Mateus 2
Chaʼ tsoʼo nu nchcuiʼ jiʼi̱ Jesucristo nu xuʼna na (CTANT) vs VC
1 La cuiꞌ tyempo loꞌo ngula Jesús nde quichi̱ Belén, sca nu cusuꞌ nu naa Herodes ngua loo jiꞌi̱ nasiyu̱ biꞌ. Ca loyuu su cuentya Judea, ca biꞌ ndiꞌi̱ quichi̱ Belén biꞌ. Loꞌo liꞌ ndyalaa xi nguꞌ tii nde Judea biꞌ; ngutuꞌu nguꞌ tii biꞌ xaꞌ quichi̱ nde su ntyucua cuichaa, loꞌo liꞌ ndyalaa nguꞌ quichi̱ Jerusalén. Nchcuiꞌ nguꞌ tii biꞌ loꞌo nguꞌ nu ndyacua tyaꞌa loꞌo nguꞌ tyucui̱i̱:
1 Tendo, pois, Jesus nascido em Belém de Judá, no tempo do rei Herodes, eis que magos vieram do oriente a Jerusalém.
2 ―¿Macala ndiꞌi̱ cubiꞌ nu ngula tsubiꞌ ti biꞌ? ―nacui̱ nguꞌ―. Rey jiꞌi̱ cuꞌma̱ nguꞌ judío laca cubiꞌ biꞌ ―nacui̱ nguꞌ―. Cua naꞌa̱ ya cuii cucui nu ndacui cua̱ cuentya jiꞌi̱ cubiꞌ biꞌ, biꞌ chaꞌ ndyalaa ya ca nde chaꞌ cuaꞌni tlyu ya jiꞌi̱ cubiꞌ biꞌ juani.
2 Perguntaram eles: Onde está o rei dos judeus que acaba de nascer? Vimos a sua estrela no oriente e viemos adorá-lo.
3 Loꞌo nu rey Herodes ni, ndyutsi̱i̱ tsa yu loꞌo ndyuna yu chaꞌ nu nchcuiꞌ nguꞌ tii biꞌ, chaꞌ cuaꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi̱ chaca rey. Loꞌo juaꞌa̱ lcaa nguꞌ quichi̱ Jerusalén ndyutsi̱i̱ tsa nguꞌ ñiꞌya̱ cuaꞌni rey Herodes.
3 A esta notícia, o rei Herodes ficou perturbado e toda Jerusalém com ele.
4 Liꞌ ngusiꞌya rey Herodes biꞌ jiꞌi̱ lcaa sti joꞌó nu laca loo, loꞌo juaꞌa̱ jiꞌi̱ mstru nu nclyuꞌu chaꞌ joꞌó neꞌ laa chaꞌ ca̱a̱ nguꞌ slo. Nchcuane nu rey biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ liꞌ:
4 Convocou os príncipes dos sacerdotes e os escribas do povo e indagou deles onde havia de nascer o Cristo.
5 ―Cala biꞌ nde quichi̱ Belén loyuu su cuentya Judea re ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱―. Ndiꞌya̱ nacui̱ quityi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi:
5 Disseram-lhe: Em Belém, na Judéia, porque assim foi escrito pelo profeta:
6 Quichi̱ sube ti laca Belén nu ntsuꞌu loyuu su cuentya Judea, nacui̱ ycuiꞌ Ni.
6 E tu, Belém, terra de Judá, não és de modo algum a menor entre as cidades de Judá, porque de ti sairá o chefe que governará Israel, meu povo{Miq 5,2}.
7 Loꞌo cua ndyuna rey Herodes chaꞌ biꞌ, liꞌ cuaana ti ngusiꞌya yu jiꞌi̱ nu nguꞌ tii biꞌ, chaꞌ ca̱a̱ nguꞌ slo chaꞌ ta yu sca chaꞌ loꞌo nguꞌ. Liꞌ nchcuane rey biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ ni jacuaꞌ naꞌa̱ nguꞌ chaꞌ ndyuꞌu tucua cuii cucui biꞌ nde cua̱.
7 Herodes, então, chamou secretamente os magos e perguntou-lhes sobre a época exata em que o astro lhes tinha aparecido.
8 Loꞌo ndachaꞌ nguꞌ jiꞌi̱, liꞌ nchcuiꞌ rey loꞌo nguꞌ chaꞌ tsaa nguꞌ nde quichi̱ Belén.
8 E, enviando-os a Belém, disse: Ide e informai-vos bem a respeito do menino. Quando o tiverdes encontrado, comunicai-me, para que eu também vá adorá-lo.
