Hebreus 11
Chaʼ tsoʼo nu nchcuiʼ jiʼi̱ Jesucristo nu xuʼna na (CTANT) vs NVT
1 Na jlya tiꞌ na jiꞌi̱ sca chaꞌ loꞌo ndu̱ tiꞌ na chaꞌ caca chaꞌ biꞌ, nu loꞌo jlo tiꞌ na chaꞌ caca chaꞌ biꞌ jiꞌna, masi bilya ñaꞌa̱ na jiꞌi̱.
1 A fé mostra a realidade daquilo que esperamos; ela nos dá convicção de coisas que não vemos.
2 Jlya tiꞌ jyoꞌo cusuꞌ jiꞌna nu nguaꞌni tlyu jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu ngua saꞌni la, biꞌ chaꞌ ñati̱ tsoꞌo ngua nguꞌ, loꞌo juaꞌa̱ ntucuá Ni chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ.
2 Pela fé, pessoas em tempos passados obtiveram aprovação.
3 Jlya tiꞌ na jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, biꞌ chaꞌ cua ngua cuayáꞌ tiꞌ na chaꞌ clyo nda ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ, loꞌo liꞌ ndyaꞌ chalyuu nu ñaꞌa̱ na juani; ná naꞌa̱ na ñiꞌya̱ ngua chaꞌ ndyaꞌ biꞌ, tsa biꞌ ti chaꞌ jlya tiꞌ na chaꞌ ngüiñá Ni lcaa chaꞌ nu ñaꞌa̱ na lo yuu chalyuu juani.
3 Pela fé, entendemos que todo o universo foi formado pela palavra de Deus; assim, o que se vê originou-se daquilo que não se vê.
4 Jlya tiꞌ jyoꞌo Abel jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, biꞌ chaꞌ tsoꞌo la nguaꞌni yu que jyoꞌo Caín tyaꞌa yu, nu loꞌo ngusta nguꞌ msta̱ slo ycuiꞌ Ndyosi. Ntucuá Ni chaꞌ nu nchcuiꞌ nu Abel biꞌ, xquiꞌya chaꞌ jlya tiꞌ yu; lubii tsa cresiya jiꞌi̱ yu ngua tiꞌ ycuiꞌ Ndyosi, nu loꞌo naꞌa̱ Ni jiꞌi̱ yu loꞌo ngusta yu msta̱. Loꞌo juaꞌa̱ juani tya nchca cuayáꞌ tiꞌ na chaꞌ ngusñi jyoꞌo Abel chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, masi saꞌni tsa ngujuii yu.
4 Pela fé, Abel apresentou a Deus um sacrifício superior ao de Caim. Com isso, mostrou que era um homem justo, e Deus aprovou suas ofertas. Embora há muito esteja morto, ainda fala por meio de seu exemplo.
5 Jlya tiꞌ jyoꞌo Enoc jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, biꞌ chaꞌ ná ngujuii yu. Juaꞌa̱ ti ndyaloꞌo ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ yu ca slo ycuiꞌ Ni; ná nquije yu jiꞌi̱ ñati̱ liꞌ, xquiꞌya chaꞌ cua ya̱a̱ Ni ya̱quiꞌya Ni jiꞌi̱ yu. Pana nchcuiꞌ quityi chaꞌ cua ndiya tiꞌ Ni ñiꞌya̱ nu nguaꞌni nu Enoc biꞌ laja loꞌo ngutiꞌi̱ yu chalyuu.
5 Pela fé, Enoque foi levado para o céu sem ver a morte; “ele desapareceu porque Deus o levou para junto de si”. Porque, antes de ser levado, ele era conhecido por agradar a Deus.
