Lucas 12
Chaʼ tsoʼo nu nchcuiʼ jiʼi̱ Jesucristo nu xuʼna na (CTANT) vs NTLH
1 Cua ndyuꞌu tiꞌi̱ tyu̱u̱ tsa mil tyaꞌa ñati̱ slo Jesús liꞌ. Tachaa tsa ndiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu nsatá quiyaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ. Laja liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo nu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱:
1 Milhares de pessoas se ajuntaram, de tal maneira que umas pisavam as outras. Então Jesus disse primeiro aos discípulos:
2 Tiyaꞌ la quijeloo jiꞌi̱ ñati̱ lcaa chaꞌ nu ntsuꞌu yacu̱ꞌ ti juani; juaꞌa̱ tiyaꞌ la caja ñiꞌya̱ nu ca cuayáꞌ la tiꞌ ñati̱ lcaa chaꞌ nu ndyaca cuaana ti juani.
2 Tudo o que está coberto vai ser descoberto, e o que está escondido será conhecido.
3 Lcaa chaꞌ nu cua nda ma̱ loꞌo nguꞌ toniꞌi̱ ti jiꞌi̱ nguꞌ, ca nde loo la cuna lcaa ñati̱ chaꞌ biꞌ; lcaa chaꞌ nu cua nchcuiꞌ cuaana ti ma̱ loꞌo nguꞌ, masi ngaꞌa̱ yaꞌ niꞌi̱ su ndiꞌi̱ ma̱, ca nde loo la cui̱i̱ tsa cañi xiꞌya nguꞌ chaꞌ biꞌ tyucui ñaꞌa̱ lquichi̱.
3 Assim tudo o que vocês disserem na escuridão será ouvido na luz do dia. E tudo o que disserem em segredo, dentro de um quarto fechado, será anunciado abertamente.
4 ’Tyaꞌa tsoꞌo naꞌ laca cuꞌma̱, biꞌ chaꞌ chcuiꞌ naꞌ chaꞌ re loꞌo ma̱, chaꞌ ná cutsi̱i̱ ma̱ jiꞌi̱ ñati̱ chalyuu nu caca cujuii jiꞌna, chaꞌ nu ngaꞌaa caca cuaꞌni nguꞌ xaꞌ la chaꞌ cuxi jiꞌna ca tiyaꞌ la, nu loꞌo cua ngujuii na.
4 Jesus continuou:
5 Cachaꞌ naꞌ jiꞌi̱ ma̱ juani, ti jiꞌi̱ nu chañi chaꞌ ngaꞌa̱ chaꞌ cutsi̱i̱ ma̱ jiꞌi̱: ycuiꞌ Ndyosi ni, cutsi̱i̱ ma̱ jiꞌi̱ Ni. Nu loꞌo quiꞌya Ni cresiya jiꞌi̱ ñati̱, liꞌ ntsuꞌu chacuayáꞌ jiꞌi̱ Ni chaꞌ culo Ni cña jiꞌi̱ cresiya jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ tsaa ca bilyaa, si ntiꞌ Ni. Chaꞌ liñi nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ juani: tsoꞌo la si cutsi̱i̱ ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi lacua.
5 Vou mostrar a vocês de quem devem ter medo: tenham medo de Deus, que, depois de matar o corpo, tem poder para jogar a pessoa no inferno. Sim, repito: tenham medo de Deus.
6 ’Cua jlo tiꞌ ma̱ chaꞌ tsaꞌña tsa ngaꞌa̱ quiñi sube nu ndujuiꞌ nguꞌ, hasta caꞌyu tyaꞌa quiñi sube caja jiꞌi̱ ma̱ chu̱ꞌ tucua paxu ti; pana ycuiꞌ Ndyosi ni, ñaꞌa̱si̱i̱ Ni jiꞌi̱ lcaa naꞌni sube biꞌ.
6 — Por acaso não é verdade que cinco passarinhos são vendidos por algumas moedinhas? No entanto Deus não esquece nenhum deles.
