João 4
Chaʼ tsoʼo nu nchcuiʼ jiʼi̱ Jesucristo nu xuʼna na (CTANT) vs VC
1 Loꞌo liꞌ ndyuna nguꞌ fariseo, nda nguꞌ cuentya chaꞌ quiñaꞌa̱ la ñati̱ ndyaꞌa̱ loꞌo Jesús chaꞌ caca tsaꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ yu, juaꞌa̱ ntyucuatya yu jiꞌi̱ nguꞌ; xti la nguꞌ ndiꞌi̱ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ Juan.
1 O Senhor soube que os fariseus tinham ouvido dizer que ele recrutava e batizava mais discípulos que João
2 Pana siꞌi ycuiꞌ Jesús nu ntyucuatya jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ; nu nguꞌ cuañiꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱, biꞌ laca nu ntyucuatya jiꞌi̱ nguꞌ.
2 {se bem que não era Jesus quem batizava, mas os seus discípulos}.
3 Nu loꞌo ngua cuayáꞌ tiꞌ Jesús chaꞌ cua ndyuna nguꞌ fariseo chaꞌ biꞌ, liꞌ nduꞌu yu nde loyuu su cuentya Judea, ndyaa yu chaca quiyaꞌ ca loyuu su cuentya Galilea biꞌ liꞌ.
3 Deixou a Judéia e voltou para a Galiléia.
4 Nu loꞌo ndyaa Jesús tyucui̱i̱, nteje tacui yu nde loyuu su cuentya Samaria.
4 Ora, devia passar por Samaria.
5 Liꞌ ndyalaa yu quichi̱ Sicar, sca quichi̱ su ndiꞌi̱ nguꞌ Samaria. Ndiꞌi̱ quichi̱ biꞌ lo yuu nu nda jyoꞌo Jacob jiꞌi̱ jyoꞌo José sñiꞌ.
5 Chegou, pois, a uma localidade da Samaria, chamada Sicar, junto das terras que Jacó dera a seu filho José.
6 Ca biꞌ ndu̱ sca tyuu pilya nu nacui̱ nguꞌ chaꞌ tyuu jiꞌi̱ jyoꞌo Jacob laca biꞌ. Nde hora ngua liꞌ, loꞌo juaꞌa̱ ngua cñaꞌ tsa Jesús tyucui̱i̱. Liꞌ ndyaa tucua yu toꞌ tyuu biꞌ.
6 Ali havia o poço de Jacó. E Jesus, fatigado da viagem, sentou-se à beira do poço. Era por volta do meio-dia.
7 — ausente —
7 Veio uma mulher da Samaria tirar água. Pediu-lhe Jesus: Dá-me de beber.
8 — ausente —
8 {Pois os discípulos tinham ido à cidade comprar mantimentos.}
9 ―Nguꞌ judío laca nuꞌu̱ ―nacui̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ―, loꞌo naꞌ, nguꞌ Samaria laca naꞌ. ¿Ni chaꞌ laca ndijña nuꞌu̱ hitya jnaꞌ chaꞌ coꞌo nuꞌu̱? ―nacui̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ.
9 Aquela samaritana lhe disse: Sendo tu judeu, como pedes de beber a mim, que sou samaritana!... {Pois os judeus não se comunicavam com os samaritanos.}
10 Liꞌ nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ:
10 Respondeu-lhe Jesus: Se conhecesses o dom de Deus, e quem é que te diz: Dá-me de beber, certamente lhe pedirias tu mesma e ele te daria uma água viva.
11 ―Cusuꞌ ―nacui̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ jiꞌi̱ Jesús―, quiꞌñi tsa tyuu re; ná loꞌo cubeta jinuꞌu̱ ―nacui̱―. ¿Ñiꞌya̱ caca culo nuꞌu̱ hitya chaꞌ cuaꞌni cuꞌú nuꞌu̱ ꞌna? ―nacui̱―.