6 Ni sca na, ná taca cuaꞌni na chaꞌ caca tyaalaꞌ tiꞌ tyiquee ycuiꞌ Ndyosi, si ná chañi chaꞌ jlya tiꞌ na jiꞌi̱ Ni. Si ntiꞌ na chaꞌ jyacua na jiꞌi̱ Ni chaꞌ chcuiꞌ na loꞌo Ni, liꞌ ngaꞌa̱ chaꞌ jlya tiꞌ na chaꞌ luꞌú ycuiꞌ Ndyosi; ngaꞌa̱ chaꞌ jlya tiꞌ na chaꞌ taca xtyucua Ni jiꞌna loꞌo jña na sca chaꞌ jiꞌi̱ Ni.
6 Sem fé é impossível agradar a Deus. Quem deseja se aproximar de Deus deve crer que ele existe e que recompensa aqueles que o buscam.
7 Jlya tiꞌ jyoꞌo Noé jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, biꞌ chaꞌ ndyuna yu chaꞌ nu nchcuiꞌ Ni loꞌo yu, nu loꞌo nacui̱ Ni ñiꞌya̱ ñaꞌa̱ chaꞌ cuxi nu lijya̱ caca nde loo la, masi ycuiꞌ yu ná ngua tii yu ñiꞌya̱ caca chaꞌ biꞌ. Ngusñi yu chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, liꞌ ngüiñá yu sca yaca niꞌi̱ su tyiꞌi̱ yu loꞌo lcaa tyaꞌa ndiꞌi̱ yu; juaꞌa̱ ngua chaꞌ ngulaá nguꞌ jiꞌi̱ tyo clyaa biꞌ. Jlo tiꞌ na juani chaꞌ cuxi tsa ngua chalyuu cusuꞌ biꞌ, chaꞌ sca ti Noé jlya tiꞌ yu chaꞌ nu nchcuiꞌ Ni loꞌo; nguaꞌni ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ ngua tsoꞌo cresiya jiꞌi̱ yu liꞌ.
7 Pela fé, Noé construiu uma grande embarcação para salvar sua família do dilúvio. Ele obedeceu a Deus, que o advertiu a respeito de coisas que nunca haviam acontecido. Pela fé, condenou o resto do mundo e recebeu a justiça que vem por meio da fé.
8 Jlya tiꞌ jyoꞌo Abraham jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, biꞌ chaꞌ ngusñi yu chaꞌ jiꞌi̱ Ni, nu loꞌo nguane Ni jiꞌi̱ yu chaꞌ tsaa yu sca loyuu tyijyuꞌ tsa, su nacui̱ Ni jiꞌi̱ yu chaꞌ cajua caca quichi̱ tyi yu. Ngutuꞌu yu loyuu su ngutiꞌi̱ yu tya clyo, ndyaa yu liꞌ, masi ná jlo tiꞌ yu macala su tsaa yu.
8 Pela fé, Abraão obedeceu quando foi chamado para ir à outra terra que ele receberia como herança. Ele partiu sem saber para onde ia.
9 Xquiꞌya chaꞌ jlya tiꞌ yu jiꞌi̱ Ni, biꞌ chaꞌ ndyanu yu ca loyuu su nacui̱ Ni jiꞌi̱ yu chaꞌ cajua caca quichi̱ tyi yu. Ca biꞌ ngutiꞌi̱ yu ñiꞌya̱ nduꞌni ñati̱ nu ndyaꞌa̱ xtyiꞌi ti; chcuaꞌya lateꞌ ti ngüiñá yu chaꞌ ngutiꞌi̱ yu, loꞌo la cuiꞌ juaꞌa̱ nguaꞌni jyoꞌo Isaac sñiꞌ yu loꞌo jyoꞌo Jacob sñiꞌ steꞌ yu nde loo la. Tyucuaa jyoꞌo cusuꞌ biꞌ jlya tiꞌ jiꞌi̱ la cuiꞌ tyaꞌa chaꞌ nu cua nacui̱ Ni jiꞌi̱ jyoꞌo Abraham sti nguꞌ biꞌ.
9 E, mesmo quando chegou à terra que lhe havia sido prometida, viveu ali pela fé, pois era como estrangeiro, morando em tendas. Assim também fizeram Isaque e Jacó, que herdaram a mesma promessa.