7 Loꞌo juaꞌa̱ cuꞌma̱, nda Ni cuentya jiꞌi̱ scaa ma̱, cua jlo tiꞌ Ni ni lcua tyaꞌa quicha̱ꞌ hique scaa ma̱; biꞌ chaꞌ ná cutsi̱i̱ ma̱, chaꞌ quiñaꞌa̱ tsa ntsuꞌu loo cuꞌma̱ ca slo ycuiꞌ Ndyosi. Ná stuꞌba ntsuꞌu loo quiñi sube loꞌo ma̱ tsiyaꞌ ti, masi loꞌo quiñaꞌa̱ tsa biꞌ.
7 Até os fios dos cabelos de vocês estão todos contados. Não tenham medo, pois vocês valem mais do que muitos passarinhos!
8 ’Ndiꞌya̱ nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ juani: loꞌo ná ca tyujuꞌu tiꞌ ma̱ chcuiꞌ ma̱ slo xaꞌ ñati̱ chalyuu chaꞌ laca ma̱ ñati̱ ꞌna, la cuiꞌ juaꞌa̱ naꞌ nu lijya̱a̱ chaꞌ caca naꞌ ñati̱, ná ca tyujuꞌu tiꞌ naꞌ chcuiꞌ naꞌ chaꞌ laca ma̱ ñati̱ ꞌna; chcuiꞌ naꞌ juaꞌa̱ ca su tyiꞌi̱ naꞌ loꞌo xca̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nde cua̱.
8 Jesus disse ainda:
9 Pana si ntsuꞌu sca ma̱ nu chcuiꞌ loꞌo xaꞌ ñati̱ chaꞌ ná ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ tsiyaꞌ ti loꞌo naꞌ, la cuiꞌ juaꞌa̱ naꞌ, tacu̱ꞌ naꞌ chaꞌ jiꞌi̱ ñati̱ biꞌ slo xca̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nde cua̱.
9 Mas aquele que disser publicamente que não é meu, o Filho do Homem também dirá diante dos anjos de Deus que essa pessoa não é dele.
10 ’Cuaꞌni clyu tiꞌ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ ñati̱ nu chcuiꞌ chaꞌ cuxi jnaꞌ nu lijya̱a̱ chaꞌ caca naꞌ ñati̱; pana ñati̱ nu chcuiꞌ chaꞌ cuxi jiꞌi̱ cña nu nduꞌni Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi, ngaꞌaa cuaꞌni clyu tiꞌ Ni jiꞌi̱ ñati̱ biꞌ.
10 — Quem falar contra o Filho do Homem será perdoado, porém quem
11 ’Cuꞌma̱ nu laca ma̱ ñati̱ ꞌna ni, ná cutsi̱i̱ ma̱ nu loꞌo chcuiꞌ cuayáꞌ nguꞌ loꞌo ma̱ neꞌ laa, masi nu loꞌo cuaꞌni cuayáꞌ nguꞌ jiꞌi̱ ma̱ slo nguꞌ nu laca cña. Ná culacua tsa tiꞌ ma̱ ñiꞌya̱ caca chaꞌ nu chcuiꞌ ma̱ loꞌo nguꞌ biꞌ, chaꞌ clyaá ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ;
11 — Quando levarem vocês para serem julgados nas
12 Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi culuꞌu jiꞌi̱ ma̱ ñiꞌya̱ nu chcuiꞌ ma̱ loꞌo nguꞌ loꞌo tyalaa tyempo biꞌ.
12 Pois naquela hora o Espírito Santo lhes ensinará o que devem dizer.
13 Ngaꞌa̱ sca nu quiꞌyu laja ñati̱ quiñaꞌa̱. Nguxana yu nchcuiꞌ yu loꞌo Jesús liꞌ:
13 Um homem que estava no meio da multidão disse a Jesus: — Mestre, mande o meu irmão repartir comigo a herança que o nosso pai nos deixou.
