Romanos 3
Chaʼ tsoʼo nu nchcuiʼ jiʼi̱ Jesucristo nu xuʼna na (CTANT) vs NVI
1 Tsoꞌo ti xi na chaꞌ laca na nguꞌ judío lacua, tsoꞌo xi chaꞌ nsiꞌyu quiji̱ na, chaꞌ juaꞌa̱ ngulacua̱ na.
1 Que vantagem há então em ser judeu, ou que utilidade há na circuncisão?
2 Ndiꞌya̱ laca sca chaꞌ tsoꞌo nu ntsuꞌu jiꞌna chaꞌ laca na nguꞌ judío: Sca ti loꞌo nguꞌ judío tyaꞌa na cua nda ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ jiꞌi̱ Ni tya clyo.
2 Muita, em todos os sentidos! Principalmente porque aos judeus foram confiadas as palavras de Deus.
3 Masi ntsuꞌu xi nguꞌ judío nu ngaꞌaa jlya tiꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, ná culayaꞌ Ni jiꞌi̱ cua ñaꞌa̱ ca nguꞌ judío xquiꞌya nu xti ti ñati̱ biꞌ.
3 Que importa se alguns deles foram infiéis? A sua infidelidade anulará a fidelidade de Deus?
4 Ná ntiꞌ Ni cuaꞌni Ni juaꞌa̱. Xcuiꞌ chaꞌ liñi nduꞌni ycuiꞌ Ndyosi loꞌo ñati̱ jiꞌi̱ Ni, masi chaꞌ cuiñi laca nu nduꞌni lcua ti lo ñati̱ chalyuu. Cua nscua sca chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi lo quityi nu nchcuiꞌ ndiꞌya̱:
4 De maneira nenhuma! Seja Deus verdadeiro, e todo homem mentiroso. Como está escrito: "De modo que são justas as tuas palavras e prevaleces quando julgas".
5 Chaꞌ nu na ni, ntsuꞌu tsa chaꞌ cuxi nu ndyuꞌni na; loꞌo nu chaꞌ cuxi biꞌ ni, nduꞌni chaꞌ taca ca cuayáꞌ la tiꞌ na chaꞌ liñi tsa laca ycuiꞌ Ndyosi. ¿Ñiꞌya̱ ta ñacui̱ na liꞌ? ¿Ha ná liñi nduꞌni Ni loꞌo na? ¿Ha ná tsoꞌo si xcubeꞌ Ni jiꞌna loꞌo ndyuꞌni na chaꞌ cuxi? Ntsuꞌu ñati̱ nu nchcuiꞌ juaꞌa̱.
5 Mas, se a nossa injustiça ressalta de maneira ainda mais clara a justiça de Deus, que diremos? Que Deus é injusto por aplicar a sua ira? ( Estou usando um argumento humano. )
6 Pana liñi tsa nduꞌni Ni. Ná caca xcubeꞌ Ni jiꞌi̱ ñati̱ chalyuu xquiꞌya quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌi̱ nguꞌ, si ná liñi nduꞌni cuayáꞌ Ni jiꞌi̱ lcaa ñati̱.
6 Claro que não! Se fosse assim, como Deus iria julgar o mundo?
7 Ná tyiqueeꞌ ñacui̱ nguꞌ chaꞌ na cuiñi naꞌ. Tsoꞌo, chaꞌ cuiñi nda naꞌ lacua. Pana xquiꞌya naꞌ, biꞌ chaꞌ nchca cuayáꞌ la tiꞌ xaꞌ ñati̱ chaꞌ liñi nu nda ycuiꞌ Ndyosi loꞌo na; juaꞌa̱ ndyuꞌni tlyu la nguꞌ jiꞌi̱ Ni xquiꞌya naꞌ. Ná ntsuꞌu chaꞌ sta Ni quiꞌya ꞌna lacua.