10 Jlya tiꞌ Abraham chaꞌ nde loo la cuaꞌni choꞌo ycuiꞌ Ndyosi chaca seꞌi̱ su tsoꞌo la tyiꞌi̱ yu, nu ná culiji tsiyaꞌ ti; cuiñá ycuiꞌ Ndyosi ñaꞌa̱ tsaca quichi̱ biꞌ.
10 Abraão esperava confiantemente pela cidade de alicerces eternos, planejada e construída por Deus.
11 Loꞌo ycuiꞌ Sara clyoꞌo yu ni, jlya tiꞌ maꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, biꞌ chaꞌ ngua tana maꞌ, masi cusuꞌ tsa maꞌ, masi bilya caja sñiꞌ maꞌ tsiyaꞌ ti. Ngujui sñiꞌ maꞌ lacua, xquiꞌya chaꞌ jlya tiꞌ maꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, chaꞌ chañi cuaꞌni Ni lcaa ñaꞌa̱ chaꞌ nu cua nacui̱ Ni jiꞌi̱ maꞌ.
11 Pela fé, até mesmo Sara, embora estéril e idosa, pôde ter um filho. Ela creu que Deus era fiel para cumprir sua promessa.
12 Loꞌo juaꞌa̱ ngua chaꞌ quiñaꞌa̱ tsa ñati̱ ndyatu̱ jiꞌi̱ sca ti nu cusuꞌ Abraham nde loo la, masi cua tye ti chaꞌ jiꞌi̱ yu chaꞌ cusuꞌ tsa yu; tsa ñaꞌa̱ cuii nu ntsuꞌu nde cua̱, tsa lo cua tyaꞌa ñati̱ ndyatu̱ jiꞌi̱ nde loo la. Loꞌo juani ná caca culacua na jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, ñiꞌya̱ laca chaꞌ ná caca culacua na ni tsa lo tyaꞌa satya yusi̱ ndiꞌi̱ toꞌ tyujoꞌo.
12 E, assim, uma nação inteira veio desse homem velho e sem vigor, uma nação numerosa como as estrelas do céu e incontável como a areia da praia.
13 Ñaꞌa̱ ti jlya tiꞌ lcaa jyoꞌo biꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo ngujuii nguꞌ, masi ngaꞌaa naꞌa̱ nguꞌ loꞌo ndyuꞌu tucua lcaa chaꞌ nu nacui̱ Ni chaꞌ caca; pana tsoꞌo tsa ngua tyiquee nguꞌ biꞌ, chaꞌ nu jlo tiꞌ nguꞌ chaꞌ cua ngulala ti caca chaꞌ biꞌ, ñiꞌya̱ si tsa lyiji ti naꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱. Jlo tiꞌ nguꞌ chaꞌ tyijyuꞌ ngutuꞌu ycuiꞌ ca nguꞌ lijya̱ nguꞌ, loꞌo ná ntsuꞌu tyi nguꞌ lo yuu biꞌ.
13 Todos eles morreram na fé e, embora não tenham recebido todas as coisas que lhes foram prometidas, as avistaram de longe e de bom grado as aceitaram. Reconheceram que eram estrangeiros e peregrinos neste mundo.
14 Jlya tiꞌ nguꞌ chaꞌ ntsuꞌu sca seꞌi̱ tsoꞌo la su tyalaa nguꞌ ca nde loo la, biꞌ chaꞌ ngua tiꞌ nguꞌ juaꞌa̱.
14 Evidentemente, quem fala desse modo espera ter sua própria pátria.
15 Ngaꞌaa ndyiꞌu tsa tiꞌ Abraham loꞌo tyaꞌa yu jiꞌi̱ quichi̱ tyi nguꞌ ca loyuu tyijyuꞌ su ngutuꞌu nguꞌ; cua nguxtyu̱u̱ nguꞌ ca biꞌ hora ti, si juaꞌa̱ ngulacua tiꞌ nguꞌ.