14 Liꞌ nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ yu biꞌ:
14 Jesus disse:
15 Loꞌo liꞌ chaca chaꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo ñati̱ nu ngaꞌa̱ slo:
15 E continuou, dizendo a todos:
16 Loꞌo liꞌ nda Jesús cui̱i̱ re loꞌo nguꞌ:
16 Então Jesus contou a seguinte parábola :
17 Loꞌo liꞌ nguxana nu culiyaꞌ biꞌ, ngulacua tiꞌ yu ndiꞌya̱: “¿Na ca cuaꞌni naꞌ ni? Ná tyuꞌu scua su tyucoꞌo ltya ꞌna.
17 Então ele começou a pensar: “Eu não tenho lugar para guardar toda esta colheita. O que é que vou fazer?
18 Ndiꞌya̱ cuaꞌni naꞌ lacua: tsoꞌo la cuityi̱ naꞌ lcaa jaꞌba ꞌna chaꞌ tyaꞌ xaꞌ niꞌi̱ tlyu la. Ca biꞌ xcoꞌo naꞌ ltya ꞌna, loꞌo juaꞌa̱ lcaa lo yuꞌba ꞌna.
18 Ah! Já sei! — disse para si mesmo. — Vou derrubar os meus depósitos de cereais e construir outros maiores ainda. Neles guardarei todas as minhas colheitas junto com tudo o que tenho.
19 Liꞌ chaa tiꞌ naꞌ ñacui̱ naꞌ: Tsoꞌo tsa chalyuu nu ngujui ꞌna juani. Quiñaꞌa̱ tsa chaꞌ tsoꞌo cua ntsuꞌu coꞌo ꞌna, nu tyuꞌu scua tyu̱u̱ yija̱ ꞌna. Juani lasa ti tyiꞌi̱ naꞌ chalyuu; ntsuꞌu tsa na cacu naꞌ nde loo la ni, masi coꞌo naꞌ lcui, masi tyaꞌa̱ naꞌ pasiya.”
19 Então direi a mim mesmo: ‘Homem feliz! Você tem tudo de bom que precisa para muitos anos. Agora descanse, coma, beba e alegre-se.’ ”
20 Liꞌ nchcuiꞌ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo yu: “Tonto tsa nclyacua tiꞌ nuꞌu̱. Talya ndyi ti cajaa nuꞌu̱”, nacui̱ Ni jiꞌi̱ nu culiyaꞌ biꞌ. “¿Ti jiꞌi̱ tyanu lcaa chaꞌ tsoꞌo nu cua nguxcoꞌo ca ti nuꞌu̱, chaꞌ caja jinuꞌu̱ nquichaꞌ?” nacui̱ Ni jiꞌi̱ nu culiyaꞌ biꞌ.
20 Mas Deus lhe disse: “Seu tolo! Esta noite você vai morrer; aí quem ficará com tudo o que você guardou?”
21 Juaꞌa̱ caca jiꞌi̱ ñati̱ nu xcuiꞌ chaꞌ caca culiyaꞌ ycuiꞌ ti nguꞌ ndyaꞌa̱ tyiquee nguꞌ, pana ná ndube tiꞌ nguꞌ si caca nguꞌ ñati̱ tsoꞌo cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi.
21 Jesus concluiu:
22 Liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo nu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱:
22 Então Jesus disse aos seus discípulos:
23 Cuayáꞌ chaꞌ luꞌú ti na, masi siꞌi quiñaꞌa̱ tsa na cacu na; cuayáꞌ tsa si tsoꞌo ti tiꞌ na, masi siꞌi tsoꞌo tsa ñaꞌa̱ steꞌ na.
23 Pois a vida é mais importante do que a comida, e o corpo é mais importante do que as roupas.
24 Culacua xi tiꞌ ma̱ ñiꞌya̱ laca jiꞌi̱ naꞌni nu naa cuitya̱ꞌ; ná ntyaa niꞌ nscuaꞌ, ná nduꞌni niꞌ clacua, ná ntsuꞌu niꞌi̱ jiꞌi̱ niꞌ, ni ná ndiñá niꞌ jaꞌba su xcoꞌo niꞌ na cacu niꞌ; pana nda Ni na cacu niꞌ juaꞌa̱ ti. Loꞌo cuꞌma̱ ni, quiñaꞌa̱ la ntsuꞌu loo cuꞌma̱ que cuitya̱ꞌ biꞌ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi.