11 A mulher lhe replicou: Senhor, não tens com que tirá-la, e o poço é fundo... donde tens, pois, essa água viva?
12 ¿Ha tlyu la nuꞌu̱ que jyoꞌo cusuꞌ Jacob jiꞌna nu nda tyuu re jiꞌi̱ ya? ―nacui̱―. Ndyiꞌyu jyoꞌo biꞌ hitya tyuu re, loꞌo juaꞌa̱ ndyiꞌyu sñiꞌ yu, loꞌo scu̱ꞌ nguꞌ ndyiꞌyu hitya re.
12 És, porventura, maior do que o nosso pai Jacó, que nos deu este poço, do qual ele mesmo bebeu e também os seus filhos e os seus rebanhos?
13 ―Loꞌo coꞌo nguꞌ hitya tyuu re ―nacui̱ Jesús―, xaꞌ tyucua nguityi nguꞌ tiyaꞌ la ―nacui̱ yu―.
13 Respondeu-lhe Jesus: Todo aquele que beber desta água tornará a ter sede,
14 Loꞌo coꞌo nguꞌ hitya nu ta naꞌ, ngaꞌaa tyucua nguityi nguꞌ tsiyaꞌ ti liꞌ ―nacui̱―. Ta naꞌ sca lo hitya coꞌo nguꞌ nu cuaꞌni cuꞌú cresiya jiꞌi̱ nguꞌ. Ndiꞌya̱ laca biꞌ: ñiꞌya̱ si laca sca su̱u̱ hitya nde neꞌ cresiya jiꞌi̱ nguꞌ, juaꞌa̱ ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye chalyuu jiꞌi̱ nguꞌ liꞌ.
14 mas o que beber da água que eu lhe der jamais terá sede. Mas a água que eu lhe der virá a ser nele fonte de água, que jorrará até a vida eterna.
15 Liꞌ nguxacui̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Jesús:
15 A mulher suplicou: Senhor, dá-me desta água, para eu já não ter sede nem vir aqui tirá-la!
16 Liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo nu cunaꞌa̱ biꞌ:
16 Disse-lhe Jesus: Vai, chama teu marido e volta cá.
17 ―Ná ntsuꞌu clyoꞌo naꞌ ―nacui̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ liꞌ.
17 A mulher respondeu: Não tenho marido. Disse Jesus: Tens razão em dizer que não tens marido.
18 Cua caꞌyu quiyaꞌ ngujui clyoꞌo nuꞌu̱ saꞌni la, loꞌo juaꞌa̱ siꞌi clyoꞌo laca nu quiꞌyu nu ngaꞌa̱ loꞌo nuꞌu̱ juani ―nacui̱―. Liñi tsa chaꞌ nu nchcuiꞌ nuꞌu̱ loꞌo naꞌ.
18 Tiveste cinco maridos, e o que agora tens não é teu. Nisto disseste a verdade.
19 ―Cusuꞌ ―nacui̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ―, cua ngua cuayáꞌ tiꞌ naꞌ juani chaꞌ tii tsa nuꞌu̱; sca nu laca tuꞌba jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ nchcuiꞌ Ni loꞌo ñati̱ laca nuꞌu̱ ―nacui̱―.
19 Senhor, disse-lhe a mulher, vejo que és profeta!...
20 Caꞌya cua̱ cua ni, tacati tsa caꞌya cua̱ cua jiꞌi̱ jyoꞌo cusuꞌ jiꞌi̱ ya, chaꞌ nde biꞌ ti nguaꞌni tlyu nguꞌ jyoꞌo biꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi; pana xaꞌ chaꞌ ntiꞌ cuꞌma̱ nguꞌ judío, chaꞌ nacui̱ ma̱ chaꞌ ntsuꞌu chaꞌ cuaꞌni tlyu na jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi sca ti ca neꞌ laa tlyu ca Jerusalén.
20 Nossos pais adoraram neste monte, mas vós dizeis que é em Jerusalém que se deve adorar.
21 ―Cuaꞌa̱ jyaca̱ nuꞌu̱ jnaꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ―. Cua ngulala ti tyempo chaꞌ ngaꞌaa cuaꞌni tlyu ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nde caꞌya tacati cua, ni siꞌi ca quichi̱ Jerusalén ―nacui̱―.
