1 Coríntios 7
Chaʼ tsoʼo nu nchcuiʼ jiʼi̱ Jesucristo nu xuʼna na (CTANT) vs VC
1 Juani scua naꞌ xi chaꞌ, chaꞌ xacui̱ naꞌ chaꞌ jiꞌi̱ ma̱ cuentya jiꞌi̱ quityi nu nguscua ma̱, nu ndyalaa slo naꞌ tsubiꞌ ti. Nu na nguꞌ quiꞌyu, tsoꞌo la si ná caja clyoꞌo na; tyanu na juaꞌa̱ ti, ntiꞌ naꞌ.
1 Agora, a respeito das coisas que me escrevestes. Penso que seria bom ao homem não tocar mulher alguma.
2 Pana nde chalyuu su ndiꞌi̱ na, ntsuꞌu tsa chaꞌ subaꞌ nu nduꞌni nguꞌ loꞌo nguꞌ cunaꞌa̱; biꞌ chaꞌ ni naꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ tsoꞌo la si lcaa ñati̱ caja clyoꞌo nguꞌ, caja sca nu cunaꞌa̱ jiꞌi̱ sca nu quiꞌyu, loꞌo juaꞌa̱ nu cunaꞌa̱ caja quiꞌyu jiꞌi̱.
2 Todavia, considerando o perigo da incontinência, cada um tenha sua mulher, e cada mulher tenha seu marido.
3 Ngaꞌa̱ chaꞌ tyiꞌi̱ tsoꞌo nu quiꞌyu loꞌo clyoꞌo yu, ñiꞌya̱ nu ngaꞌa̱ chaꞌ caca; loꞌo juaꞌa̱ nu cunaꞌa̱ ni, ngaꞌa̱ chaꞌ tyiꞌi̱ tsoꞌo loꞌo clyoꞌo ñiꞌya̱ nu ngaꞌa̱ chaꞌ caca.
3 O marido cumpra o seu dever para com a sua esposa e da mesma forma também a esposa o cumpra para com o marido.
4 Biꞌ chaꞌ ngaꞌaa culo sca nu cunaꞌa̱ cña jiꞌi̱ ycuiꞌ ca si cua ngujui clyoꞌo, chaꞌ nu quiꞌyu laca loo jiꞌi̱; loꞌo juaꞌa̱ nu quiꞌyu, ngaꞌaa siꞌi ycuiꞌ ca yu nu culo cña jiꞌi̱ yu loꞌo cua ngujui clyoꞌo yu, chaꞌ nu cunaꞌa̱ laca loo jiꞌi̱ yu liꞌ.
4 A mulher não pode dispor de seu corpo: ele pertence ao seu marido. E da mesma forma o marido não pode dispor do seu corpo: ele pertence à sua esposa.
5 Ná tsoꞌo si tyeje tacui tyu̱u̱ tsa̱ nu ná ndiꞌi̱ ma̱ loꞌo clyoꞌo ma̱; sca ti si tyuꞌutsuꞌ ma̱ xi jiꞌi̱ tyaꞌa ma̱ chaꞌ caja xi tyempo chcuiꞌ ma̱ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi Sti ma̱. Loꞌo nteje tacui chaꞌ biꞌ, xaꞌ tyiꞌi̱ ma̱ loꞌo clyoꞌo ma̱ liꞌ, ñiꞌya̱ nu ndiꞌi̱ ti ma̱. Si ná cuaꞌni ma̱ juaꞌa̱, ná tyiqueeꞌ quiñuꞌu̱ chaꞌ jiꞌi̱ ma̱ loꞌo clyoꞌo ma̱ chaꞌ ná nchca talo ma̱ tyu̱u̱ tsa̱. Loꞌo liꞌ cuaꞌni nu xñaꞌa̱ ngana jiꞌi̱ ma̱.
5 Não vos recuseis um ao outro, a não ser de comum acordo, por algum tempo, para vos aplicardes à oração; e depois retornai novamente um para o outro, para que não vos tente Satanás por vossa incontinência.