24 Vejam os corvos: não semeiam, não colhem, não têm despensas nem depósitos, mas Deus dá de comer a eles. Será que vocês não valem muito mais do que os pássaros?
25 Ngaꞌaa caca caluu la ma̱ ni sa claꞌbe metro cua̱ la, masi quiñaꞌa̱ tsa chaꞌ culacua tiꞌ ma̱;
25 Qual de vocês pode encompridar a sua vida, por mais que se preocupe com isso?
26 masi chaꞌ xca ti laca biꞌ, ná nchca cuaꞌni ma̱ jiꞌi̱ tsiyaꞌ ti. Loꞌo juaꞌa̱ ná ntsuꞌu chaꞌ culacua tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ sca chaꞌ nu cua tonu la.
26 Portanto, se vocês não podem conseguir uma coisa assim tão pequena, por que se preocupam com as outras?
27 ’Ñaꞌa̱ ma̱ xi queé nu ntsuꞌu laja quixi̱ꞌ jua. Tsoꞌo tsa nda biꞌ queé, masi ná nduꞌni biꞌ cña, masi ná nchca jiꞌi̱ biꞌ cuaꞌni chaꞌ caja lateꞌ cacuꞌ. Ndiꞌya̱ ñacui̱ naꞌ jiꞌi̱ ma̱ cuentya jiꞌi̱ jyoꞌo Salomón: culiyaꞌ tsa jyoꞌo biꞌ, tsoꞌo tsa ñaꞌa̱ steꞌ yu; pana ná stuꞌba ñaꞌa̱ steꞌ yu loꞌo queé jua, chaꞌ nu queé jua ni, tsoꞌo la ñaꞌa̱ biꞌ.
27 Vejam como crescem as flores do campo: elas não trabalham, nem fazem roupas para si mesmas. Mas eu afirmo a vocês que nem mesmo Salomão, sendo tão rico, usava roupas tão bonitas como uma dessas flores.
28 La cuiꞌ juaꞌa̱ loꞌo quii nu ndiꞌi̱ neꞌ quixi̱ꞌ jua juani, ndyaluu quii biꞌ tsoꞌo ti; pana chaca tsa̱, liꞌ ngaꞌaa tyaca̱ꞌ chaꞌ cua ndyaqui̱. Ycuiꞌ Ndyosi nduꞌni chaꞌ tsoꞌo tsa ñaꞌa̱ quii; juaꞌa̱ cuꞌma̱ ni, chañi chaꞌ ta ycuiꞌ Ni lateꞌ cacuꞌ ma̱, masi xti tsa chaꞌ jlya tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ Ni.
28 É Deus quem veste a erva do campo, que hoje está aqui e amanhã desaparece, queimada no forno. Então é claro que ele vestirá também vocês, que têm uma fé tão pequena!
29 Biꞌ chaꞌ juani, ngaꞌaa quiñaꞌa̱ tsa chaꞌ culacua tiꞌ ma̱: “¿Na ca cacu na juani? ¿Na ca coꞌo na juani?” Siꞌi na xcuiꞌ tyaꞌa̱ lube ma̱ tsaana ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ,
29 Portanto, não fiquem aflitos, procurando sempre o que comer ou o que beber.
30 chaꞌ xcuiꞌ juaꞌa̱ nclacua tiꞌ lcaa ñati̱ chalyuu nu ndiꞌi̱ juaꞌa̱ ti. Pana cuꞌma̱ ni, ná cube tiꞌ ma̱, jlo tiꞌ ycuiꞌ Sti ma̱ ñiꞌya̱ caca caja lcaa na nu lyiji chaꞌ tyiji̱ yuꞌu jiꞌi̱ ma̱ chalyuu.
30 Pois os pagãos deste mundo é que estão sempre procurando todas essas coisas. O Pai de vocês sabe que vocês precisam de tudo isso.
