Lucas 14
Chaʼ tsoʼo nu nchcuiʼ jiʼi̱ Jesucristo nu xuʼna na (CTANT) vs NTLH
1 Sca tsa̱ nu ndiꞌi̱ cñaꞌ nguꞌ ndyaa Jesús ndyacu yu xlyaa toꞌ tyi xuꞌna nguꞌ fariseo. Loꞌo xaꞌ nguꞌ fariseo ni, naꞌa̱ tsa nguꞌ jiꞌi̱ Jesús liꞌ.
1 Num sábado, Jesus entrou na casa de certo líder fariseu para tomar uma refeição. E as pessoas que estavam ali olhavam para Jesus com muita atenção.
2 Nde loo Jesús ngaꞌa̱ sca nu quiꞌyu nu nchcubeꞌ quicha qui̱i̱ jiꞌi̱.
2 Um homem, com as pernas e os braços inchados, chegou perto dele.
3 Liꞌ nchcuane Jesús jiꞌi̱ nguꞌ mstru chaꞌ joꞌó loꞌo jiꞌi̱ nguꞌ fariseo biꞌ:
3 E Jesus perguntou aos mestres da Lei e aos fariseus:
4 Pana ngaꞌaa nchcuiꞌ nguꞌ biꞌ tsiyaꞌ ti. Liꞌ ntejeyaꞌ Jesús jiꞌi̱ nu quicha biꞌ, nguaꞌni chaꞌ ndyaca tsoꞌo yu. Loꞌo liꞌ nchcuiꞌ loꞌo yu biꞌ:
4 Mas eles não responderam nada. Então Jesus pegou o homem, curou-o e o mandou embora.
5 Liꞌ xaꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ fariseo biꞌ chaca quiyaꞌ:
5 Aí disse:
6 Loꞌo ná ngujui ñiꞌya̱ nu xacui̱ nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Jesús tsiyaꞌ ti liꞌ.
6 E eles não puderam responder.
7 Liꞌ naꞌa̱ Jesús chaꞌ ngulana tsa nguꞌ fariseo biꞌ yaca xlya chaꞌ tyucua nguꞌ su tsoꞌo la nu nde que mesa. Biꞌ chaꞌ nda Jesús cui̱i̱ re jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ liꞌ:
7 Certa vez Jesus estava reparando como os convidados escolhiam os melhores lugares à mesa. Então fez esta comparação:
8 ―Nu loꞌo tsaa ma̱ su ndyaca taꞌa caja clyoꞌo nguꞌ, ná tyacaꞌa̱ ma̱ su tlyu su tyucua nguꞌ nu laca loo. ¿Ñiꞌya̱ cuaꞌni ma̱ si tyalaa xaꞌ ñati̱ nu cua tlyu la chaꞌ ntsuꞌu jiꞌi̱ que cuꞌma̱?
8 — Quando alguém convidá-lo para uma festa de casamento, não sente no melhor lugar. Porque pode ser que alguém mais importante tenha sido convidado.
9 Loꞌo liꞌ nu ñati̱ nu ndyuꞌni taꞌa nu cua nchcuiꞌ loꞌo ma̱ tya clyo chaꞌ ca̱a̱ ma̱ ni, ná tyiqueeꞌ chcuiꞌ yu loꞌo ma̱ ndiꞌya̱: “Ta ma̱ su ntucua ma̱ jiꞌi̱ nu cusuꞌ cua”, ñacui̱ yu. Loꞌo liꞌ ca tyujuꞌu tsa tiꞌ ma̱, tsaa ma̱ tyacaꞌa̱ ma̱ ca su ná ntsuꞌu yaca xlya, ca biꞌ tyacaꞌa̱ ma̱ tsiyaꞌ ti liꞌ.
9 Então quem convidou você e o outro poderá dizer a você: “Dê esse lugar para este aqui.” Aí você ficará envergonhado e terá de sentar-se no último lugar.