6 Ná ñacui̱ ma̱ chaꞌ nclyo naꞌ cña jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ caja clyoꞌo ma̱; nde laca sca chaꞌ nu nda ti naꞌ loꞌo ma̱,
6 Isto digo como concessão, não como ordem.
7 chaꞌ cuentya jnaꞌ tsoꞌo la si tyanu nguꞌ ycuiꞌ ti nguꞌ ñiꞌya̱ nu ndiꞌi̱ naꞌ, juaꞌa̱ ntiꞌ naꞌ. Pana xi xaꞌ ca ñaꞌa̱ nduꞌni ycuiꞌ Ndyosi loꞌo scaa ñati̱, chaꞌ cua nda ycuiꞌ Ndyosi chacuayáꞌ ñiꞌya̱ tyiꞌi̱ scaa na; tsaca lo ñaꞌa̱ ndiꞌi̱ tsaca ñati̱, chaca lo ñaꞌa̱ ndiꞌi̱ chaca ñati̱, tsa ñaꞌa̱ chacuayáꞌ nu nda Ni jiꞌna.
7 Pois quereria que todos fossem como eu; mas cada um tem de Deus um dom particular: uns este, outros aquele.
8 Nde laca chaꞌ nu ta naꞌ loꞌo cuꞌma̱ nu bilya caja clyoꞌo ma̱, cuati juaꞌa̱ loꞌo nguꞌ tyaꞌa na nu ndyanu tiꞌi ti: tsoꞌo la caca jiꞌi̱ ma̱ si tyiꞌi̱ ma̱ ñiꞌya̱ nu ndiꞌi̱ ti naꞌ, ntiꞌ naꞌ.
8 Aos solteiros e às viúvas, digo que lhes é bom se permanecerem assim, como eu.
9 Sca ti si ná talo ma̱ tyiꞌi̱ ma̱ juaꞌa̱ ti, tsoꞌo la si caja clyoꞌo ma̱ liꞌ, chaꞌ ná tsoꞌo si quiñuꞌu̱ tiꞌ na chaꞌ xcuiꞌ ndijña tyiquee na jiꞌi̱ ñati̱ nu caca clyoꞌo na.
9 Mas, se não podem guardar a continência, casem-se. É melhor casar do que abrasar-se.
10 Nu cuꞌma̱ nu ndiꞌi̱ loꞌo clyoꞌo ma̱ ni, ndiꞌya̱ cña ntsuꞌu chaꞌ cuaꞌni ma̱; ni siꞌi cuentya jnaꞌ ngulo naꞌ cña re jiꞌi̱ ma̱, ndiꞌya̱ cña nclyo ycuiꞌ Ndyosi nu Xuꞌna na jiꞌi̱ ma̱: Ná xtyanu tiꞌi̱ cuꞌma̱ nguꞌ cunaꞌa̱ jiꞌi̱ clyoꞌo ma̱.
10 Aos casados mando {não eu, mas o Senhor} que a mulher não se separe do marido.
11 Si cua nguxtyanu ma̱ jiꞌi̱ nu quiꞌyu, ngaꞌa̱ chaꞌ tyanu ma̱ ycuiꞌ ti ma̱, sca ti si tyajaꞌa̱ ma̱ tyaa ma̱ loꞌo clyoꞌo ma̱ chaca quiyaꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ cuꞌma̱ nguꞌ quiꞌyu, ná ntsuꞌu chacuayáꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ culoꞌo ma̱ jiꞌi̱ clyoꞌo ma̱.
11 E, se ela estiver separada, que fique sem se casar, ou que se reconcilie com seu marido. Igualmente, o marido não repudie sua mulher.