9 Loꞌo liꞌ nduꞌu nguꞌ ndyaa nguꞌ nu loꞌo ndyuna nguꞌ chaꞌ nu nchcuiꞌ rey loꞌo nguꞌ. Chaca quiyaꞌ naꞌa̱ nguꞌ cuii biꞌ laja loꞌo ndyaa nguꞌ tyucui̱i̱ chaꞌ tsaa nguꞌ ca quichi̱ Belén, la cuiꞌ cuii cucui nu naꞌa̱ nguꞌ clyo ca su ntyucua cuichaa. Loꞌo nguluꞌu cuii jiꞌi̱ nguꞌ macala nscua niꞌi̱ su ndiꞌi̱ cubiꞌ, ndyatu̱ cuii su ntucua niꞌi̱ biꞌ.
9 Tendo eles ouvido as palavras do rei, partiram. E eis que e estrela, que tinham visto no oriente, os foi precedendo até chegar sobre o lugar onde estava o menino e ali parou.
10 Tsoꞌo tsa ntsuꞌu tyiquee nguꞌ ñaꞌa̱ nguꞌ cuii biꞌ chaca quiyaꞌ.
10 A aparição daquela estrela os encheu de profunda alegria.
11 Liꞌ ndyatí̱ nguꞌ niꞌi̱ biꞌ, naꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ cubiꞌ loꞌo jiꞌi̱ María xtyaꞌa̱ cubiꞌ. Hora ti ndyatu̱ sti̱ꞌ nguꞌ tii biꞌ slo cubiꞌ chaꞌ cuaꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi̱. Loꞌo liꞌ ngusati̱ꞌ nguꞌ yuꞌba jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ ta nguꞌ msta̱ jiꞌi̱ cubiꞌ biꞌ; nda nguꞌ oro jiꞌi̱ cubiꞌ biꞌ, nda nguꞌ yana joꞌó nu quiñaꞌa̱ tsa ngaꞌa̱, loꞌo juaꞌa̱ nda nguꞌ mirra jiꞌi̱ cubiꞌ biꞌ. (Juaꞌa̱ naa sca taná yaca nu tyixi xtyiꞌi.)
11 Entrando na casa, acharam o menino com Maria, sua mãe. Prostrando-se diante dele, o adoraram. Depois, abrindo seus tesouros, ofereceram-lhe como presentes: ouro, incenso e mirra.
12 Nu loꞌo ndyaa nguꞌ cajaꞌ nguꞌ, liꞌ nchcuiꞌ xcalá nguꞌ; nchcuiꞌ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo nguꞌ laja xcalá chaꞌ ngaꞌaa tsaa nguꞌ slo rey Herodes biꞌ, chaꞌ cuiñi tsa yu. Biꞌ chaꞌ ngusñi nguꞌ xaꞌ tyucui̱i̱ chaꞌ xtyu̱u̱ nguꞌ tyaa nguꞌ quichi̱ tyi nguꞌ chaca quiyaꞌ.
12 Avisados em sonhos de não tornarem a Herodes, voltaram para sua terra por outro caminho.
13 Nu loꞌo cua nduꞌu nguꞌ tii ndyaa nguꞌ quichi̱ tyi nguꞌ, liꞌ nchcuiꞌ xcalá José. Ndyuꞌu tucua sca xca̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi slo yu laja xcalá, nchcuiꞌ loꞌo yu liꞌ:
13 Depois de sua partida, um anjo do Senhor apareceu em sonhos a José e disse: Levanta-te, toma o menino e sua mãe e foge para o Egito; fica lá até que eu te avise, porque Herodes vai procurar o menino para o matar.
14 Hora ti ngue tiꞌ José, liꞌ ndyaa loꞌo jiꞌi̱ cubiꞌ loꞌo jiꞌi̱ xtyaꞌa̱ cubiꞌ masi tya talya; ndyaa nguꞌ nde Egipto liꞌ.
14 José levantou-se durante a noite, tomou o menino e sua mãe e partiu para o Egito.
15 Loꞌo liꞌ ndyanu nguꞌ ca biꞌ ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu cua ngujuii Herodes, rey nu tyaala biꞌ. La cuiꞌ chaꞌ biꞌ nchcuiꞌ jyoꞌo cusuꞌ nu ngua tuꞌba jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi cua saꞌni la loꞌo nchcuiꞌ ndiꞌya̱: “Xiꞌya naꞌ jiꞌi̱ Sñiꞌ naꞌ chaꞌ tyuꞌu ca loyuu su cuentya Egipto, chaꞌ xtyu̱u̱ yu tya̱a̱ yu quichi̱ tyi yu”, nacui̱ ycuiꞌ Ndyosi nu Xuꞌna na. Biꞌ chaꞌ juaꞌa̱ ngua jiꞌi̱ nguꞌ tya liꞌ, chaꞌ ndyalaa nguꞌ nde Egipto.
15 Ali permaneceu até a morte de Herodes para que se cumprisse o que o Senhor dissera pelo profeta: Eu chamei do Egito meu filho {Os 11,1}.