31 Siꞌi xcuiꞌ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ ca ti ma̱ culacua tiꞌ ma̱. Ndiꞌya̱ cuaꞌni ma̱: taquiyaꞌ ma̱ jiꞌi̱ lcaa chaꞌ nu nchcuiꞌ ycuiꞌ Ni, chaꞌ caca Ni loo neꞌ cresiya jiꞌi̱ ma̱ su ndiꞌi̱ ma̱ nde chalyuu; juaꞌa̱ ta Ni lcaa na nu lyiji xi jiꞌi̱ ma̱ liꞌ.
31 Portanto, ponham em primeiro lugar na sua vida o
32 ’Ná cutsi̱i̱ cuꞌma̱. Ñati̱ ꞌna laca ma̱, masi xti ti nguꞌ tyaꞌa ma̱, cuꞌma̱ nu laca ma̱ taju ñati̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi; cua ngujui chalyuu tsoꞌo jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ ycuiꞌ Ndyosi Sti na laca loo jiꞌi̱ ma̱, chaꞌ juaꞌa̱ ntiꞌ ycuiꞌ Ni.
32 Jesus continuou:
33 Ná cube tiꞌ ma̱, cujuiꞌ ma̱ na nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ ta ma̱ cñi jiꞌi̱ nguꞌ tiꞌi. Loꞌo juaꞌa̱ ngaꞌaa casu̱ cuiji̱ su ntsuꞌu cñi jiꞌi̱ ma̱, ngaꞌaa tye na nu nguxcoꞌo ma̱ ca slo ycuiꞌ Ndyosi nu ntucua nde cua̱; ca biꞌ ngaꞌaa caca tyucuaana nguꞌ cñi biꞌ, ngaꞌaa caca cacu cuixu̱ꞌ jiꞌi̱.
33 Vendam tudo o que vocês têm e deem o dinheiro aos pobres. Arranjem bolsas que não se estragam e guardem as suas riquezas no céu, onde elas nunca se acabarão; porque lá os ladrões não podem roubá-las, e as traças não podem destruí-las.
34 Cua ñaꞌa̱ ca chaꞌ nu tyacaꞌa la jiꞌi̱ ma̱ chalyuu, tyanu cresiya jiꞌi̱ ma̱ ca su ntsuꞌu chaꞌ biꞌ, masi sca chaꞌ tsoꞌo nu ndyuꞌu coꞌo jiꞌi̱ ma̱ nde chalyuu, masi chaꞌ tsoꞌo nu cua nchcoꞌo Ni cuentya jiꞌi̱ ma̱ ca su ntucua ycuiꞌ Ni.
34 Pois onde estiverem as suas riquezas, aí estará o coração de vocês.
35 — ausente —
35 E Jesus disse ainda:
36 — ausente —
36 Sejam como os empregados que esperam pelo patrão, que vai voltar da festa de casamento. Logo que ele bate na porta, os empregados vão abrir.
37 Tsoꞌo tsa caca jiꞌi̱ msu biꞌ, si tya tii nguꞌ nu loꞌo tyalaa xuꞌna nguꞌ chaꞌ cuaꞌni clya nguꞌ cña jiꞌi̱ xuꞌna nguꞌ. Chaꞌ liñi ta naꞌ loꞌo ma̱, chaꞌ ndiꞌya̱ ñacui̱ xuꞌna niꞌi̱ biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ msu jiꞌi̱: “Cuaꞌa̱ clya ma̱ toꞌ mesa”. Liꞌ cuaꞌni cña tiꞌ ycuiꞌ xuꞌna nguꞌ chaꞌ xacu jiꞌi̱ nguꞌ.
37 Felizes aqueles empregados que o patrão encontra acordados e preparados! Eu afirmo a vocês que isto é verdade: o próprio patrão se preparará para servi-los, mandará que se sentem à mesa e ele mesmo os servirá.
38 Tsoꞌo tsa caca jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ si tya tii nguꞌ, masi talya tsa tyalaa ycuiꞌ nu laca loo biꞌ, masi tyeje tacui claꞌbe talya tyalaa yu.