12 Nu juani ta naꞌ sca chaꞌ loꞌo cuꞌma̱ nguꞌ quiꞌyu tyaꞌa ngusñi na chaꞌ jiꞌi̱ Jesús, nu ntsuꞌu clyoꞌo ma̱ nu tya lyiji xñi chaꞌ jiꞌi̱ Jesús; si tyajaꞌa̱ biꞌ tyiꞌi̱ biꞌ ñiꞌya̱ nu ndiꞌi̱ ti loꞌo ma̱, tsoꞌo liꞌ. Ná ntsuꞌu chacuayáꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ culoꞌo ma̱ jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ chaꞌ tyaa nguꞌ. Naꞌ laca̱ nu ngulo naꞌ cña biꞌ jiꞌi̱ ma̱; masi ná ndu̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo naꞌ, pana sca ti cuayáꞌ ndyuꞌu chaꞌ biꞌ.
12 Aos outros, digo eu, não o Senhor: se um irmão desposou uma mulher pagã {sem a fé} e esta consente em morar com ele, não a repudie.
13 La cuiꞌ ti chaꞌ ta naꞌ loꞌo cuꞌma̱ nguꞌ cunaꞌa̱ tyaꞌa na nu ntsuꞌu clyoꞌo ma̱ nu bilya xñi chaꞌ jiꞌi̱ Jesús, tyaꞌa chaꞌ nu ngusñi ma̱: ná tsoꞌo culoꞌo ma̱ jiꞌi̱ nu quiꞌyu clyoꞌo ma̱ si tya ndiꞌi̱ tsoꞌo ti nguꞌ loꞌo ma̱.
13 Se uma mulher desposou um marido pagão e este consente em coabitar com ela, não repudie o marido.
14 Ntucuá ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ nguꞌ cunaꞌa̱ biꞌ loꞌo ycuiꞌ Ni cuentya jiꞌi̱ clyoꞌo nguꞌ, tsoꞌo chaꞌ biꞌ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ clyoꞌo laca nguꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ nu nguꞌ cunaꞌa̱ nu tya lyiji xñi chaꞌ jiꞌi̱ Jesús, tyaꞌa chaꞌ nu cua ngusñi clyoꞌo, ntucuá ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ nu quiꞌyu biꞌ loꞌo ycuiꞌ Ni cuentya jiꞌi̱ clyoꞌo nguꞌ; tsoꞌo chaꞌ biꞌ cuentya jiꞌi̱ Ni chaꞌ clyoꞌo laca nguꞌ. Ngaꞌa̱ chaꞌ caca juaꞌa̱ xquiꞌya nu sube sñiꞌ ma̱. Ngaꞌaa laca nguꞌ sube biꞌ ñiꞌya̱ nu laca sñiꞌ xaꞌ ñati̱ nu ná ndaquiyaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi tsiyaꞌ ti, chaꞌ cua ngusñi Ni cuentya jiꞌi̱ nu sube biꞌ xquiꞌya cuꞌma̱.
14 Porque o marido que não tem a fé é santificado por sua mulher; assim como a mulher que não tem a fé é santificada pelo marido que recebeu a fé. Do contrário, os vossos filhos seriam impuros quando, na realidade, são santos.
15 Sca ti chaꞌ jiꞌi̱ ñati̱ nu ná ntajaꞌa̱ xñi chaꞌ jiꞌi̱ Jesús biꞌ, si cua ntiꞌ nguꞌ xtyanu nguꞌ jiꞌi̱ clyoꞌo nguꞌ, si lyaꞌ tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ clyoꞌo nguꞌ chaꞌ ngusñi clyoꞌo nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Jesús, liꞌ ta ma̱ chacuayáꞌ chaꞌ tyaa nguꞌ nu ná ngusñi chaꞌ jiꞌi̱ Jesús biꞌ. Nu nguꞌ tyaꞌa na nu ngusñi chaꞌ jiꞌi̱ Jesús, masi quiꞌyu, masi cunaꞌa̱, cua ntsuꞌu chacuayáꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ xtyanu ma̱ jiꞌi̱ clyoꞌo ma̱, sca ti si juaꞌa̱ ti taca tyiꞌi̱ ma̱ ti̱ ti chalyuu. Cua ntiꞌ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ tyiꞌi̱ tsoꞌo na chalyuu.