7 Alguém pode alegar ainda: "Se a minha mentira ressalta a veracidade de Deus, aumentando assim a sua glória, por que sou condenado como pecador? "
8 La cuiꞌ ti ná tsoꞌo laca chaꞌ cuaꞌni la na chaꞌ cuxi chaꞌ caca tsoꞌo la chaꞌ jiꞌna nde loo la; pana ntsuꞌu nguꞌ nu ñiloꞌo jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ loꞌo nchcuiꞌ nguꞌ chaꞌ juaꞌa̱ laca chaꞌ cuxi nu nchcuiꞌ ya. Liñi tsa cuaꞌni ycuiꞌ Ndyosi loꞌo xcubeꞌ Ni jiꞌi̱ nguꞌ nu nchcuiꞌ chaꞌ cuiñi jiꞌna juaꞌa̱.
8 Por que não dizer como alguns caluniosamente afirmam que dizemos: "Façamos o mal, para que nos venha o bem"? A condenação dos tais é merecida.
9 Ndiꞌya̱ ñacui̱ na lacua: Ná caca chcuiꞌ na chaꞌ tsoꞌo la na chaꞌ laca na nguꞌ judío, chaꞌ siꞌi chaꞌ biꞌ tsiyaꞌ ti; cua ngua cuayáꞌ ca tiꞌ na chaꞌ stuꞌba ti ntsuꞌu chaꞌ cuxi jiꞌi̱ nguꞌ judío loꞌo jiꞌi̱ nguꞌ xaꞌ tsuꞌ, chaꞌ ntsuꞌu tsa chaꞌ cuxi nu laca loo jiꞌi̱ lcaa ñati̱ chalyuu.
9 Que concluiremos então? Estamos em posição de vantagem? Não! Já demonstramos que tanto judeus quanto gentios estão debaixo do pecado.
10 La cuiꞌ chaꞌ nscua lo quityi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu nchcuiꞌ ndiꞌya̱:
10 Como está escrito: "Não há nenhum justo, nem um sequer;
11 ná ntsuꞌu ñati̱ nu nchca cuayáꞌ tiꞌ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi,
11 não há ninguém que entenda, ninguém que busque a Deus.
12 Cua ndyuꞌutsuꞌ lcaa nguꞌ jiꞌi̱ tyucui̱i̱ liñi, stuꞌba ti ngua cuxi cresiya jiꞌi̱ lcaa nguꞌ;
12 Todos se desviaram, tornaram-se juntamente inúteis; não há ninguém que faça o bem, não há nem um sequer".
13 Ñiꞌya̱ ntiꞌ xtyiꞌi tyucu̱ nu ntsuꞌu toꞌ cuaá nu tya lyiji tyacu̱ꞌ lo, juaꞌa̱ laca nguꞌ biꞌ,
13 "Suas gargantas são um túmulo aberto; com suas línguas enganam". "Veneno de serpentes está em seus lábios".
14 Ná nxutacui nguꞌ chaꞌ nda nguꞌ quiꞌya jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ;
14 "Suas bocas estão cheias de maldição e amargura".
15 cujuii clya nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ, ntiꞌ nguꞌ.
15 "Seus pés são ágeis para derramar sangue;
16 Xcuiꞌ na cua nduꞌni ñuꞌu̱ nguꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ, nduꞌni nguꞌ chaꞌ ca xñiꞌi̱ tiꞌ xaꞌ ñati̱ macala su ndyaꞌa̱ nguꞌ biꞌ.
16 ruína e desgraça marcam os seus caminhos,
17 Ná nslo nguꞌ jiꞌi̱ tyucui̱i̱ liñi nu cuaꞌni chaꞌ ti̱ ti tyiꞌi̱ tyiquee nguꞌ.
17 e não conhecem o caminho da paz".
18 Pana ná ntsi̱i̱ nguꞌ tsiyaꞌ ti ñaꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, nacui̱ nguꞌ.
18 "Aos seus olhos é inútil temer a Deus".
19 Cua jlo tiꞌ na chaꞌ cua nscua lcaa chaꞌ cusuꞌ biꞌ, chaꞌ cube tiꞌ nguꞌ judío nu ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ loꞌo chaꞌ biꞌ; juaꞌa̱ nguscua jyoꞌo cusuꞌ, chaꞌ cua ntiꞌ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ lcaa ñati̱ tyucui ñaꞌa̱ chalyuu chaꞌ ná caja ñiꞌya̱ nu cuaꞌni lyaá nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ ca nguꞌ loꞌo Ni, chaꞌ ngaꞌa̱ chaꞌ cuaꞌni cuayáꞌ Ni jiꞌi̱ nguꞌ.