38 Eles serão felizes se o patrão os encontrar alertas, mesmo que chegue à meia-noite ou até mais tarde.
39 ’Nda ma̱ cuentya ñiꞌya̱ nu cuaꞌni sca xuꞌna niꞌi̱, si jlo tiꞌ yu ni hora tyalaa sca yu cuaana niꞌi̱; cuaꞌa yu toniꞌi̱, chaꞌ ná ta yu chacuayáꞌ cuaana nguꞌ na nu ntsuꞌu niꞌi̱.
39 Lembrem disto: se o dono da casa soubesse a que hora o ladrão viria, não o deixaria arrombar a sua casa.
40 Loꞌo juaꞌa̱ cuꞌma̱ ni, tii ti tiꞌ tyiꞌi̱ ma̱ chalyuu; tya̱a̱ naꞌ nu cua nda Ni ꞌna lijya̱a̱ chaꞌ caca naꞌ ñati̱, ná tyiqueeꞌ tya̱a̱ naꞌ sca hora nu ná culacua tiꞌ ma̱ chaꞌ ca̱a̱ naꞌ.
40 Vocês, também, fiquem alertas, porque o
41 ―Cusuꞌ ―nacui̱ Pedro jiꞌi̱ Jesús liꞌ―, ¿ha loꞌo cuare ti nda nuꞌu̱ cui̱i̱ biꞌ? ¿Ha ná tsoꞌo la si cuna lcaa ñati̱ chaꞌ biꞌ, ntiꞌ nuꞌu̱? ―nacui̱ Pedro.
41 Então Pedro perguntou: — Senhor, essa
42 Liꞌ nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ yu:
42 O Senhor respondeu:
43 Tsoꞌo tsa ntsuꞌu tyiquee msu biꞌ loꞌo ca̱a̱ xuꞌna yu chaca quiyaꞌ, si chañi chaꞌ ndyuꞌni yu cña nu cua ngulo xuꞌna yu jiꞌi̱ yu.
43 Feliz aquele empregado que estiver fazendo isso quando o patrão chegar!
44 Chaꞌ liñi nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ juani, chaꞌ tlyu la cña ta xuꞌna yu jiꞌi̱ msu biꞌ liꞌ, ñaꞌa̱ cuayáꞌ caca yu loo jiꞌi̱ lcaa cña nu ntsuꞌu jiꞌi̱ xuꞌna yu biꞌ.
44 Eu afirmo a vocês que, de fato, o patrão vai colocá-lo como encarregado de toda a sua propriedade.
45 Pana sca msu nu ná ndube tiꞌ jiꞌi̱ cña nu ngulo xuꞌna yu jiꞌi̱ yu, hora ti caꞌya sca chaꞌ cuxi hique yu: “Tiyaꞌ tsa ca̱a̱ xuꞌna naꞌ”, culacua tiꞌ yu. Liꞌ xana yu biꞌ cuaꞌni xñaꞌa̱ yu; cuaꞌni tyaala yu jiꞌi̱ tyaꞌa msu yu, masi cunaꞌa̱, masi quiꞌyu nguꞌ. Tsoꞌo tsa cacu yu scuaa, tsa cuꞌ ti coꞌo yu lcui, tsa cuꞌ ti tyaꞌa̱ yu cuꞌbi yu.
45 Mas imaginem o que acontecerá se aquele empregado pensar que o seu patrão está demorando muito para voltar. E imaginem que esse empregado comece a bater nos outros empregados e empregadas e a comer e a beber até ficar bêbado.
46 Loꞌo liꞌ tsiyaꞌ ca tyuꞌu tucua xuꞌna yu sca tsa̱ loꞌo ná tii yu. Ná jlo tiꞌ yu ni hora tyuꞌu tucua ycuiꞌ nu xuꞌna yu chaca quiyaꞌ, la cuiꞌ ti ná jlya tiꞌ yu si tyalaa xuꞌna yu tsa̱ biꞌ. Liꞌ tiꞌí tsa xcubeꞌ xuꞌna yu jiꞌi̱ yu xñaꞌa̱ biꞌ. Stuꞌba ti tsaa yu ca bilyaa chaꞌ chcubeꞌ yu loꞌo ñati̱ nu ná ndaquiyaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi tsiyaꞌ ti.