15 Mas, se o pagão quer separar-se, que se separe; em tal caso, nem o irmão nem a irmã estão ligados. Deus vos chamou a viver em paz.
16 Cuꞌma̱ nguꞌ cunaꞌa̱, ná tyiqueeꞌ xñi clyoꞌo ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ Jesús xquiꞌya cuꞌma̱ chaꞌ jlya tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ Jesús; clyaá yu biꞌ jiꞌi̱ nu xñaꞌa̱ liꞌ. La cuiꞌ juaꞌa̱ cuꞌma̱ nguꞌ quiꞌyu, ná tyiqueeꞌ xñi clyoꞌo ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ Jesús xquiꞌya chaꞌ jlya tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ Jesús; clyaá choꞌ jiꞌi̱ nu cuxi liꞌ.
16 Aliás, como sabes tu, ó mulher, se salvarás o teu marido? Ou como sabes tu, ó marido, se salvarás a tua mulher?
17 Nu loꞌo tya lyiji cusubi ycuiꞌ Ndyosi jiꞌna, tya liꞌ cua laca nda Ni jiꞌna ñiꞌya̱ nu tyiꞌi̱ scaa na chalyuu. Ycuiꞌ Ndyosi laca nu nda chalyuu jiꞌna tya clyo, loꞌo juaꞌa̱ ycuiꞌ Ni laca nu ngusubi jiꞌna chaꞌ xñi na chaꞌ jiꞌi̱ Ni juani. Tya la cuiꞌ chalyuu biꞌ laca nu ntsuꞌu jiꞌna juani, la cuiꞌ ñaꞌa̱ chalyuu nu ngujui jiꞌna tya clyo; pana juani tyucui tyiquee na ndiꞌi̱ na chalyuu. La cuiꞌ ti chaꞌ nchcuiꞌ naꞌ loꞌo nguꞌ lcua ti quichi̱ su ndiꞌi̱ nguꞌ nu ngusñi chaꞌ jiꞌi̱ Cristo.
17 Quanto ao mais, que cada um viva na condição na qual o Senhor o colocou ou em que o Senhor o chamou. É o que recomendo a todas as igrejas.
18 Ñiꞌya̱ ntiꞌ nguꞌ judío ni, loꞌo ngusñi nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Jesús xquiꞌya chaꞌ ngusubi Ni jiꞌi̱ nguꞌ, ná tsoꞌo si caca tyujuꞌu tiꞌ nguꞌ chaꞌ ngusiꞌyu ñati̱ quiji̱ nguꞌ chaꞌ laca nguꞌ judío; ntsuꞌu chaꞌ tyanu nguꞌ ñiꞌya̱ nu ñaꞌa̱ ti nguꞌ loꞌo ngua cuañiꞌ nguꞌ. Nguꞌ xaꞌ nasiyu̱ ni, ná ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ xiꞌyu quiji̱ nguꞌ juaꞌa̱, nu loꞌo xñi nguꞌ biꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Jesús; ná ntsuꞌu chaꞌ cuaꞌni nguꞌ ñiꞌya̱ nu nduꞌni nguꞌ judío, tyanu nguꞌ ñiꞌya̱ nu ndiꞌi̱ ti nguꞌ liꞌ.
18 O que era circunciso quando foi chamado {à fé}, não dissimule sua circuncisão. Quem era incircunciso, não se faça circuncidar.
19 Ná nduꞌni chaꞌ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, masi ngulacua̱ na juaꞌa̱, masi ná ngulacua̱ na juaꞌa̱; nu nduꞌni chaꞌ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi laca chaꞌ cuaꞌni na cña nu nclyo Ni jiꞌna.