16 Loꞌo nu rey Herodes biꞌ ni, ñasi̱ꞌ tsa yu loꞌo ngua tii yu chaꞌ ngaꞌaa ñaa nu nguꞌ tii biꞌ slo. Liꞌ ngulo rey biꞌ cña jiꞌi̱ msu, chaꞌ tsaa nguꞌ cujuii nguꞌ jiꞌi̱ lcaa cubiꞌ quiꞌyu nu ntsuꞌu quichi̱ Belén, lcaa cubiꞌ nu bilya tye sna yija̱ jiꞌi̱; loꞌo juaꞌa̱ cujuii nguꞌ jiꞌi̱ lcaa cubiꞌ quiꞌyu nu ntsuꞌu quichi̱ sube cacua ti. Cua jlo tiꞌ rey chaꞌ nu cubiꞌ biꞌ bilya tye sna yija̱, chaꞌ juaꞌa̱ nchcuiꞌ nguꞌ tii biꞌ xquiꞌya cuii cucui nu cua naꞌa̱ nguꞌ.
16 Cumpriu-se, então, o que foi dito pelo profeta Jeremias:
17 La cuiꞌ chaꞌ biꞌ nchcuiꞌ jyoꞌo cusuꞌ Jeremías nu ngua tuꞌba jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu ngua saꞌni la. Ndiꞌya̱ nacui̱:
17 — ausente —
18 Lye tsa nda xtyiꞌi ñati̱ nde quichi̱ Ramá;
18 Em Ramá se ouviu uma voz, choro e grandes lamentos: é Raquel a chorar seus filhos; não quer consolação, porque já não existem {Jer 31,15}!
19 Ca tiyaꞌ la liꞌ ngujuii rey Herodes biꞌ, loꞌo liꞌ nduꞌu tucua sca xca̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi slo José laja xcalá ti yu, chaꞌ tya ndiꞌi̱ José ca loyuu su cuentya Egipto:
19 Com a morte de Herodes, o anjo do Senhor apareceu em sonhos a José, no Egito, e disse:
20 ―Que tiꞌ nuꞌu̱ ―nacui̱ xca̱ jiꞌi̱ yu―, tyatu̱ clya nuꞌu̱, tyaa loꞌo nuꞌu̱ jiꞌi̱ nu piti loꞌo jiꞌi̱ xtyaꞌa̱ yu nde nasiyu̱ Israel chaca quiyaꞌ ―nacui̱―, chaꞌ cua ngujuii nguꞌ tyaala nu ngua tiꞌ cujuii jiꞌi̱ cubiꞌ cua tya tsubiꞌ la.
20 Levanta-te, toma o menino e sua mãe e retorna à terra de Israel, porque morreram os que atentavam contra a vida do menino.
21 Loꞌo liꞌ ndyatu̱ José, ndyaa loꞌo jiꞌi̱ nu piti loꞌo jiꞌi̱ xtyaꞌa̱ nu piti, ñaa nguꞌ nde nasiyu̱ Israel chaca quiyaꞌ.
21 José levantou-se, tomou o menino e sua mãe e foi para a terra de Israel.
22 Loꞌo liꞌ ndyuna yu chaꞌ sñiꞌ jyoꞌo Herodes laca loo nde Judea, la cuiꞌ sñiꞌ yu nu naa Arquelao laca biꞌ; ndyutsi̱i̱ xi José xquiꞌya chaꞌ biꞌ. Liꞌ xaꞌ nchcuiꞌ xcalá yu ñiꞌya̱ cuaꞌni yu, biꞌ chaꞌ ndyaa nguꞌ nde loyuu su naa Galilea liꞌ.
22 Ao ouvir, porém, que Arquelau reinava na Judéia, em lugar de seu pai Herodes, não ousou ir para lá. Avisado divinamente em sonhos, retirou-se para a província da Galiléia
23 Ca biꞌ ndyalaa nguꞌ quichi̱ Nazaret chaꞌ tyiꞌi̱ nguꞌ. La cuiꞌ chaꞌ biꞌ nchcuiꞌ jyoꞌo cusuꞌ nu ngua tuꞌba jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu ngua saꞌni loꞌo nchcuiꞌ nguꞌ ndiꞌya̱: nguꞌ Nazaret cuaꞌni nguꞌ jiꞌi̱ nu biꞌ. Juaꞌa̱ nchcuiꞌ jyoꞌo cusuꞌ biꞌ cua saꞌni, biꞌ chaꞌ juaꞌa̱ nduꞌni nguꞌ jiꞌi̱ Jesús juani.
23 e veio habitar na cidade de Nazaré para que se cumprisse o que foi dito pelos profetas: Será chamado Nazareno.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 2, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.