Mateus 22
Chaʼ tsoʼo nu nchcuiʼ jiʼi̱ Jesucristo nu xuʼna na (CTANT) vs VC
1 Nchcuiꞌ Jesús chaca cui̱i̱ loꞌo nguꞌ liꞌ:
1 Jesus tornou a falar-lhes por meio de parábolas:
2 ―Chcuiꞌ naꞌ chaca chaꞌ loꞌo ma̱ chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ ma̱ ñiꞌya̱ caca loꞌo laca ycuiꞌ Ni loo neꞌ cresiya jiꞌi̱ ñati̱ ―nacui̱ Jesús liꞌ―. Caca biꞌ ñiꞌya̱ ngua sca tsa̱ loꞌo ngua taꞌa ngujui clyoꞌo sñiꞌ rey. Nguaꞌni rey taꞌa liꞌ.
2 The kingdom of the heavens has become like a king who made a wedding feast for his son,
3 Ngulo cña jiꞌi̱ msu jiꞌi̱ chaꞌ tsaa nguꞌ, tsaa chcuiꞌ nguꞌ loꞌo lcaa ñati̱ nu ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ loꞌo rey, chaꞌ cua ndyalaa tsa̱ nu caca taꞌa biꞌ; pana ná ntajaꞌa̱ ñati̱ biꞌ ca̱a̱ nguꞌ slo rey nu ngua tsa̱ taꞌa biꞌ.
3 and sent his bondmen to call the persons invited to the wedding feast, and they would not come.
4 Xaꞌ ngulo rey biꞌ cña jiꞌi̱ msu jiꞌi̱, chaꞌ tsaa nguꞌ slo ñati̱ biꞌ chaca quiyaꞌ: “Chcuiꞌ ma̱ loꞌo lcaa ñati̱ biꞌ, chaꞌ cua laca nguaꞌni choꞌo naꞌ scuaa chaꞌ cacu nguꞌ; cua ndyujuii naꞌ bata loꞌo chqueru. Cua laca ntsuꞌu xlyaa cacu nguꞌ juani, si cuaꞌni nguꞌ chaꞌ tsoꞌo ca̱a̱ nguꞌ taꞌa re yala ti, chaꞌ cua ngujui clyoꞌo sñiꞌ naꞌ”, nacui̱ rey jiꞌi̱ msu jiꞌi̱.
4 Again he sent other bondmen, saying, Say to the persons invited, Behold, I have prepared my dinner; my oxen and my fatted beasts are killed, and all things ready; come to the wedding feast.
5 Pana ná nduꞌu tucua ñati̱ biꞌ, chaꞌ ná ndube tiꞌ nguꞌ chaꞌ ngujui clyoꞌo sñiꞌ rey biꞌ; ndyaa nguꞌ cña neꞌ quixi̱ꞌ, ndyaa xi xaꞌ la nguꞌ ndyujuiꞌ nguꞌ yuꞌba jiꞌi̱ nguꞌ.
5 But they made light of it, and went, one to his own land, and another to his commerce.
6 Loꞌo juaꞌa̱ xi xaꞌ la ñati̱ biꞌ ni, ndayaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ msu biꞌ, nxtyí loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ msu biꞌ; cuati juaꞌa̱ ntsuꞌu su ngujuiꞌi̱ nguꞌ jiꞌi̱ msu biꞌ ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu ndyujuii nguꞌ jiꞌi̱.
6 And the rest, laying hold of his bondmen, ill-treated and slew {them}.
7 Nu loꞌo ndyuna rey chaꞌ nu nguaꞌni nguꞌ biꞌ loꞌo msu jiꞌi̱, ngua ñasi̱ꞌ tsa rey biꞌ ñaꞌa̱ jiꞌi̱ ñati̱ xñaꞌa̱ biꞌ. Liꞌ ngulo rey cña jiꞌi̱ sendaru jiꞌi̱ chaꞌ cujuii nguꞌ jiꞌi̱ lcaa ñati̱ xñaꞌa̱ biꞌ, chaꞌ suꞌba nguꞌ quiiꞌ tyaqui̱ quichi̱ tyi ñati̱ biꞌ.
7 And {when} the king {heard of it he} was wroth, and having sent his forces, destroyed those murderers and burned their city.