10 Siꞌi xcuiꞌ na clyana ma̱ su tsoꞌo tyacaꞌa̱ ma̱ lacua. Nu loꞌo tsaa ma̱ sca taꞌa, yaa ma̱ tyucua ma̱ sca laꞌa ti su taca tyucua cua ñaꞌa̱ ca ñati̱. Loꞌo liꞌ ca̱a̱ nu laca loo jiꞌi̱ taꞌa chaꞌ chcuiꞌ yu loꞌo ma̱: “Cusuꞌ”, ñacui̱ yu jiꞌi̱ ma̱, “cua̱a̱ nuꞌu̱ chaꞌ tyucua xi ca su tsoꞌo la re”. Juaꞌa̱ caca chi̱ la loo ycuiꞌ cuꞌma̱ laja ñati̱ quiñaꞌa̱ nu ntucua toꞌ mesa liꞌ.
10 Pelo contrário, quando você for convidado, sente-se no último lugar. Assim quem o convidou vai dizer a você: “Meu amigo, venha sentar-se aqui num lugar melhor.” E isso será uma grande honra para você diante de todos os convidados.
11 Cua ñaꞌa̱ ca ñati̱ nu ntiꞌ chaꞌ tlyu la chaꞌ laca jiꞌi̱ ycuiꞌ, biꞌ laca nu ca tyujuꞌu tiꞌ ca tiyaꞌ la; loꞌo nu ñati̱ nu xti ti chaꞌ ntsuꞌu tyiquee ycuiꞌ yu, xtyucua ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ yu biꞌ liꞌ, chaꞌ caca tlyu la tyiquee yu ca tiyaꞌ la.
11 Porque quem se engrandece será humilhado, mas quem se humilha será engrandecido.
12 Liꞌ ndiꞌya̱ nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nu ñati̱ nu cua nchcuiꞌ loꞌo chaꞌ ca̱a̱ tyiꞌi̱ taꞌa ca slo yu:
12 Depois Jesus disse ao homem que o havia convidado:
13 Pana siꞌi juaꞌa̱ cuaꞌni ma̱; nu loꞌo cuaꞌni ma̱ sca taꞌa, liꞌ xutiꞌi̱ ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ tiꞌi, loꞌo jiꞌi̱ nguꞌ quicha, loꞌo jiꞌi̱ nguꞌ nu cuꞌ quiyaꞌ, loꞌo jiꞌi̱ nguꞌ cuityi̱ꞌ chaꞌ cacu nguꞌ loꞌo ma̱.
13 Mas, quando você der uma festa, convide os pobres, os aleijados, os coxos e os cegos
14 Liꞌ tsoꞌo tsa tyiꞌi̱ ma̱ chalyuu si juaꞌa̱ cuaꞌni ma̱, chaꞌ nu nguꞌ quicha biꞌ ni, ná caja ñiꞌya̱ nu tya nguꞌ chaꞌ tsoꞌo jiꞌi̱ ma̱. Pana tiyaꞌ la caja chaꞌ tsoꞌo jiꞌi̱ ma̱, nu loꞌo tyuꞌú ma̱ chaca quiyaꞌ loꞌo lcaa nguꞌ jyoꞌo nu ngua tsoꞌo cresiya jiꞌi̱ nguꞌ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo tya ngutiꞌi̱ nguꞌ chalyuu.
14 e você será abençoado. Pois eles não poderão pagar o que você fez, mas Deus lhe pagará no dia em que as pessoas que fazem o bem ressuscitarem.
15 Tya ndiꞌi̱ nguꞌ toꞌ mesa, nguaꞌa̱ jyaca̱ nguꞌ jiꞌi̱ chaꞌ nu nda Jesús loꞌo nguꞌ. Liꞌ nguxacui̱ sca yu tyaꞌa ntucua nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Jesús:
15 Um dos que estavam à mesa ouviu isso e disse para Jesus: — Felizes os que irão sentar-se à mesa no
16 Liꞌ nguxacui̱ Jesús sca cui̱i̱ jiꞌi̱ yu, chaꞌ ca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ ñiꞌya̱ caca jiꞌi̱ ñati̱ chalyuu loꞌo ca̱a̱ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ caca Ni loo.