19 A circuncisão de nada vale, e a incircuncisão de nada vale, o que importa é a observância dos mandamentos de Deus.
20 Biꞌ chaꞌ juani ñaꞌa̱ ti tya ngaꞌa̱ chaꞌ tyiꞌi̱ na chalyuu, ñiꞌya̱ ndiꞌi̱ ti na tya loꞌo ngusubi Ni jiꞌna chaꞌ caca na ñati̱ jiꞌi̱.
20 Cada um permaneça na profissão em que foi chamado por Deus.
21 Ná nduꞌni chaꞌ masi msu nu ngüiꞌya ñati̱ laca ma̱ nu loꞌo ngusubi Ni jiꞌi̱ ma̱, pana tsoꞌo laca si caja nu ta cayaꞌ chaꞌ tyuꞌu ma̱ laja ti.
21 Eras escravo, quando Deus te chamou? Não te preocupes disto. Mesmo que possas tornar-te livre, antes cuida de aproveitar melhor o teu chamamento.
22 Ñati̱ nu juaꞌa̱ tya ntsuꞌu xuꞌna nguꞌ nu loꞌo cua ngusubi ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ nguꞌ, juani ndiꞌi̱ tsoꞌo ti nguꞌ biꞌ, xquiꞌya chaꞌ cua ngusñi nguꞌ biꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Jesús; masi ñaꞌa̱ ti tya laca nguꞌ ñati̱ jiꞌi̱ xuꞌna nguꞌ, taca taquiyaꞌ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ ycuiꞌ Ndyosi juani. Loꞌo juaꞌa̱ nu nguꞌ msu nu ndiꞌi̱ tsoꞌo ti ni, loꞌo cusubi Cristo jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, la cuiꞌ juaꞌa̱ caca nguꞌ biꞌ msu jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi.
22 Pois o escravo, que foi chamado pelo Senhor, conquistou a liberdade do Senhor. Da mesma forma, quem era livre por ocasião do chamado, fez-se escravo de Cristo.
23 Quiñaꞌa̱ tsa chaꞌ tsoꞌo nguaꞌni ycuiꞌ Ndyosi cuentya jiꞌna, chaꞌ ngulaá ma̱ jiꞌi̱ nu xñaꞌa̱; biꞌ chaꞌ ná ta ma̱ chacuayáꞌ jiꞌi̱ ñati̱ chalyuu ti nu ntiꞌ cuaꞌa jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ ná tyiꞌi̱ tsoꞌo ti ma̱.
23 Por alto preço fostes comprados, não vos torneis escravos de homens.
24 Cuꞌma̱ tyaꞌa ngusñi na chaꞌ jiꞌi̱ Cristo, ndiꞌya̱ clyacua tiꞌ scaa ma̱: ngaꞌa̱ chaꞌ tyiꞌi̱ ma̱ chalyuu ñiꞌya̱ nu ndiꞌi̱ ti ma̱ nu loꞌo ngusubi Jesús jiꞌi̱ ma̱ tya clyo, ñaꞌa̱ ti tya xñi tsoꞌo ti ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi.
24 Irmãos, cada um permaneça diante de Deus na condição em que estava quando Deus o chamou.
25 Bilya ta ycuiꞌ nu Xuꞌna na chaꞌ loꞌo naꞌ ñiꞌya̱ cuaꞌni ñati̱ nu ntucua ycuiꞌ ti, si caja clyoꞌo nguꞌ, si ná caja clyoꞌo nguꞌ; biꞌ chaꞌ cuentya jnaꞌ ti, ta naꞌ xi chaꞌ loꞌo ma̱. Taca xñi ma̱ chaꞌ jnaꞌ, xquiꞌya chaꞌ loꞌo naꞌ nguaꞌni tyaꞌna tiꞌ Ni ꞌna; biꞌ chaꞌ ndyuꞌni naꞌ cña jiꞌi̱ Ni.
25 A respeito das pessoas virgens, não tenho mandamento do Senhor; porém, dou o meu conselho, como homem que recebeu da misericórdia do Senhor a graça de ser digno de confiança.