8 Liꞌ nchcuiꞌ rey loꞌo msu jiꞌi̱ chaca quiyaꞌ: “Cua nguaꞌni choꞌo naꞌ scuaa chaꞌ caca taꞌa ngujui clyoꞌo sñiꞌ naꞌ”, nacui̱ rey biꞌ. “Pana nu nguꞌ nu cua nchcuiꞌ naꞌ loꞌo tsa̱ chaꞌ ca̱a̱ nguꞌ taꞌa ca slo naꞌ, ná ntajaꞌa̱ nguꞌ biꞌ ca̱a̱, biꞌ chaꞌ ná cacu nguꞌ biꞌ scuaa tsoꞌo nu ntsuꞌu ꞌna tsiyaꞌ ti.
8 Then he says to his bondmen, The wedding feast is ready, but those invited were not worthy;
9 Tsoꞌo la tsaa clya ma̱ nde calle tlyu juani; chcuiꞌ ma̱ loꞌo lcua ti tyaꞌa ñati̱ nu ñaꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱ nde calle jua, chaꞌ ca̱a̱ nguꞌ taꞌa ca slo naꞌ.”
9 go therefore into the thoroughfares of the highways, and as many as ye shall find invite to the wedding feast.
10 Liꞌ nduꞌu nguꞌ msu biꞌ ndyaa nguꞌ nde calle; nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo cua ñaꞌa̱ ca ñati̱ nu ndyacua tyaꞌa nguꞌ loꞌo, masi ñati̱ tsoꞌo, masi ñati̱ cuxi. Liꞌ ndyuꞌu tiꞌi̱ lcaa ñati̱ biꞌ slo rey ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu ngutsaꞌá̱ niꞌi̱ jiꞌi̱ rey, ndiꞌi̱ quiñaꞌa̱ tsa ñati̱ nu cua ndyalaa taꞌa slo rey biꞌ.
10 And those bondmen went out into the highways, and brought together all as many as they found, both evil and good; and the wedding feast was furnished with guests.
11 ’Liꞌ ndyatí̱ ycuiꞌ rey biꞌ, ndyaa nde niꞌi̱ chaꞌ chcuiꞌ loꞌo lcaa ñati̱ nu ndiꞌi̱ niꞌi̱ biꞌ. Liꞌ naꞌa̱ rey chaꞌ ngaꞌa̱ sca nu quiꞌyu nu ná lacuꞌ lateꞌ jiꞌi̱ taꞌa.
11 And the king, having gone in to see the guests, beheld there a man not clothed with a wedding garment.
12 Liꞌ nchcuane rey jiꞌi̱ nu quiꞌyu biꞌ: “Chocue”, nacui̱, “¿ni chaꞌ ndyatí̱ nuꞌu̱ niꞌi̱ re loꞌo ná lacuꞌ nuꞌu̱ lateꞌ jiꞌi̱ taꞌa nu cua nda naꞌ jinuꞌu̱?” Pana ná ngujui ñiꞌya̱ xacui̱ nu quiꞌyu biꞌ chaꞌ jiꞌi̱ rey liꞌ;
12 And he says to him, {My} friend, how camest thou in here not having on a wedding garment? But he was speechless.
13 biꞌ chaꞌ ngulo rey biꞌ cña jiꞌi̱ msu jiꞌi̱: “Xñi ma̱ jiꞌi̱ nu quiꞌyu re, sca̱ꞌ ma̱ yaꞌ yu, loꞌo juaꞌa̱ sca̱ꞌ ma̱ quiyaꞌ yu. Loꞌo liꞌ xcua̱a̱ ma̱ jiꞌi̱ yu nde ca bilyaa su talya tsa ñaꞌa̱, ca su nxiꞌya tsa nguꞌ ndiꞌi̱ nguꞌ, ca su lye tsa ndacu laꞌya nguꞌ chaꞌ ñasi̱ꞌ nguꞌ”, nacui̱ rey biꞌ.
13 Then said the king to the servants, Bind him feet and hands, and take him away, and cast him out into the outer darkness: there shall be the weeping and the gnashing of teeth.
14 Loꞌo ycuiꞌ Ndyosi ni, ndacane Ni jiꞌi̱ quiñaꞌa̱ tsa ñati̱ chaꞌ cuaꞌa̱ jyaca̱ nguꞌ jiꞌi̱ lcaa chaꞌ nu nchcuiꞌ Ni, pana cua laca ti ñati̱ nu nsubi Ni jiꞌi̱ chaꞌ caca nguꞌ ñati̱ jiꞌi̱ Ni.