21 Jesus respondeu: Mulher, acredita-me, vem a hora em que não adorareis o Pai, nem neste monte nem em Jerusalém.
22 Cuꞌma̱ nguꞌ Samaria ni, loꞌo nduꞌni tlyu ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi ná nslo ma̱ ti jiꞌi̱ nduꞌni tlyu ma̱; pana nguꞌ judío cuare, nslo ya ti jiꞌi̱ nduꞌni tlyu ya, chaꞌ sca nguꞌ quichi̱ tyi ya laca nu ñati̱ tlyu nu cuaꞌni lyaá jiꞌi̱ lcaa ñati̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ―.
22 Vós adorais o que não conheceis, nós adoramos o que conhecemos, porque a salvação vem dos judeus.
23 Cua ngulala ti hora, cua la cuiꞌ hora ndyaca juani, chaꞌ cuaꞌni tlyu ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi tyucui tyiquee ma̱. Loꞌo juaꞌa̱ xtyucua Xtyiꞌi ycuiꞌ Ni jiꞌi̱ ma̱ liꞌ, chaꞌ juaꞌa̱ ntiꞌ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ cuaꞌni na loꞌo cuaꞌni tlyu na jiꞌi̱ Ni.
23 Mas vem a hora, e já chegou, em que os verdadeiros adoradores hão de adorar o Pai em espírito e verdade, e são esses adoradores que o Pai deseja.
24 Ná taca ñaꞌa̱ na jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi; ñiꞌya̱ laca sca xee nu tsoꞌo tsa ntyijiꞌi̱ lijya̱, juaꞌa̱ laca ycuiꞌ Ndyosi. Ñati̱ nu chañi chaꞌ ntiꞌ nguꞌ cuaꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni, ngaꞌa̱ chaꞌ cuaꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi̱ Ni tyucui tyiquee nguꞌ; xtyucua Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ liꞌ.
24 Deus é espírito, e os seus adoradores devem adorá-lo em espírito e verdade.
25 Loꞌo liꞌ nguxtyacui nu cunaꞌa̱ biꞌ chaꞌ loꞌo Jesús chaca quiyaꞌ:
25 Respondeu a mulher: Sei que deve vir o Messias {que se chama Cristo}; quando, pois, vier, ele nos fará conhecer todas as coisas.
26 Liꞌ nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ:
26 Disse-lhe Jesus: Sou eu, quem fala contigo.
27 Liꞌ xaꞌ ya̱a̱ ñati̱ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱, ndube tsa tiꞌ nguꞌ chaꞌ ntucua Jesús ndya chaꞌ loꞌo sca nu cunaꞌa̱. Pana ná nchcuane nguꞌ jiꞌi̱ nu cusuꞌ biꞌ: ¿Ni chaꞌ ntiꞌ nu cunaꞌa̱ cua loꞌo nuꞌu̱? ¿Ni chaꞌ nda nuꞌu̱ loꞌo nu cunaꞌa̱ cua?
27 Nisso seus discípulos chegaram e maravilharam-se de que estivesse falando com uma mulher. Ninguém, todavia, perguntou: Que perguntas? Ou: Que falas com ela?
28 Liꞌ ngusta nu cunaꞌa̱ biꞌ teꞌí̱ hitya lo yuu, ngutuꞌu ndyaa lquichi̱; ndyaa choꞌ ndyaa ndachaꞌ choꞌ jiꞌi̱ nguꞌ quichi̱ chaꞌ tsaa nguꞌ tsaa naꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús.
28 A mulher deixou o seu cântaro, foi à cidade e disse àqueles homens:
29 ―Cajua ti ndu̱ sca ñati̱ nu tii tsa ―nacui̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ―. Lcua ti lo cña nu nguaꞌni naꞌ ya̱a̱ naꞌ chalyuu, lcaa chaꞌ biꞌ cua ndachaꞌ nu cusuꞌ biꞌ jnaꞌ. ¿Ha biꞌ nu laca Cristo nu ñati̱ tlyu nu cua ca̱a̱ ti, ntiꞌ cuꞌma̱?