26 Lye tsa laca chalyuu juani, ndyacua tsa chaꞌ tiꞌí jiꞌna; biꞌ chaꞌ tsoꞌo la si tyanu na ñiꞌya̱ nu ndiꞌi̱ ti na, ntiꞌ naꞌ.
26 Julgo, pois, em razão das dificuldades presentes, ser conveniente ao homem ficar assim como é.
27 Si ntsuꞌu clyoꞌo ma̱, tyiꞌi̱ tsoꞌo ma̱ loꞌo lacua, ná culoꞌo ma̱ jiꞌi̱; si ndiꞌi̱ ma̱ ycuiꞌ ti ma̱, ná culana ma̱ jiꞌi̱ ñiꞌya̱ nu caca clyoꞌo ma̱, ntiꞌ naꞌ.
27 Estás casado? Não procures desligar-te. Não estás casado? Não procures mulher.
28 Pana la cuiꞌ ti chaꞌ, siꞌi quiꞌya laca masi caja clyoꞌo ma̱; loꞌo juaꞌa̱ sca nu cunaꞌa̱ nu bilya caja clyoꞌo, siꞌi quiꞌya laca masi caja clyoꞌo biꞌ. Tsa biꞌ ti chaꞌ ndube tiꞌ naꞌ jiꞌi̱ ma̱, lcaa ñaꞌa̱ chaꞌ tiꞌí nu caca jiꞌi̱ ma̱ nde loo la su ndiꞌi̱ ma̱ chalyuu. Ná ntiꞌ naꞌ chaꞌ quiñaꞌa̱ tsa chaꞌ tiꞌí tyacua jiꞌi̱ ma̱ xquiꞌya chaꞌ ntsuꞌu clyoꞌo ma̱, xquiꞌya chaꞌ ndiꞌi̱ sñiꞌ ma̱ liꞌ.
28 Mas, se queres casar-te, não pecas; assim como a jovem que se casa não peca. Todavia, padecerão a tribulação da carne; e eu quisera poupar-vos.
29 Cuꞌma̱ tyaꞌa ngusñi na chaꞌ jiꞌi̱ Jesús, ndiꞌya̱ laca chaꞌ nu ta naꞌ loꞌo ma̱: Tya xti tya tyempo tya lijya̱ jiꞌna chalyuu. Biꞌ chaꞌ cuaꞌni yala ma̱ su ndiꞌi̱ ma̱ chalyuu; masi ntsuꞌu clyoꞌo ma̱, siꞌi xcuiꞌ chaꞌ jiꞌi̱ clyoꞌo ma̱ tyuꞌu tyiquee ma̱;
29 Mas eis o que vos digo, irmãos: o tempo é breve. O que importa é que os que têm mulher vivam como se a não tivessem;
30 masi nxiꞌya ma̱, ná ñacui̱ ma̱ chaꞌ xñiꞌi̱ tiꞌ ma̱; masi nxtyí ma̱, ná ñacui̱ ma̱ chaꞌ chaa tsa tiꞌ ma̱; masi cuiꞌya ma̱ sca yuꞌba, ná culacua tiꞌ ma̱ chaꞌ tsa cuꞌ ti na jiꞌi̱ ma̱ laca biꞌ;
30 os que choram, como se não chorassem; os que se alegram, como se não se alegrassem; os que compram, como se não possuíssem;
31 masi ntsuꞌu tsa chaꞌ tsoꞌo jiꞌi̱ ma̱ nde chalyuu, ná culiji tsa ma̱ tyempo jiꞌi̱ ma̱ xquiꞌya chaꞌ tsoꞌo biꞌ. Cua lijya̱ ti tye tyucui ñaꞌa̱ chalyuu, loꞌo juaꞌa̱ lcaa na nu ntsuꞌu chalyuu ngaꞌa̱ chaꞌ tye chaꞌ biꞌ.
