bʌ pañimil. Che' ti yʌlʌ Jesús.
27 Havia também muitos leprosos em Israel nos dias do profeta Eliseu, e nenhum deles foi purificado, a não ser Naamã, o sírio.
28 Che' ñac ti yubiyob i t'an Jesús ti wen mich'ʌyob ti pejtyelelob ya' bʌ añob ti i templo israelob.
28 Todos na sinagoga, ouvindo estas coisas, se encheram de ira.
29 Ti wa'leyob. Ti' pʌyʌyob loq'uel Jesús ti lum. Ti' pʌyʌyob majlel ya' ti bujtyʌl cha'an yom i xit chocob jubel ya' ti lomtyʌl como wa'chocobil lum ti pam wits.
29 E, levantando-se, expulsaram Jesus da cidade e o levaram até o alto do monte sobre o qual a cidade estava edificada, para que, de lá, pudessem atirá-lo abaixo.
30 Pero Jesús ti ñumi ti xinil ba'añob. Ti majli.
30 Jesus, porém, passando pelo meio deles, foi embora.
31 Che' jini, Jesús ti majli ti Capernaum jump'ej lum ya' ti Galilea bʌ pañimil. Ya'i ti' cha'le cʌntisa ya' ti i templo israelob ti q'uinilel c'aj oj.
31 E Jesus foi a Cafarnaum, cidade da Galileia, e os ensinava no sábado.
32 Tyoj bʌc'ñʌjelob ti yubiyob cha'an bajche' ti' cha'le cʌntisa como an i p'ʌtyʌlel i t'an Jesús.
32 E maravilhavam-se com a sua doutrina, porque a sua palavra era com autoridade.
33 Ya'an juntiquil winic ti i templo israelob tyʌc'lʌbil bʌ ti xiba. Ti' cha'le oñel jini xiba. Ti oñel ti yʌlʌ:
33 E apareceu na sinagoga um homem possuído de um espírito de demônio imundo, o qual gritou em alta voz:
34 Cucux. ¿Chucoch ma' tyʌlel ba'añon lojon, Jesús ch'oyolet bʌ ti Nazaret? ¿Tsa' ba tyʌliyet a jisañon lojon? Much j cʌñet majchetqui. Cujil isujm jatyet jini ch'ujulet bʌ i cha'an Dios, che' ti yʌlʌ jini xiba.
34 — Ah! O que você quer conosco, Jesus Nazareno? Você veio para nos destruir? Sei muito bem quem você é: o Santo de Deus!
35 Jesús ti' tiq'ui jini xiba. Ti yʌlʌ: Lajmenix ti t'an. Loq'uen wʌ' ti winic. Che' ti yʌlʌ Jesús. Che' jini, jini xiba ti' choco jubel ti lum jini winic ti' tyojelob. Ti loq'ui jini xiba. Mach'an ti saj lojwi jini winic.
35 Mas Jesus o repreendeu, dizendo: O demônio, depois de o ter jogado no chão no meio de todos, saiu daquele homem sem lhe fazer mal.
36 Tyoj bʌc'ñʌjelob ti yilʌyob quixtyañujob. Ti' subeyob i bʌ: ¿Chuqui ti t'an iliyi? An i p'ʌtyʌlel i t'an. Mi' cha'len xic' ti cabʌl i p'ʌtyʌlel i t'an. Mi' xic' loq'uel xibajob. Mi wa' loq'uelob, che'ob.
36 Todos ficaram admirados e comentavam entre si: — Que palavra é esta? Pois, com autoridade e poder, ele ordena aos espíritos imundos, e eles saem.
37 Ti wa' lu' pujqui t'an cha'an Jesús ya' ti joytyʌlelob cha'an ti caj jini tsa' bʌ i cha'le.
37 E a fama de Jesus se espalhava por todos os lugares daquela região.
38 Che' jini Jesús ti loq'ui majlel ya' ti i templo israelob. Ti ochi majlel ti yotyot Simón. C'am i nij'aña' Simón. Mi' wen ubin c'ajc. Ti' subeyob cha'an i lajmisʌben.
38 Deixando a sinagoga, Jesus foi para a casa de Simão. A sogra de Simão estava doente, com febre muito alta, e pediram a Jesus em favor dela.
39 Jesús ti tinle i q'uel jini x'ixic, ti' tiq'ui jini c'ajc. Ti wa' lajmi ti c'ajc. Ora jach ti tyechi jini x'ixic. Ti queji i we'sañob.
39 E inclinando-se para ela, Jesus repreendeu a febre, e esta a deixou. E imediatamente ela se levantou e passou a servi-los.
40 Che' ñac ti p'ʌjqui q'uin, ti queji i pʌyob majlel ba'an Jesús pejtyelel año' bʌ chʌ bʌ yes jach bʌ i c'am'an. Jesús ti yʌc'ʌ i c'ʌb ti jujuntiquil. Chʌ'ʌch ti' lajmisʌyob.
40 Ao pôr do sol, todos os que tinham enfermos, com diferentes tipos de doença, os trouxeram a Jesus. E ele os curava, impondo as mãos sobre cada um deles.
41 Ti loq'ui je'el xibajob ti' pusic'al cabʌl xc'am'añob. Ti' cha'leyob oñel. Ti yʌlʌyob: I Yalobiletyʌch Dios, che'ob. Pero Jesús ti' tiq'ui jini xibajob. Mach'an ti yʌc'ʌyob ti t'an che' cu yujil isujm Cristojʌch jini yajcʌbil bʌ.
41 Também de muitos saíam demônios, gritando e dizendo: — Você é o Filho de Deus! Ele, porém, os repreendia para que não falassem, pois sabiam que ele era o Cristo.
42 Che' ti cha' sʌc'ʌ ti loq'ui majlel Jesús ya' ti lum cha'an mi poj bajñel ajñel. Pero quixtyañujob ti' sajcʌyob. Ti c'otiyob ya' ba'an Jesús. Ti' jop'o i jalitisan ya'i cha'an mach'an mi majlel.
42 Quando amanheceu, Jesus saiu e foi para um lugar deserto. As multidões o procuravam, foram até junto dele e não queriam deixar que ele fosse embora.
43 Pero Jesús ti' subeyob: Añʌch cha'an majlicon ti yambʌ lum tyac je'el cha'an c subeñob t'an cha'an bajche' mi' cha'len yumʌl Dios como jini cha'an ti' chocoyon tyʌlel, che'en.
43 Jesus, porém, lhes disse:
44 Che' jini, ti ñumi majlel Jesús ti subt'an ti i templo tyac israelob ya' ti Galilea bʌ pañimil.
44 E pregava nas sinagogas da Judeia.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 4, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.