16 Então Jesus lhe disse:
17 Nu loꞌo cua ndyalaa hora caca si̱i̱, liꞌ ngulo yu cña jiꞌi̱ msu jiꞌi̱ chaꞌ tsaa chcuiꞌ loꞌo nguꞌ ndiꞌya̱: “Cua laca ngua tsoꞌo scuaa nu caca si̱i̱ jiꞌi̱ ma̱, nacui̱ xuꞌna naꞌ”.
17 Quando chegou a hora, mandou o seu empregado dizer aos convidados: “Venham, que tudo já está pronto!”
18 Liꞌ lcaa nguꞌ nu cua nchcuiꞌ yu loꞌo tya tsubiꞌ la chaꞌ ca̱a̱ nguꞌ taꞌa biꞌ, nguxana nguꞌ ndijña nguꞌ chaꞌ clyu tiꞌ jiꞌi̱ yu. Ndiꞌya̱ nacui̱ tsaca nguꞌ: “Cuaꞌni clyu tiꞌ nuꞌu̱ jnaꞌ, ná caca ꞌna ca̱a̱ naꞌ slo nuꞌu̱ juani. Ntsuꞌu chaꞌ tsaꞌa̱ tsaa naꞌa̱ naꞌ sca seꞌi̱ su ngüiꞌya ca ti naꞌ yuu, biꞌ chaꞌ ntiꞌ naꞌ chaꞌ cuaꞌni clyu tiꞌ nuꞌu̱ ꞌna.”
18 — Mas eles, um por um, começaram a dar desculpas. O primeiro disse ao empregado: “Comprei um sítio e tenho de dar uma olhada nele. Peço que me desculpe.”
19 Loꞌo liꞌ nacui̱ chaca yu: “Na ngüiꞌya ca ti naꞌ caꞌyu latya toro masu; biꞌ chaꞌ tsaꞌa̱ cuaꞌni cuayáꞌ naꞌ loꞌo niꞌ, si cua caca cuaꞌni niꞌ cña. Cuaꞌni clyu tiꞌ nuꞌu̱ jnaꞌ, ná caca ꞌna ca̱a̱ naꞌ slo nuꞌu̱ juani.”
19 — Outro disse: “Comprei cinco juntas de bois e preciso ver se trabalham bem. Peço que me desculpe.”
20 Liꞌ nacui̱ chaca yu: “Na ngujui clyoꞌo ca ti naꞌ, biꞌ chaꞌ ná ntsuꞌu chacuayáꞌ ca̱a̱ naꞌ slo nuꞌu̱ juani”.
20 — E outro disse: “Acabei de casar e por isso não posso ir.”
21 Loꞌo ndyalaa msu slo xuꞌna chaca quiyaꞌ, liꞌ lcaa chaꞌ nu nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ ndachaꞌ jiꞌi̱ xuꞌna. Lye tsa ngunasi̱ꞌ xuꞌna niꞌi̱ biꞌ liꞌ. Loꞌo liꞌ nacui̱ yu jiꞌi̱ msu biꞌ: “Yaa clya nuꞌu̱ lquichi̱ chaca quiyaꞌ chaꞌ chcuiꞌ nuꞌu̱ loꞌo nguꞌ nu ntsuꞌu nde calle jua, chaꞌ ca̱a̱ nguꞌ taꞌa slo naꞌ. Chcuiꞌ nuꞌu̱ loꞌo nguꞌ tiꞌi, loꞌo nguꞌ quicha, loꞌo nguꞌ nu cuꞌ quiyaꞌ, loꞌo nguꞌ cuityi̱ꞌ, loꞌo lcaa nguꞌ quicha; liꞌ tya̱a̱ loꞌo jiꞌi̱ lcaa nguꞌ biꞌ ca nde”, nacui̱ xuꞌna msu biꞌ.
21 — O empregado voltou e contou tudo ao patrão. Ele ficou com muita raiva e disse: “Vá depressa pelas ruas e pelos becos da cidade e traga os pobres, os aleijados, os cegos e os coxos.”