29 Vinde e vede um homem que me contou tudo o que tenho feito. Não seria ele, porventura, o Cristo?
30 Liꞌ ngutuꞌu nguꞌ ndyaa nguꞌ ca su ntucua Jesús.
30 Eles saíram da cidade e vieram ter com Jesus.
31 Laja liꞌ ndu̱ ñati̱ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱, tyaꞌna nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo Jesús chaꞌ cacu yu xi tyaja.
31 Entretanto, os discípulos lhe pediam: Mestre, come.
32 ―Cua nguaalaꞌ tiꞌ naꞌ ―nacui̱ Jesús liꞌ―. Cua ntsuꞌu xi na ndyacu naꞌ re nu ná nslo ma̱ jiꞌi̱.
32 Mas ele lhes disse: Tenho um alimento para comer que vós não conheceis.
33 Liꞌ nchcuiꞌ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ loꞌo tyaꞌa nguꞌ:
33 Os discípulos perguntavam uns aos outros: Alguém lhe teria trazido de comer?
34 Ndiꞌya̱ nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ liꞌ:
34 Disse-lhes Jesus: Meu alimento é fazer a vontade daquele que me enviou e cumprir a sua obra.
35 ¿Ha ná chañi chaꞌ nu nchcuiꞌ nguꞌ ndiꞌya̱? “Loꞌo caca jacua coꞌ, loꞌo ti caca clacua” ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱―. Pana chaca chaꞌ ñacui̱ naꞌ jiꞌi̱ ma̱ juani, chaꞌ xñaꞌa̱ ma̱ xi jiꞌi̱ ñati̱ quiñaꞌa̱ jua nu cua lijya̱ ti slo na ―nacui̱―. Ntiꞌ tsa nguꞌ biꞌ cuna nguꞌ chaꞌ nu chcuiꞌ naꞌ loꞌo nguꞌ. Ñiꞌya̱ laca sca xtya̱ nu tsoꞌo tsa ndyatsi, chaꞌ cua ngulala ti caca clacua, juaꞌa̱ laca nguꞌ biꞌ.
35 Não dizeis vós que ainda há quatro meses e vem a colheita? Eis que vos digo: levantai os vossos olhos e vede os campos, porque já estão brancos para a ceifa.
36 Caja xcayaꞌ msu ꞌna nu cuaꞌni clacua biꞌ, ni ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye cña nu cuaꞌni msu biꞌ. Loꞌo liꞌ stuꞌba ti caca chaa tiꞌ nguꞌ biꞌ loꞌo nguꞌ nu cua ngusañi siꞌyu, la cuiꞌ ñati̱ nu ngusañi chaꞌ tsoꞌo jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi lcaa su ndiꞌi̱ ñati̱ tya clyo la; stuꞌba ti caca chaa tiꞌ nguꞌ biꞌ loꞌo ñati̱ nu cua naꞌa̱ loꞌo ndyatí̱ ca chaꞌ biꞌ neꞌ cresiya jiꞌi̱ nguꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱―.
36 O que ceifa recebe o salário e ajunta fruto para a vida eterna; assim o semeador e o ceifador juntamente se regozijarão.
37 Chañi laca chaꞌ nu nchcuiꞌ nguꞌ: “Tsaca laca nu ndyataa nscuaꞌ, chaca laca nu cuaꞌni clacua”.
37 Porque eis que se pode dizer com toda verdade: Um é o que semeia outro é o que ceifa.
38 Nu cuꞌma̱ ni, cua ngulo naꞌ cña jiꞌi̱ ma̱ ―nacui̱ Jesús―, chaꞌ tsaa ma̱ cuaꞌni tye ma̱ sca cña nu bilya cuaꞌni ma̱, chaꞌ tya̱a̱ ma̱ tya̱a̱ loꞌo ma̱ jiꞌi̱ ñati̱ ca slo naꞌ, cua ñaꞌa̱ ca ñati̱ nu xñi chaꞌ ꞌna. Xaꞌ ñati̱ cua nguaꞌni cña biꞌ yala la, loꞌo juani ñaꞌa̱ ma̱ ñiꞌya̱ nu nduꞌu tucua cña nu nguaꞌni nguꞌ tya liꞌ.