15 Se quisessem, poderiam ter voltado à terra de onde saíram,
16 Pana siꞌi juaꞌa̱ ngua tiꞌ nguꞌ, xquiꞌya chaꞌ jlya tiꞌ nguꞌ chaꞌ ta ycuiꞌ Ndyosi sca seꞌi̱ su tsoꞌo la tsiyaꞌ ti su tyiꞌi̱ nguꞌ; ngua tiꞌ nguꞌ tyalaa nguꞌ la cuiꞌ ca su ntucua ycuiꞌ Ni. Biꞌ chaꞌ ná tyujuꞌu tiꞌ Ni loꞌo nacui̱ nguꞌ chaꞌ ycuiꞌ Ndyosi nu Xuꞌna nguꞌ laca Ni; na cua nguaꞌni choꞌo Ni sca seꞌi̱ su tyiꞌi̱ nguꞌ ca slo ycuiꞌ Ni.
16 mas buscavam uma pátria superior, um lar celestial. Por isso Deus não se envergonha de ser chamado o Deus deles, pois lhes preparou uma cidade.
17 — ausente —
17 Pela fé, Abraão, ao ser posto à prova, ofereceu Isaque como sacrifício. Abraão, que havia recebido as promessas, estava disposto a sacrificar seu único filho,
18 — ausente —
18 embora Deus lhe tivesse dito: “Isaque é o filho de quem depende sua descendência”.
19 Taca jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi cuaꞌni chaꞌ tyuꞌú Isaac chaca quiyaꞌ si cua ngujuii, ngua tiꞌ Abraham; biꞌ chaꞌ ntajaꞌa̱ yu nguaꞌni yu juaꞌa̱ loꞌo sñiꞌ yu. Pana nu loꞌo cua nscua Isaac lo mesa chaꞌ cajaa, liꞌ xaꞌ ndya Ni jiꞌi̱ nu piti biꞌ jiꞌi̱ Abraham sti yu chaca quiyaꞌ; ná ngujuii nu piti biꞌ.
19 Concluiu que, se Isaque morresse, Deus tinha poder para trazê-lo de volta à vida. E, em certo sentido, recebeu seu filho de volta dos mortos.
20 Jlya tiꞌ jyoꞌo Isaac chaꞌ nu nda ycuiꞌ Ndyosi loꞌo, biꞌ chaꞌ nchcuiꞌ nu cusuꞌ biꞌ loꞌo tyucuaa sñiꞌ yu, nu Jacob loꞌo Esaú biꞌ, chaꞌ tsoꞌo tsa caca jiꞌi̱ ñati̱ nu catu̱ jiꞌi̱ nguꞌ tyempo nde loo la.
20 Pela fé, Isaque prometeu bênçãos para o futuro de seus filhos, Jacó e Esaú.
21 Jlya tiꞌ jyoꞌo Jacob chaꞌ nu nda ycuiꞌ Ndyosi loꞌo, biꞌ chaꞌ ngusta yaꞌ nu cusuꞌ biꞌ hique tyucuaa sñiꞌ steꞌ yu nu ngua sñiꞌ José biꞌ, nu loꞌo cua cajaa ti nu cusuꞌ biꞌ; nchcuichaꞌ nu cusuꞌ jiꞌi̱ nu nguꞌ cuañiꞌ biꞌ liꞌ. Loꞌo liꞌ nguaꞌni tlyu yu jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, laja loꞌo ndu̱ yu nguatu̱ yu yaca xca̱ jiꞌi̱ yu lyuu.
21 Pela fé, Jacó, prestes a morrer, abençoou cada um dos filhos de José e se curvou para adorar, apoiado em seu cajado.
22 Jlya tiꞌ jyoꞌo José jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, biꞌ chaꞌ loꞌo cua cajaa ti yu, liꞌ nda yu sca chaꞌ loꞌo nguꞌ tyaꞌa yu, chaꞌ chañi chaꞌ tyuꞌu lcaa tyaꞌa nguꞌ Israel loyuu Egipto biꞌ ca tiyaꞌ la, tyaa nguꞌ laja ti liꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ nacui̱ nu cusuꞌ macala tyatsiꞌ jyoꞌo ycuiꞌ yu chaca quiyaꞌ ca tiyaꞌ la, nu loꞌo cua ngutuꞌu nguꞌ ndyaa nguꞌ.