14 For many are called ones, but few chosen ones.
15 Liꞌ nduꞌu nguꞌ fariseo ndyaa nguꞌ chaꞌ quiñi chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ, ñiꞌya̱ nu caca jiꞌi̱ nguꞌ cñiloꞌo nguꞌ jiꞌi̱ Jesús chaꞌ chcuiꞌ yu sca chaꞌ cuxi.
15 — ausente —
16 Liꞌ ngulo nguꞌ biꞌ cña jiꞌi̱ xi nguꞌ cuañiꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ fariseo, chaꞌ chcuiꞌ cuayáꞌ nguꞌ cuañiꞌ biꞌ loꞌo Jesús, ngua tiꞌ nguꞌ. Liꞌ ndyaa nguꞌ biꞌ slo Jesús loꞌo xi xaꞌ la ñati̱ nu ndyaꞌa̱ loꞌo taju nguꞌ nu cuentya jiꞌi̱ rey Herodes.
16 And they send out to him their disciples with the Herodians, saying, Teacher, we know that thou art true and teachest the way of God in truth, and carest not for any one, for thou regardest not men's person;
17 Tyuꞌu chaꞌ clyu tiꞌ jinuꞌu̱, cachaꞌ nuꞌu̱ chaꞌ liñi jiꞌi̱ ya: ¿Ha tsoꞌo si ta na cñi cña loo na jiꞌi̱ rey tlyu nu ndiꞌi̱ xaꞌ tsuꞌ biꞌ?
17 tell us therefore what thou thinkest: Is it lawful to give tribute to Caesar, or not?
18 Pana ngua tii Jesús ñiꞌya̱ laca chaꞌ cuxi nu nclyacua tiꞌ nguꞌ biꞌ, biꞌ chaꞌ ndiꞌya̱ nguxacui̱ yu chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ:
18 But Jesus, knowing their wickedness, said, Why tempt ye me, hypocrites?
19 Culuꞌu ma̱ sca cñi ꞌna, la cuiꞌ tyaꞌa cñi plata nu nda na jiꞌi̱ nguꞌ nu nxñi cñi cña loo na.
19 Shew me the money of the tribute. And they presented to him a denarius.
20 ―¿Tilaca nu ca jiꞌi̱ lcui̱ ngaꞌa̱ chu̱ꞌ cñi re? ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ―. ¿Ti jiꞌi̱ laca xtañi nu nscua re? ―nacui̱.
20 And he says to them, Whose {is} this image and superscription?
21 ―Xtañi rey tlyu nu ndiꞌi̱ xaꞌ tsuꞌ, biꞌ ngaꞌa̱ chu̱ꞌ cñi cua ―nacui̱ nguꞌ liꞌ.
21 They say to him, Caesar's. Then he says to them, Pay then what is Caesar's to Caesar, and what is God's to God.
22 Ndube tsa tiꞌ nguꞌ biꞌ liꞌ, chaꞌ nchca tsa jiꞌi̱ Jesús xtyacui chaꞌ loꞌo nguꞌ. Nduꞌu nguꞌ biꞌ ndyaa nguꞌ liꞌ.
22 And when they heard {him}, they wondered, and left him, and went away.
23 Loꞌo la cuiꞌ tsa̱ biꞌ ñaa xi nguꞌ saduceo slo Jesús, biꞌ laca sca latya ñati̱ nu nchcuiꞌ chaꞌ ngaꞌaa tyuꞌú ñati̱ chaca quiyaꞌ loꞌo cua ngujuii nguꞌ. Nchcuane nguꞌ biꞌ sca chaꞌ jiꞌi̱ Jesús liꞌ:
23 — ausente —
24 ―Mstru ―nacui̱ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱―, saꞌni la nda jyoꞌo Moisés sca chaꞌ loꞌo na cuentya jiꞌi̱ tyaꞌa ngula nguꞌ. Nu loꞌo cua ngujuii tsaca yu ni, si cua ngujui clyoꞌo yu pana bilya caja sñiꞌ yu, liꞌ ntsuꞌu cña jiꞌi̱ tyaꞌa ngula yu nu ntucua ycuiꞌ ti chaꞌ caja clyoꞌo loꞌo nu cunaꞌa̱ nu ngua clyoꞌo jyoꞌo tyaꞌa yu. Liꞌ chcuiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ sñiꞌ clyo nguꞌ chaꞌ sñiꞌ nu quiꞌyu nu cua ngujuii biꞌ laca biꞌ, chaꞌ ná chcunaꞌ xtañi yu nu cua ngujuii biꞌ. Juaꞌa̱ nchcuiꞌ Moisés saꞌni la.