38 Enviei-vos a ceifar onde não tendes trabalhado; outros trabalharam, e vós entrastes nos seus trabalhos.
39 Loꞌo juaꞌa̱ tyu̱u̱ tyaꞌa nguꞌ Samaria, nguꞌ ca tyi ni, cua ngusñi nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Jesús xquiꞌya chaꞌ nu nda nu cunaꞌa̱ biꞌ loꞌo nguꞌ: “Lcua ti lo cña nu nguaꞌni naꞌ ya̱a̱ naꞌ chalyuu, lcaa chaꞌ biꞌ nchcuiꞌ nu cusuꞌ biꞌ loꞌo naꞌ”, nacui̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ.
39 Muitos foram os samaritanos daquela cidade que creram nele por causa da palavra da mulher, que lhes declarara: Ele me disse tudo quanto tenho feito.
40 Loꞌo liꞌ ndyalaa nguꞌ Samaria biꞌ ca su ntucua Jesús, tyaꞌna nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo Jesús chaꞌ tyanu la xi quichi̱ tyi nguꞌ. Biꞌ chaꞌ ndyanu Jesús ca biꞌ tya tyucuaa tsa̱ liꞌ.
40 Assim, quando os samaritanos foram ter com ele, pediram que ficasse com eles. Ele permaneceu ali dois dias.
41 Loꞌo ndyuna la nguꞌ chaꞌ nu nda ycuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ, cua quiñaꞌa̱ la nguꞌ ngusñi nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ yu.
41 Ainda muitos outros creram nele por causa das suas palavras.
42 Liꞌ nacui̱ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ:
42 E diziam à mulher: Já não é por causa da tua declaração que cremos, mas nós mesmos ouvimos e sabemos ser este verdadeiramente o Salvador do mundo.
43 Loꞌo nduꞌu scua tucua tsa̱ biꞌ, liꞌ ngutuꞌu Jesús loyuu su cuentya Samaria ndyaa nde loyuu su cuentya Galilea.
43 Passados os dois dias, Jesus partiu para a Galiléia.
44 Cua nacui̱ yu chaꞌ ngaꞌaa nduꞌni chi̱ nguꞌ loo ñati̱ tyaꞌa quichi̱ tyi nguꞌ, si ta ñati̱ biꞌ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo nguꞌ; biꞌ chaꞌ ndyaa yu nde Galilea chaca quiyaꞌ.
44 {Ele mesmo havia declarado que um profeta não é honrado na sua pátria.}
45 Loꞌo cua ndyalaa yu nde loyuu biꞌ, tsoꞌo tsa nchcuiꞌ nguꞌ Galilea loꞌo. Cua naꞌa̱ nguꞌ biꞌ lcaa cña tonu nu nguaꞌni Jesús nu loꞌo ndyaa yu taꞌa quichi̱ Jerusalén biꞌ, chaꞌ loꞌo nguꞌ biꞌ ndyaa nguꞌ taꞌa.
45 Chegando à Galiléia, acolheram-no os galileus, porque tinham visto tudo o que fizera durante a festa em Jerusalém; pois também eles tinham ido à festa.
46 Loꞌo liꞌ xaꞌ ndyaa Jesús ca quichi̱ Caná loyuu su cuentya Galilea chaca quiyaꞌ; quichi̱ biꞌ ngua su ngüiñá Jesús vino loꞌo hitya ti, chaꞌ coꞌo nguꞌ nu ngutiꞌi̱ taꞌa biꞌ. Ca biꞌ ntsuꞌu sca ñati̱ tlyu nu ndyaꞌa̱ neꞌ xña jiꞌi̱ rey, pana quicha tsa sñiꞌ ntsiya ca toꞌ tyi nu cusuꞌ biꞌ nde quichi̱ Capernaum.