22 Pela fé, José, no fim da vida, declarou com toda a confiança que os israelitas deixariam o Egito e deu ordens para que cuidassem de seus ossos.
23 Jlya tiꞌ sti xtyaꞌa̱ jyoꞌo Moisés jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, biꞌ chaꞌ loꞌo ngula sñiꞌ nguꞌ, ngusuꞌba cuatsiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ yu niꞌi̱ sna coꞌ, chaꞌ naꞌa̱ nguꞌ chaꞌ tsoꞌo tsa ñaꞌa̱ cubiꞌ cuañiꞌ biꞌ. Ngaꞌaa ndyutsi̱i̱ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ rey xñaꞌa̱, masi ná ndaquiyaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ cña cuxi nu ngulo rey biꞌ.
23 Pela fé, os pais de Moisés o esconderam por três meses tão logo ele nasceu, pois viram que a criança era linda e não tiveram medo de desobedecer ao decreto do rei.
24 Loꞌo ngua tlyu la nu Moisés biꞌ liꞌ, ná ndiya tiꞌ yu chaꞌ ñacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ chaꞌ laca yu sñiꞌ nu cunaꞌa̱ sñiꞌ rey nu laca loo jiꞌi̱ nguꞌ Egipto, xquiꞌya chaꞌ jlya tiꞌ yu jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu Xuꞌna nguꞌ Israel;
24 Pela fé, Moisés, já adulto, recusou ser chamado filho da filha do faraó,
25 tsoꞌo la chaꞌ stuꞌba ti caja chaꞌ tiꞌí jiꞌi̱ yu loꞌo lcaa tyaꞌa ñati̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, ngua tiꞌ yu. Ná ngua tiꞌ yu tyaꞌa̱ yu xcuiꞌ chaꞌ paseya ti, ni ná ngua tiꞌ yu cuaꞌni yu xi chaꞌ cuxi chaꞌ sca hora ti ca chaa tiꞌ ycuiꞌ ti yu;
25 preferindo ser maltratado junto com o povo de Deus a aproveitar os prazeres transitórios do pecado.
26 tsoꞌo la stuꞌba ti tyiꞌi̱ yu loꞌo nguꞌ tyaꞌa yu, masi chi̱i̱ ntiꞌ xaꞌ ñati̱ ñaꞌa̱ jiꞌi̱ yu, ngua tiꞌ yu. Ñiꞌya̱ nchcubeꞌ ycuiꞌ Cristo nde loo la, juaꞌa̱ nchcubeꞌ Moisés nu ngua liꞌ; pana ná ndube tiꞌ yu chaꞌ culiyaꞌ nguꞌ, nguxtyanu yu lcaa chaꞌ tsoꞌo nu ntsuꞌu jiꞌi̱ nguꞌ Egipto, chaꞌ jlya tiꞌ yu chaꞌ tsoꞌo la caca jiꞌi̱ ñati̱ jiꞌi̱ yu nde loo la xquiꞌya ycuiꞌ Ndyosi.
26 Considerou melhor sofrer por causa do Cristo do que possuir os tesouros do Egito, pois tinha em vista sua grande recompensa.
27 Jlya tiꞌ jyoꞌo Moisés biꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, biꞌ chaꞌ ngutuꞌu yu loyuu Egipto biꞌ; ná ndyutsi̱i̱ yu masi ngunasi̱ꞌ tsa rey xñaꞌa̱ biꞌ liꞌ, ni ná ngutaꞌa̱chu̱ꞌ Moisés tsiyaꞌ ti. Ndyaloꞌo yu jiꞌi̱ nguꞌ Israel tyucui̱i̱ tyijyuꞌ, ñiꞌya̱ si ndyaa lcaꞌa̱ yu jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, masi ná nchca ñaꞌa̱ na jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni.