19 Sabemos que tudo o que a lei diz, o diz àqueles que estão debaixo dela, para que toda boca se cale e todo o mundo esteja sob o juízo de Deus.
20 Masi cuaꞌni na lcaa ca chaꞌ nu nguscua nguꞌ lo quityi cusuꞌ biꞌ, ná caca ca tsoꞌo tyiquee na cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo ndyuꞌni ti na juaꞌa̱; tsa biꞌ ti cña nduꞌni quityi biꞌ, chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ na chaꞌ ntsuꞌu tsa quiꞌya jiꞌna cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi.
20 Portanto, ninguém será declarado justo diante dele baseando-se na obediência à lei, pois é mediante a lei que nos tornamos plenamente conscientes do pecado.
21 Loꞌo juani cua ngutuꞌu tucua sca chaꞌ cucui nde chalyuu, ná stuꞌba tsiyaꞌ ti chaꞌ biꞌ loꞌo chaꞌ cusuꞌ biꞌ. Loꞌo nclyuꞌu ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ biꞌ jiꞌna, liꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ na ñiꞌya̱ caca ca tsoꞌo cresiya jiꞌna cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni. Cua nscua xi chaꞌ nu nchcuiꞌ jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ lo quityi cusuꞌ biꞌ, masi lo quityi nu nguscua jyoꞌo cusuꞌ nu ngua tuꞌba jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nchcuiꞌ Ni loꞌo ñati̱ saꞌni.
21 Mas agora se manifestou uma justiça que provém de Deus, independente da lei, da qual testemunham a Lei e os Profetas,
22 Nchcuiꞌ quityi chaꞌ cuaꞌni ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ caca tsoꞌo cresiya jiꞌna cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni, si xñi na chaꞌ jiꞌi̱ Jesucristo. Stuꞌba ti cuaꞌni Ni loꞌo ca taꞌa na nu laca na nguꞌ judío; juaꞌa̱ loꞌo lcaa ñati̱ nu cua ngusñi chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi ca chaca tsuꞌ chalyuu, stuꞌba ti cuaꞌni Ni loꞌo lcaa ñati̱.
22 justiça de Deus mediante a fé em Jesus Cristo para todos os que crêem. Não há distinção,
23 Lcaa na ntsuꞌu quiꞌya jiꞌna cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, chaꞌ ná nguaꞌni na tsiyaꞌ ti cña nu ntiꞌ Ni chaꞌ cuaꞌni na.
23 pois todos pecaram e estão destituídos da glória de Deus,
24 Pana cuaꞌni Ni chaꞌ caca tsoꞌo cresiya jiꞌna, chaꞌ tsoꞌo ti ntsuꞌu tyiquee Ni ñaꞌa̱ Ni jiꞌna; sca chaꞌ tsoꞌo nu nguaꞌni ti Ni cuentya jiꞌna laca, chaꞌ tlyu tsa cña nu nguaꞌni ycuiꞌ Jesucristo chaꞌ cati̱ quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌna, nu loꞌo ngujuii yu lo crusi chaꞌ cuaꞌni lyaá yu jiꞌna.
24 sendo justificados gratuitamente por sua graça, por meio da redenção que há em Cristo Jesus.
25 Nda ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ Jesús ñaa chalyuu chaꞌ tyajaꞌa̱ yu cajaa yu; masi ycuiꞌ yu chcubeꞌ yu cña loo lcaa ñati̱ chalyuu, chaꞌ quiꞌya ycuiꞌ yu yabeꞌ nu ntsuꞌu jiꞌna. Caca chaꞌ biꞌ jiꞌna si tyajaꞌa̱ na xñi na chaꞌ jiꞌi̱ Jesús. Loꞌo juaꞌa̱ ntiꞌ Ni culuꞌu Ni jiꞌna chaꞌ xcuiꞌ chaꞌ liñi nduꞌni Ni loꞌo na, masi ná nguaꞌni cuentya Ni jiꞌi̱ quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌi̱ jyoꞌo cusuꞌ jiꞌna; pana ndalo tsa tyiquee Ni jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ liꞌ.