24 saying, Teacher, Moses said, If any one die, not having children, his brother shall marry his wife and shall raise up seed to his brother.
25 Ndiꞌya̱ ngua sca quiyaꞌ: Ntsuꞌu cati tyaꞌa nu quiꞌyu tyaꞌa ngula, tyaꞌa quichi̱ tyi ya. Liꞌ ngujui clyoꞌo nu ngula clyo, pana yala tsa ngujuii yu, loꞌo bilya caja sñiꞌ yu. Liꞌ ndyanu nu cunaꞌa̱ biꞌ cuentya jiꞌi̱ tyaꞌa yu.
25 Now there were with us seven brethren; and the first having married died, and not having seed, left his wife to his brother.
26 Liꞌ ngujui clyoꞌo nu cunaꞌa̱ biꞌ chaca quiyaꞌ. La cuiꞌ juaꞌa̱, yala ti ngujuii chaca nu quiꞌyu tyaꞌa ngula jyoꞌo biꞌ. Juaꞌa̱ ngua jiꞌi̱ ca taꞌa nguꞌ quiꞌyu tyaꞌa ngula jyoꞌo biꞌ.
26 In like manner also the second and the third, unto the seven.
27 Ca su ndye, liꞌ ngujuii nu cunaꞌa̱ biꞌ.
27 And last of all the woman also died.
28 Nu loꞌo tyuꞌú lcaa jyoꞌo chaca quiyaꞌ ni, ¿ñiꞌya̱ nu laca clyoꞌo ca nu cunaꞌa̱ biꞌ, chaꞌ ca taꞌa cati tyaꞌa nu tyaꞌa ngula nguꞌ ngujui clyoꞌo nguꞌ loꞌo?
28 In the resurrection therefore of which of the seven shall she be wife, for all had her?
29 Liꞌ nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ:
29 And Jesus answering said to them, Ye err, not knowing the scriptures nor the power of God.
30 Nu loꞌo tyuꞌú lcaa jyoꞌo chaca quiyaꞌ, ngaꞌaa ntsuꞌu chaꞌ caja clyoꞌo nguꞌ ca biꞌ; tyiꞌi̱ nguꞌ liꞌ ñiꞌya̱ ndiꞌi̱ xca̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi ca slo Ni.
30 For in the resurrection they neither marry nor are given in marriage, but are as angels of God in heaven.
31 Chañi chaꞌ ntsuꞌu chaꞌ tyuꞌú lcaa jyoꞌo chaca quiyaꞌ. ¿Ha bilya chcuiꞌ ma̱ chaꞌ lo quityi nu nchcuiꞌ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo ma̱? Ndiꞌya̱ nchcuiꞌ quityi biꞌ:
31 Quanto à ressurreição dos mortos, não lestes o que Deus vos disse:
32 “Ycuiꞌ Ndyosi Xuꞌna Abraham laca naꞌ,” nacui̱ Ni, “ycuiꞌ Ndyosi Xuꞌna Isaac laca naꞌ, loꞌo la cuiꞌ ti ycuiꞌ Ndyosi Xuꞌna Jacob laca naꞌ”, nacui̱ Ni. Ná nacui̱ quityi biꞌ chaꞌ na cua ngua ycuiꞌ Ndyosi Xuꞌna nguꞌ biꞌ; ñaꞌa̱ ti tya laca ycuiꞌ Ndyosi Xuꞌna nguꞌ biꞌ juani, loꞌo juaꞌa̱ laca ycuiꞌ Ndyosi Xuꞌna lcaa ñati̱ luꞌú.
32 Eu sou o Deus de Abraão, o Deus de Isaac e o Deus de Jacó {Ex 3,6}? Ora, ele não é Deus dos mortos, mas Deus dos vivos.
33 Loꞌo ndyuna nu quiñaꞌa̱ tsa ñati̱ nu ngaꞌa̱ slo chaꞌ nu nclyuꞌu Jesús biꞌ, ndube tsa tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ liꞌ.
33 E, ouvindo esta doutrina, as turbas se enchiam de grande admiração.
34 Nu loꞌo ndyuna nguꞌ fariseo chaꞌ cua nguaꞌni Jesús ngana jiꞌi̱ nu nguꞌ saduceo biꞌ, liꞌ ndyuꞌu tiꞌi̱ lcaa nguꞌ fariseo biꞌ slo Jesús.