22 Ca tiyaꞌ la liꞌ nacui̱ nu msu biꞌ jiꞌi̱ xuꞌna: “Cusuꞌ”, nacui̱, “cua nguaꞌni naꞌ lcaa cña nu ngulo nuꞌu̱ ꞌna, loꞌo ñaꞌa̱ ti tya ntsuꞌu la seꞌi̱ su tyiꞌi̱ nguꞌ taꞌa re.”
22 — Mais tarde o empregado disse: “Patrão, já fiz o que o senhor mandou, mas ainda está sobrando lugar.”
23 Liꞌ nacui̱ ycuiꞌ nu xuꞌna msu biꞌ: “Yaa nuꞌu̱ nde calle, lcaa tyucui̱i̱, cuaꞌni nuꞌu̱ juersa loꞌo nguꞌ chaꞌ tya̱a̱ nguꞌ neꞌ niꞌi̱ ꞌna, chaꞌ chaꞌá̱ niꞌi̱ re ꞌna tyiꞌi̱ ñati̱.
23 — Aí o patrão respondeu: “Então vá pelas estradas e pelos caminhos e obrigue os que você encontrar ali a virem, a fim de que a minha casa fique cheia.
24 Ndiꞌya̱ chaꞌ ta naꞌ loꞌo nuꞌu̱, chaꞌ ni tsaca nguꞌ nu cua nchcuiꞌ naꞌ loꞌo tya clyo la, ngaꞌaa cacu nguꞌ biꞌ si̱i̱ re ꞌna tsiyaꞌ ti”, nacui̱ xuꞌna niꞌi̱ biꞌ.
24 Pois eu afirmo a vocês que nenhum dos que foram convidados provará o meu jantar!”
25 Quiñaꞌa̱ tsa ñati̱ ndyaꞌa̱ loꞌo Jesús, loꞌo liꞌ nchcuiꞌ yu loꞌo nguꞌ chaca quiyaꞌ:
25 Certa vez uma grande multidão estava acompanhando Jesus. Ele virou-se para eles e disse:
26 ―¿Ha ntiꞌ ma̱ tyaꞌa̱ ma̱ loꞌo naꞌ? Ná caca jiꞌi̱ ma̱ xñi ma̱ chaꞌ jnaꞌ si lye la ntsuꞌu tyiquee ma̱ jiꞌi̱ sti ma̱, masi jiꞌi̱ xtyaꞌa̱ ma̱, masi jiꞌi̱ clyoꞌo ma̱, masi jiꞌi̱ sñiꞌ ma̱, masi jiꞌi̱ tyaꞌa ngula ma̱ masi quiꞌyu masi cunaꞌa̱; masi lye la ntsuꞌu tyiquee ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ ca ti ma̱ chaꞌ ñaꞌa̱si̱i̱ ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ ca ma̱, ná taca caca ma̱ ñati̱ jnaꞌ juaꞌa̱.
26 — Quem quiser me acompanhar não pode ser meu seguidor se não me amar mais do que ama o seu pai, a sua mãe, a sua esposa, os seus filhos, os seus irmãos, as suas irmãs e até a si mesmo.
27 Si ná tyajaꞌa̱ ma̱ xñi ma̱ tyucui̱i̱ nu culuꞌu naꞌ jiꞌi̱ ma̱, ná caca ma̱ ñati̱ jnaꞌ liꞌ; ntsuꞌu chaꞌ xñi ma̱ tyucui̱i̱ biꞌ, masi cujuii ñati̱ jiꞌi̱ ma̱ xquiꞌya chaꞌ jnaꞌ.
27 Não pode ser meu seguidor quem não estiver pronto para morrer como eu vou morrer e me acompanhar.
28 Si ntsuꞌu cuꞌma̱ nu ntiꞌ ma̱ cuiñá ma̱ sca niꞌi̱ tlyu, ¿ha ná culacua tiꞌ ma̱ clyo ni tsa lo cñi cuaꞌnijoꞌo jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ tyuꞌu scua cña biꞌ? Clyo culo ma̱ cuentya ni tsa lo cñi cuaꞌnijoꞌo jiꞌi̱ ma̱, chaꞌ ñaꞌa̱ ma̱ si tyuꞌu scua cñi jiꞌi̱ ma̱ ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu xcua seꞌi̱ cña biꞌ.