25 Deus o ofereceu como sacrifício para propiciação mediante a fé, pelo seu sangue, demonstrando a sua justiça. Em sua tolerância, havia deixado impunes os pecados anteriormente cometidos;
26 Nu juani nguluꞌu Ni jiꞌna chaꞌ liñi tsa nduꞌni ycuiꞌ Ni; juaꞌa̱ taca jiꞌi̱ Ni cuaꞌni lubii cresiya jiꞌi̱ scaa na, si tyajaꞌa̱ na xñi na chaꞌ jiꞌi̱ Jesús.
26 mas, no presente, demonstrou a sua justiça, a fim de ser justo e justificador daquele que tem fé em Jesus.
27 Chaꞌ cuiñi nchcuiꞌ na si ñacui̱ na chaꞌ nchca tsa jiꞌi̱ ycuiꞌ ca na ñati̱ chalyuu, cuaꞌni na chaꞌ caca tsoꞌo cresiya jiꞌna cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi. Ná taca. Lye tsa ndyuꞌni tyucuaa tiꞌ na loꞌo Ni si juaꞌa̱ ntiꞌ na. ¿Ñiꞌya̱ juaꞌa̱? Ná nchca jiꞌna cuaꞌni na chaꞌ caca tsoꞌo cresiya jiꞌna cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo taquiyaꞌ ti na lcaa chaꞌ cusuꞌ, sca ti nu loꞌo xñi na chaꞌ jiꞌi̱ Jesús caca tsoꞌo cresiya jiꞌna. Pana ngaꞌaa tsoꞌo chcuiꞌ na chaꞌ tyixi liꞌ, chaꞌ siꞌi ycuiꞌ na laca nu nduꞌni chaꞌ ca tsoꞌo cresiya jiꞌi̱ ycuiꞌ ca na.
27 Onde está, então, o motivo de vanglória? É excluído. Baseado em que princípio? No da obediência à lei? Não, mas no princípio da fé.
28 Biꞌ chaꞌ ni naꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ ntsuꞌu sca ti ñaꞌa̱, ñiꞌya̱ nu caca ca tsoꞌo cresiya jiꞌna cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi; ntsuꞌu chaꞌ xñi na chaꞌ jiꞌi̱ Jesús, masi ná nchca jiꞌna cuaꞌni na lcaa lo chaꞌ cusuꞌ nu nguscua nguꞌ saꞌni.
28 Pois sustentamos que o homem é justificado pela fé, independente da obediência à lei.
29 Siꞌi sca ti jiꞌi̱ nguꞌ judío ti laca ycuiꞌ Ndyosi loo, loꞌo jiꞌi̱ nguꞌ xaꞌ tsuꞌ laca Ni loo.
29 Deus é Deus apenas dos judeus? Ele não é também o Deus dos gentios? Sim, dos gentios também,
30 Chañi tsa laca chaꞌ biꞌ, chaꞌ sca ti ycuiꞌ Ndyosi laca loo tyucui ñaꞌa̱ chalyuu; ná ntsuꞌu chaca nu laca loo la. Cuaꞌni Ni chaꞌ caca tsoꞌo cresiya jiꞌi̱ nguꞌ judío loꞌo xñi nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Ni; la cuiꞌ juaꞌa̱ cuaꞌni Ni chaꞌ caca tsoꞌo cresiya jiꞌi̱ nguꞌ xaꞌ tsuꞌ, nu loꞌo xñi nguꞌ biꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Ni.
30 visto que existe um só Deus, que pela fé justificará os circuncisos e os incircuncisos.
31 Tsoꞌo lacua. Na jlya ti tiꞌ na jiꞌi̱ cña nu nguaꞌni Jesús, tsa biꞌ ti chaꞌ cuaꞌni na chaꞌ clyaá na jiꞌi̱ lcaa quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌna. ¿Ha ngaꞌaa ntsuꞌu chaꞌ taquiyaꞌ na lcaa chaꞌ nu nguscua jyoꞌo cusuꞌ chaꞌ cuaꞌni na lacua? Siꞌi chaꞌ biꞌ, masi tsoꞌo la taquiyaꞌ na chaꞌ cusuꞌ biꞌ juani, nu loꞌo ngusñi na chaꞌ jiꞌi̱ Jesús.
31 Anulamos então a lei pela fé? De maneira nenhuma! Pelo contrário, confirmamos a lei.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Romanos 3, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.