46 Então o patrão voltará no dia em que o empregado menos espera e na hora que ele não sabe. Aí o patrão mandará cortar o empregado em pedaços e o condenará a ir para o lugar aonde os desobedientes vão.
47 ’Loꞌo jlo tiꞌ msu biꞌ ni cña ngulo xuꞌna yu jiꞌi̱ yu, loꞌo liꞌ ná yala tiꞌ yu chaꞌ cuaꞌni yu cña biꞌ, xcubeꞌ xuꞌna yu jiꞌi̱ yu liꞌ; tiꞌí tsa quijiꞌi̱ xuꞌna yu jiꞌi̱ yu.
47 — O empregado que sabe qual é a vontade do patrão, mas não se prepara e não faz o que ele quer, será castigado com muitas chicotadas.
48 Pana chaca msu nu ná ngua cuayáꞌ tiꞌ ni cña ngulo xuꞌna yu jiꞌi̱ yu, xti la chaꞌ chcubeꞌ yu biꞌ liꞌ; joꞌo la xi quijiꞌi̱ xuꞌna yu jiꞌi̱ yu, masi ndacui chaꞌ chcubeꞌ lye yu xquiꞌya cña nu ná nguaꞌni yu biꞌ. Nu loꞌo ta ycuiꞌ Ndyosi tyu̱u̱ lo chaꞌ jiꞌna, juaꞌa̱ tyu̱u̱ lo cña nduꞌni chaꞌ cuaꞌni na cuentya jiꞌi̱ Ni; la cuiꞌ ti chaꞌ loꞌo xtyanu ñati̱ quiñaꞌa̱ tsa cña jiꞌna, liꞌ nduꞌni chaꞌ cuaꞌni na quiñaꞌa̱ la cña cuentya jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ.
48 Mas o empregado que não sabe o que o patrão quer e faz alguma coisa que merece castigo, esse empregado será castigado com poucas chicotadas. Assim será pedido muito de quem recebe muito; e, daquele a quem muito é dado, muito mais será pedido.
49 ’Cua lijya̱ naꞌ nde chalyuu chaꞌ cuaꞌa̱ naꞌ quiiꞌ su ndiꞌi̱ ñati̱, pana tsoꞌo la ntiꞌ naꞌ si cua laca ndyaqui̱ quiiꞌ biꞌ.
49 Jesus continuou:
50 Cua xana ti sca chaꞌ tlyu, cua tyatí̱ ti naꞌ sca cña, ñiꞌya̱ laca loꞌo cua ntyucuatya nguꞌ ꞌna; biꞌ chaꞌ lye tsa nclyacua tiꞌ naꞌ juani: ¿Ni jacuaꞌ xcua seꞌi̱ cña biꞌ?
50 Tenho de receber um batismo e como estou aflito até que isso aconteça!
51 ¿Ha xcuiꞌ ti̱ ti tyiꞌi̱ ñati̱ chalyuu xquiꞌya chaꞌ cua lijya̱ naꞌ lo yuu, ntiꞌ ma̱? Siꞌi. Ná nchca tyiꞌi̱ ti̱ ti ñati̱ chalyuu, chaꞌ na xu̱u̱ tyaꞌa nguꞌ ntiꞌ nguꞌ.
51 Vocês pensam que eu vim trazer paz ao mundo? Pois eu afirmo a vocês que não vim trazer paz, mas divisão.
52 Ndiꞌya̱ caca juani: su ntsuꞌu caꞌyu tyaꞌa ñati̱ tyaꞌa ndiꞌi̱ sca ti niꞌi̱, liꞌ xana sna tyaꞌa nguꞌ nu ná ngusñi nguꞌ chaꞌ jnaꞌ, xu̱u̱ tyaꞌa nguꞌ biꞌ loꞌo nu tucua tyaꞌa nguꞌ nu ngusñi chaꞌ jnaꞌ; masi ntsuꞌu tucua tyaꞌa nguꞌ nu ná ngusñi chaꞌ jnaꞌ loꞌo sna tyaꞌa nguꞌ nu ngusñi chaꞌ biꞌ, la cuiꞌ ti xu̱u̱ tyaꞌa nguꞌ xquiꞌya naꞌ ―nacui̱ Jesús―.