46 Ele voltou, pois, a Caná da Galiléia, onde transformara água em vinho. Havia então em Cafarnaum um oficial do rei, cujo filho estava doente.
47 Loꞌo cua ndyuna nu laca cña biꞌ, chaꞌ ngutuꞌu Jesús loyuu su cuentya Judea ndyalaa yu sca quichi̱ cacua ti su ndiꞌi̱ nu cusuꞌ biꞌ, la cuiꞌ nde loyuu su cuentya Galilea, liꞌ ndyaa nu cusuꞌ biꞌ slo Jesús. Ndijña tsa chaꞌ clyu tiꞌ jiꞌi̱ Jesús chaꞌ tsaa yu quichi̱ tyi nu cusuꞌ biꞌ, chaꞌ tsaa yu cuaꞌni yu joꞌo jiꞌi̱ nu piti quicha biꞌ, chaꞌ cua cajaa ti.
47 Ao ouvir que Jesus vinha da Judéia para a Galiléia, foi a ele e rogou-lhe que descesse e curasse seu filho, que estava prestes a morrer.
48 ―¿Ni jacuaꞌ jlya tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi? ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nu cusuꞌ biꞌ liꞌ―. ¿Ha ná jlya tiꞌ ma̱ chaꞌ caca cuaꞌni Ni cña si ná loꞌo cuaꞌni naꞌ sca cña tonu chaꞌ ñaꞌa̱ cuiꞌya ma̱ xi jiꞌi̱?
48 Disse-lhe Jesus: Se não virdes milagres e prodígios, não credes...
49 ―Cusuꞌ ―nacui̱ nu laca cña biꞌ jiꞌi̱ Jesús―, cuaꞌni chaꞌ tsoꞌo tsaa nuꞌu̱ toꞌ tyi naꞌ juani, nu loꞌo bilya cajaa ti sñiꞌ naꞌ.
49 Pediu-lhe o oficial: Senhor, desce antes que meu filho morra!
50 ―Tyaa nuꞌu̱ ca toꞌ tyi ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱―, ca tsoꞌo sñiꞌ nuꞌu̱ juaꞌa̱ ti. Ná cajaa biꞌ.
50 Vai, disse-lhe Jesus, o teu filho está passando bem! O homem acreditou na palavra de Jesus e partiu.
51 Tyucui̱i̱ biꞌ su nguxtyu̱u̱ ndyaa, ndyacua tyaꞌa loꞌo msu jiꞌi̱:
51 Enquanto ia descendo, os criados vieram-lhe ao encontro e lhe disseram: Teu filho está passando bem.
52 ―¿Ni hora ngua tsoꞌo la sñiꞌ naꞌ? ―nchcuane nu laca cña biꞌ jiꞌi̱ msu liꞌ.
52 Indagou então deles a hora em que se sentira melhor. Responderam-lhe: Ontem à sétima hora a febre o deixou.
53 Liꞌ ngua cuayáꞌ tiꞌ sti nu piti biꞌ, chaꞌ la cuiꞌ hora loꞌo nchcuiꞌ Jesús loꞌo chaꞌ tyaca tsoꞌo sñiꞌ, la cuiꞌ hora biꞌ ngua tsoꞌo sñiꞌ. Liꞌ jlya tiꞌ nu cusuꞌ jiꞌi̱ Jesús, loꞌo juaꞌa̱ jlya tiꞌ lcaa nguꞌ nu ndiꞌi̱ ca toꞌniꞌi̱ jiꞌi̱.
53 Reconheceu o pai ser a mesma hora em que Jesus dissera: Teu filho está passando bem. E creu tanto ele como toda a sua casa.
54 Cua ngua tucua quiyaꞌ nu nguaꞌni Jesús sca cña tonu cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nde loyuu su cuentya Galilea biꞌ, tya loꞌo nguxtyu̱u̱ yu nde Galilea.
54 Esse foi o segundo milagre que Jesus fez, depois de voltar da Judéia para a Galiléia.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 4, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.