27 Pela fé, saiu do Egito sem medo da ira do rei e prosseguiu sem vacilar, como quem vê aquele que é invisível.
28 Xquiꞌya chaꞌ jlya tiꞌ Moisés chaꞌ nu nda ycuiꞌ Ndyosi loꞌo, biꞌ chaꞌ nacui̱ yu chaꞌ clyo cuaꞌni nguꞌ taꞌa pascua la cuiꞌ talya loꞌo cua tyeje tacui ti sca xca̱ tyaala su ndiꞌi̱ nguꞌ; cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi ca̱a̱ xca̱ tyaala biꞌ, chaꞌ xcubeꞌ jiꞌi̱ nguꞌ Egipto. Liꞌ ngulo Moisés cña chaꞌ taꞌa̱ nguꞌ tañi naꞌni chu̱ꞌ yaca nu ndu̱ toꞌ tyuu niꞌi̱ jiꞌi̱ lcaa nguꞌ, chaꞌ nu loꞌo ñaꞌa̱ xca̱ tyaala biꞌ tañi, ná cujuii jiꞌi̱ sñiꞌ nguꞌ Israel liꞌ; pana cua ndyujuii xca̱ biꞌ jiꞌi̱ sñiꞌ nu ngula clyo jiꞌi̱ lcaa nguꞌ ca tyi.
28 Pela fé, ordenou que o povo de Israel celebrasse a Páscoa e aspergisse com sangue os batentes das portas, para que o anjo da morte não matasse seus filhos mais velhos.
29 Xquiꞌya chaꞌ jlya tiꞌ Moisés jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, biꞌ chaꞌ ndyaala sca tyucui̱i̱ btyi ti claꞌbe laja Tyujoꞌo Ngaꞌa, chaꞌ tyuꞌu nguꞌ chaca tsuꞌ. Pana nu loꞌo ngua tiꞌ nguꞌ Egipto tyuꞌu lcaꞌa̱ jiꞌi̱ nguꞌ Israel, ngaꞌaa ngua jiꞌi̱ nguꞌ liꞌ, chaꞌ ndyanu nguꞌ neꞌ hitya biꞌ; ndye nguꞌ Egipto, ngujuii nguꞌ biꞌ liꞌ.
29 Pela fé, o povo de Israel atravessou o mar Vermelho, como se estivesse em terra seca. Quando os egípcios tentaram segui-los, morreram todos afogados.
30 Jlya tiꞌ nguꞌ Israel chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, biꞌ chaꞌ ngutaꞌa̱ nguꞌ nguxtyiꞌi̱ nguꞌ tyiꞌi̱ ca chu̱ꞌ loꞌo quee nu ndu̱ toꞌ quichi̱ Jericó. Cati tsa̱ ngutaꞌa̱ nguꞌ tsa cuꞌ ti, loꞌo liꞌ ndye loꞌo biꞌ nguti̱.
30 Pela fé, o povo marchou ao redor de Jericó durante sete dias, e suas muralhas caíram.
31 Pana jyoꞌo Rahab, sca nu cunaꞌa̱ calle nu ngutiꞌi̱ ca quichi̱ biꞌ, jlya tiꞌ choꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi; biꞌ chaꞌ nchcuiꞌ tsoꞌo choꞌ loꞌo nu tucua tyaꞌa nguꞌ Israel nu cuaana ti ndyaa, ndyaa naꞌa̱ nguꞌ lo quichi̱ biꞌ clyo. Nda choꞌ su tyiꞌi̱ nguꞌ, biꞌ chaꞌ ná ngujuii choꞌ loꞌo ngujuii xaꞌ la ñati̱ tyaꞌa quichi̱ tyi choꞌ nu ná ndaquiyaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi tsiyaꞌ ti.