34 Sabendo os fariseus que Jesus reduzira ao silêncio os saduceus, reuniram-se
35 Loꞌo juaꞌa̱ ngaꞌa̱ sca nguꞌ fariseo nu jlo tsa tiꞌ lcaa chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu nguscua jyoꞌo Moisés. Liꞌ nchcuane yu jiꞌi̱ Jesús chaꞌ chcuiꞌ cuayáꞌ yu loꞌo:
35 e um deles, doutor da lei, fez-lhe esta pergunta para pô-lo à prova:
36 ―Mstru ―nacui̱ yu biꞌ jiꞌi̱ Jesús―, ¿ñiꞌya̱ chaꞌ laca nu ndulo la jiꞌna chaꞌ cuaꞌni na, chaꞌ nu nda ycuiꞌ Ni loꞌo jyoꞌo Moisés saꞌni la?
36 Mestre, qual é o maior mandamento da lei?
37 Liꞌ nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ yu biꞌ:
37 Respondeu Jesus: Amarás o Senhor teu Deus de todo teu coração, de toda tua alma e de todo teu espírito {Dt 6,5}.
38 Biꞌ laca chaꞌ nu tlyu la, nu ndulo la jiꞌna chaꞌ cuaꞌni na.
38 Este é o maior e o primeiro mandamento.
39 Loꞌo juaꞌa̱ ntsuꞌu chaca chaꞌ tlyu: “Ntsuꞌu chaꞌ cuaꞌni tyaꞌna tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ ma̱, ñiꞌya̱ laca si nduꞌni tyaꞌna tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ ca ma̱”.
39 E o segundo, semelhante a este, é: Amarás teu próximo como a ti mesmo {Lv 19,18}.
40 Su̱u̱ lcaa chaꞌ nu nguscua jyoꞌo Moisés cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi laca tyucuaa chaꞌ biꞌ, loꞌo juaꞌa̱ su̱u̱ lcaa chaꞌ nu nchcuiꞌ nguꞌ nu ngua tuꞌba jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu ngua saꞌni laca chaꞌ biꞌ.
40 Nesses dois mandamentos se resumem toda a lei e os profetas.
41 Laja loꞌo tya ndyuꞌu tiꞌi̱ lcaa nguꞌ fariseo biꞌ su ndu̱ Jesús, liꞌ nchcuane yu sca chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ:
41 Como os fariseus se agrupassem, Jesus interrogou-os:
42 ―¿Ñiꞌya̱ ntiꞌ cuꞌma̱ cuentya jiꞌi̱ Cristo nu ntsuꞌu chaꞌ ca̱a̱? ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ―. ¿Tilaca ngua jyoꞌo cusuꞌ jiꞌi̱ nu Cristo biꞌ ntiꞌ ma̱?
42 Que pensais vós de Cristo? De quem é filho? Responderam: De Davi!
43 Liꞌ nchcuane Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ chaca quiyaꞌ:
43 Como então, prosseguiu Jesus, Davi, falando sob inspiração do Espírito, chama-o Senhor, dizendo:
44 Ycuiꞌ Ndyosi nu laca Xuꞌna na nacui̱ jiꞌi̱ Cristo nu Xuꞌna naꞌ ndiꞌya̱:
44 O Senhor disse a meu Senhor: Senta-te à minha direita, até que eu ponha teus inimigos por escabelo dos teus pés {Sl 109,1}?
45 Xuꞌna naꞌ, nchcuiꞌ jyoꞌo David jiꞌi̱ Cristo. ¿Ñiꞌya̱ caca chcuiꞌ na chaꞌ ñati̱ tyaꞌa jiꞌi̱ jyoꞌo David biꞌ laca Cristo lacua?
45 Se, pois, Davi o chama Senhor, como é ele seu filho?
46 Ná ntsuꞌu ni sca ñati̱ ca biꞌ nu ngua jiꞌi̱ xacui̱ chaꞌ jiꞌi̱ Jesús liꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ xaꞌ la tsa̱ nde loo la ngaꞌaa nchcuane nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ yu tsiyaꞌ ti, chaꞌ ntsi̱i̱ nguꞌ jiꞌi̱, ñiꞌya̱ nu xacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ.
46 Ninguém pôde responder-lhe nada. E, depois daquele dia, ninguém mais ousou interrogá-lo.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 22, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.