28 Se um de vocês quer construir uma torre , primeiro senta e calcula quanto vai custar, para ver se o dinheiro dá.
29 Si cuiñá ma̱ quiyaꞌ niꞌi̱, loꞌo ca tiyaꞌ la ná caca cuaꞌni tye ma̱ niꞌi̱ biꞌ, xtyí loꞌo ti nguꞌ jiꞌi̱ ma̱ liꞌ. Lcaa ñati̱, nu loꞌo ñaꞌa̱ nguꞌ cña biꞌ, liꞌ xana chcuiꞌ nguꞌ; xtyí loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ xuꞌna cña biꞌ liꞌ:
29 Se não fizer isso, ele consegue colocar os alicerces, mas não pode terminar a construção. Aí todos os que virem o que aconteceu vão caçoar dele, dizendo:
30 “Nu ñati̱ jua ngua tiꞌ cuiñá yu sca niꞌi̱ tlyu, pana ná ngua jiꞌi̱ yu sta seꞌi̱ yu cña biꞌ”, ñacui̱ nguꞌ.
30 “Este homem começou a construir, mas não pôde terminar!”
31 ’Ñiꞌya̱ ntiꞌ sca rey nu ntiꞌ xu̱u̱ tyaꞌa loꞌo chaca rey. ¿Ha ná culo yu cuentya clyo si tyuꞌu scua tii mil tyaꞌa ti sendaru, chaꞌ tyiji̱loo jiꞌi̱ chaca rey nu loꞌo calaa mil tyaꞌa sendaru lijya̱ cusu̱u̱?
31 — Se um rei que tem dez mil soldados vai partir para combater outro que vem contra ele com vinte mil, ele senta primeiro e vê se está bastante forte para enfrentar o outro.
32 Loꞌo si jlo tiꞌ chaꞌ ná caca jiꞌi̱ rey biꞌ, nu loꞌo tya tyijyuꞌ lijya̱ nu chaca rey biꞌ, liꞌ hora ti ta yu jiꞌi̱ ñati̱ chaꞌ tsaa nguꞌ slo nu chaca rey biꞌ, chaꞌ ca ti̱ chaꞌ cusu̱u̱ biꞌ hora ca ti. Juaꞌa̱ cuaꞌni rey biꞌ ―nacui̱ Jesús―.
32 Se não fizer isso, acabará precisando mandar mensageiros ao outro rei, enquanto este ainda estiver longe, para combinar condições de paz. Jesus terminou, dizendo:
33 Loꞌo juaꞌa̱ cua ñaꞌa̱ ca cuꞌma̱ nu lye la ntsuꞌu tyiquee ma̱ jiꞌi̱ lcaa chaꞌ tsoꞌo nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ma̱, ná taca caca ma̱ ñati̱ jnaꞌ liꞌ.
33 — Assim nenhum de vocês pode ser meu discípulo se não deixar tudo o que tem.
34 ’Tsoꞌo tsa tejeꞌ; pana si tye chaꞌ cñiꞌ nu ntsuꞌu jiꞌi̱, ngaꞌaa caja ñiꞌya̱ nu cuaꞌnijoꞌo tejeꞌ biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ liꞌ.
34 — O sal é uma coisa útil; mas, se perde o gosto, deixa de ser sal.
35 Ná tsoꞌo tsiyaꞌ ti, ni chaꞌ salú na jiꞌi̱ lo yuu chaꞌ xtyucua jiꞌi̱ yuu, ná tsoꞌo; masi quixaꞌ na jiꞌi̱ loꞌo yuu cataa, ná tsoꞌo tsiyaꞌ ti, biꞌ chaꞌ ngaꞌa̱ chaꞌ xcua̱a̱ na jiꞌi̱ ―nacui̱ Jesús―. Cuaꞌa̱ jyaca̱ tsoꞌo ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ nu nda naꞌ loꞌo ma̱, si tyajaꞌa̱ ma̱ cuna ma̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ.
35 É jogado fora, pois não serve mais nem para a terra nem para o monte de esterco. Se vocês têm ouvidos para ouvirem, então ouçam.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 14, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.