31 Pela fé, a prostituta Raabe não foi morta com os habitantes de sua cidade que se recusaram a obedecer, pois ela acolheu em paz os espiões.
32 Tya ntsuꞌu quiñaꞌa̱ tsa chaꞌ nu taca chcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ cuentya jiꞌi̱ chaꞌ tlyu nu nguaꞌni jyoꞌo cusuꞌ jiꞌna, nguꞌ nu chañi chaꞌ jlya tiꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi: taca chcuiꞌ naꞌ jiꞌi̱ Gedeón, loꞌo jiꞌi̱ Barac, loꞌo jiꞌi̱ Sansón, loꞌo jiꞌi̱ Jefté, loꞌo jiꞌi̱ David, loꞌo jiꞌi̱ Samuel, loꞌo jiꞌi̱ ca taꞌa jyoꞌo cusuꞌ nu ngua tuꞌba jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi tya saꞌni la.
32 Quanto mais preciso dizer? Levaria muito tempo para falar sobre a fé que Gideão, Baraque, Sansão, Jefté, Davi, Samuel e os profetas tiveram.
33 Jlya tiꞌ lcaa nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, biꞌ chaꞌ ngusu̱u̱ tyaꞌa nguꞌ loꞌo ñati̱ cuxi nde xaꞌ chalyuu, ntiji̱loo nguꞌ jiꞌi̱ lcaa ñati̱ nu ngutiꞌi̱ ca biꞌ liꞌ; tsoꞌo tsa cña nguaꞌni nguꞌ biꞌ, biꞌ chaꞌ nguaꞌni Ni cua ñaꞌa̱ ca chaꞌ nu nacui̱ Ni chaꞌ cuaꞌni Ni cuentya jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ. Ngua jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ cuaꞌa jiꞌi̱ cuichi tyaala chaꞌ ná ndyacu jiꞌi̱ nguꞌ;
33 Pela fé, eles conquistaram reinos, governaram com justiça e receberam promessas. Fecharam a boca de leões,
34 juaꞌa̱ cua ndalo nguꞌ biꞌ, masi ngusuꞌba nguꞌ xñaꞌa̱ jiꞌi̱ nguꞌ lo quiiꞌ tonu chaꞌ tyaqui̱ nguꞌ; ná sca ngua jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, masi ngulo ñati̱ chcua̱ chaꞌ cujuii jiꞌi̱ nguꞌ. Ná ndalo nguꞌ biꞌ tsiyaꞌ ti tya clyo, chaꞌ xti ti juersa ntsuꞌu jiꞌi̱ nguꞌ; pana ca tiyaꞌ la, liꞌ nguula tsa tiꞌ nguꞌ biꞌ, chaꞌ tlyu tsa juersa ngujui jiꞌi̱ nguꞌ, nu loꞌo nxu̱u̱ tyaꞌa nguꞌ loꞌo ñati̱ xaꞌ chalyuu nu tsa tlyu ti ñaa chaꞌ tyiji̱loo jiꞌi̱ nguꞌ.
34 apagaram chamas de fogo e escaparam de morrer pela espada. Sua fraqueza foi transformada em força. Tornaram-se poderosos na batalha e fizeram fugir exércitos inteiros.
35 Loꞌo juaꞌa̱ nu nguꞌ cunaꞌa̱ ni, xaꞌ ndyalaa nu quiꞌyu jiꞌi̱ nguꞌ ñaꞌa̱ luꞌú ti nguꞌ, xquiꞌya chaꞌ jlya tiꞌ nguꞌ chaꞌ caca jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi cuaꞌni lyaá Ni jiꞌi̱ nguꞌ, masi cua ngujuii nguꞌ tsaca quiyaꞌ.
35 Mulheres receberam de volta seus queridos que haviam morrido. Outros, porém, foram torturados, recusando-se a ser libertos, e depositaram sua esperança na ressurreição para uma vida melhor.