52 Porque daqui em diante uma família de cinco pessoas ficará dividida: três contra duas e duas contra três.
53 Xu̱u̱ tyaꞌa sca ñati̱ loꞌo sñiꞌ quiꞌyu yu, juaꞌa̱ xu̱u̱ tyaꞌa sca yu quiꞌyu loꞌo sti yu; xu̱u̱ tyaꞌa sca maꞌ cusuꞌ loꞌo sñiꞌ cunaꞌa̱, juaꞌa̱ xu̱u̱ tyaꞌa sca cunaꞌa̱ cuañiꞌ loꞌo xtyaꞌa̱; xu̱u̱ tyaꞌa sca maꞌ cusuꞌ loꞌo sñiꞌ xi̱i̱, juaꞌa̱ xu̱u̱ tyaꞌa sca cuxi̱i̱ loꞌo xtyaꞌa̱ laa choꞌ xquiꞌya naꞌ ―nacui̱ Jesús.
53 Os pais vão ficar contra os filhos, e os filhos, contra os pais. As mães vão ficar contra as filhas, e as filhas, contra as mães. As sogras vão ficar contra as noras, e as noras, contra as sogras.
54 Chaca quiyaꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo ñati̱, nu loꞌo ndiꞌi̱ nguꞌ slo:
54 Jesus disse também ao povo:
55 Loꞌo xana tyucua cuiꞌi̱ lijya̱ nde calacui, liꞌ ñacui̱ ma̱: “Cua xana caca tyiqueꞌ juani”. Loꞌo chañi, juaꞌa̱ caca liꞌ.
55 E, quando sentem o vento sul soprando, dizem: “Vai fazer calor.” E faz mesmo.
56 ¡Cuiñi tsa cuꞌma̱! Nchca jiꞌi̱ ma̱ ñaꞌa̱ ma̱ sca na nu ndyaca nde chalyuu, masi sca na nu ndyaca nde cua̱; cua nslo ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ. ¿Ni chaꞌ laca ná nchca ca tii ma̱ tsiyaꞌ ti na ca ndyaca jnaꞌ nde chalyuu juani? ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ.
56 Hipócritas! Vocês sabem explicar os sinais da terra e do céu. Então por que não sabem explicar o que querem dizer os sinais desta época?
57 ’¿Ni chaꞌ laca ná nchca quiñi tsoꞌo chaꞌ jiꞌi̱ ma̱ loꞌo tyaꞌa ma̱?
57 E Jesus terminou, dizendo:
58 Ndiꞌya̱ tsoꞌo la cuaꞌni ma̱, si ntsuꞌu chaꞌ tsaa loꞌo sca ñati̱ jiꞌi̱ ma̱ slo bese chaꞌ sta yu quiꞌya jiꞌi̱ ma̱: cuaꞌni cña tiꞌ ma̱ chaꞌ xquiñi ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ ma̱ loꞌo yu laja loꞌo tya ndyaa ti ma̱ tyucui̱i̱. Pana si ná cuaꞌni ma̱ juaꞌa̱, liꞌ tya bese jiꞌi̱ ma̱ yaꞌ policia. Loꞌo nguꞌ biꞌ ni, suꞌba nguꞌ jiꞌi̱ ma̱ neꞌ chcua̱ liꞌ.
58 Se alguém fizer uma acusação contra você e levá-lo ao tribunal, faça o possível para resolver a questão enquanto ainda está no caminho com essa pessoa. Isso para que ela não o leve ao juiz, o juiz o entregue ao guarda, e o guarda ponha você na cadeia.
59 Chaꞌ liñi nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱, chaꞌ ngaꞌaa tyuꞌu ma̱ tsiyaꞌ ti ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu ta ma̱ lcaa ca centavo nu ndijña ñati̱ biꞌ jiꞌi̱ ma̱.
59 Eu lhe afirmo que você não sairá dali enquanto não pagar a multa toda.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 12, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.