36 Xaꞌ la tyaꞌa nguꞌ biꞌ ni, tiꞌí tsa nchcuiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ laja loꞌo ngujuiꞌi̱ nguꞌ cuxi jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, masi ngusca̱ꞌ nguꞌ cuxi jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ loꞌo carena, masi ngusuꞌba nguꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ neꞌ chcua̱.
36 Alguns foram alvo de zombaria e açoites, e outros, acorrentados em prisões.
37 Ntsuꞌu nguꞌ biꞌ nu ngujuii liꞌ, chaꞌ tiꞌí tsa ngujuiꞌi̱ quee hichu̱ꞌ nguꞌ loꞌo ngu̱ nguꞌ quee jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, hasta ngusaꞌbe nguꞌ jiꞌi̱ xaꞌ la nguꞌ biꞌ loꞌo chcua̱; juaꞌa̱ xaꞌ la nguꞌ biꞌ ngujuii xquiꞌya maxtyi jiꞌi̱ nguꞌ cuxi. Loꞌo juaꞌa̱ ntsuꞌu nguꞌ biꞌ nu ná ngujui lateꞌ jiꞌi̱, biꞌ chaꞌ lacuꞌ nguꞌ quiji̱ xlyaꞌ ti liꞌ, masi quiji̱ chivo; ntsuꞌu nguꞌ tiꞌi, ntsuꞌu nguꞌ quicha, chaꞌ lyaꞌ tsa tiꞌ nguꞌ cuxi jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, chaꞌ tiꞌí tiꞌ nguꞌ cuxi ñaꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ.
37 Alguns morreram apedrejados, outros foram serrados ao meio, e outros ainda, mortos à espada. Alguns andavam vestidos com peles de ovelhas e cabras, necessitados, afligidos e maltratados.
38 Cuxi tsa chalyuu re loꞌo ngua juaꞌa̱. Ná jlo tiꞌ ñati̱ chalyuu chaꞌ tsoꞌo la nu nguꞌ biꞌ que ycuiꞌ nguꞌ, masi xcuiꞌ ngutaꞌa̱ yuꞌu ti nguꞌ biꞌ, masi ndyuꞌu cuatsiꞌ nguꞌ ca neꞌ quixi̱ꞌ, ca nde siiꞌ caꞌya, xquiꞌya chaꞌ lyaꞌ tsa tiꞌ ñati̱ chalyuu jiꞌi̱ nguꞌ; ngutiꞌi̱ nguꞌ biꞌ tyuquee, loꞌo juaꞌa̱ hasta ngulu nguꞌ tyuu su ngutiꞌi̱ nguꞌ.
38 Este mundo não era digno deles. Vagaram por desertos e montes, escondendo-se em cavernas e buracos na terra.
39 Loꞌo nu juani tya ndyiꞌu tiꞌ na jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, ñati̱ nu juaꞌa̱ jlya tsa tiꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu ngua saꞌni; pana ná naꞌa̱ nguꞌ biꞌ lcaa chaꞌ nu cua nacui̱ Ni chaꞌ caca nde loo la,
39 Todos eles obtiveram aprovação por causa de sua fé; no entanto, nenhum deles recebeu tudo que havia sido prometido.
40 xquiꞌya chaꞌ tsoꞌo la chaꞌ nu nguaꞌya hique ycuiꞌ Ni ñiꞌya̱ cuaꞌni Ni loꞌo lcaa tyaꞌa na juani, chaꞌ loꞌo cuentya jiꞌna ngulacua tiꞌ Ni. Ngua tiꞌ Ni chaꞌ caca na ñati̱ nu tyucui tyiquee na stuꞌba ti loꞌo nguꞌ biꞌ, lcaa na loꞌo jyoꞌo cusuꞌ biꞌ caca na ñiꞌya̱ nu ngua tiꞌ Ni chaꞌ caca na liꞌ.
40 Pois Deus tinha algo melhor preparado para nós, de modo que, sem nós, eles não chegassem à perfeição.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Hebreus 11, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.