31 os que usam deste mundo, como se dele não usassem. Porque a figura deste mundo passa.
32 Cua ntiꞌ naꞌ chaꞌ ná caca xaꞌ la chaꞌ jiꞌi̱ ma̱, chaꞌ juaꞌa̱ xquiꞌya chaꞌ biꞌ ná caca cuaꞌni tsoꞌo ma̱ cña. Cuꞌma̱ nguꞌ quiꞌyu nu bilya caja clyoꞌo ma̱, taca cuaꞌni ma̱ tsa lo ti cña jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi liꞌ; cuaꞌni ma̱ ñiꞌya̱ nu ntiꞌ ycuiꞌ nu Xuꞌna na chaꞌ cuaꞌni na liꞌ.
32 Quisera ver-vos livres de toda preocupação. O solteiro cuida das coisas que são do Senhor, de como agradar ao Senhor.
33 Pana nu cuꞌma̱ nu ntsuꞌu clyoꞌo ma̱, cua ntsuꞌu tsa cña jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ caja ñiꞌya̱ nu tyiji̱ yuꞌu jiꞌi̱ ma̱ chalyuu, chaꞌ cuaꞌni ma̱ ñiꞌya̱ nu tsoꞌo la ntiꞌ clyoꞌo ma̱. Tucua lo chaꞌ ntsuꞌu tyiquee ma̱ liꞌ.
33 O casado preocupa-se com as coisas do mundo, procurando agradar à sua esposa.
34 Loꞌo juaꞌa̱ cuꞌma̱ nguꞌ cunaꞌa̱ nu ntucua ycuiꞌ ti, loꞌo juaꞌa̱ nu cuañiꞌ nu bilya caja clyoꞌo, taca cuaꞌni ma̱ tsa lo ti cña jiꞌi̱ ycuiꞌ nu Xuꞌna na; juaꞌa̱ caca ma̱ ñati̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi tyucui ñaꞌa̱ tsaca ma̱, tyucui tyiquee ma̱. Pana nu cuꞌma̱ nu cua ntsuꞌu clyoꞌo ma̱, cua ntsuꞌu tsa chaꞌ ndube tiꞌ ma̱ chaꞌ caja ñiꞌya̱ nu tyiji̱ yuꞌu jiꞌi̱ ma̱ chalyuu, chaꞌ cuaꞌni ma̱ ñiꞌya̱ nu tsoꞌo la ntiꞌ clyoꞌo ma̱.
34 A mesma diferença existe com a mulher solteira ou a virgem. Aquela que não é casada cuida das coisas do Senhor, para ser santa no corpo e no espírito; mas a casada cuida das coisas do mundo, procurando agradar ao marido.
35 Ntiꞌ tsa naꞌ chaꞌ xtyucua naꞌ jiꞌi̱ cuꞌma̱, biꞌ chaꞌ nda naꞌ chaꞌ biꞌ loꞌo ma̱. Siꞌi na ndacaꞌa naꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ ná caja clyoꞌo ma̱, chaꞌ ntsuꞌu chaꞌ cuaꞌni ma̱ ñiꞌya̱ nu tsoꞌo la cuentya jiꞌi̱ sa scaa ma̱. Na cua ntiꞌ naꞌ chaꞌ tyucui tyiquee ma̱ cuaꞌni ma̱ cña jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, loꞌo liꞌ ná caja nu cuaꞌni ñuꞌu̱ tyucui̱i̱ nu cua nguluꞌu Jesús jiꞌi̱ ma̱.
35 Digo isto para vosso proveito, não para vos estender um laço, mas para vos ensinar o que melhor convém, o que vos poderá unir ao Senhor sem partilha.
36 Tsoꞌo si ta sti nu cunaꞌa̱ cuañiꞌ chacuayáꞌ caja clyoꞌo sñiꞌ, siꞌi quiꞌya laca biꞌ. Cua ndyalaa tiꞌ choꞌ, cua la cuiꞌ tyempo caja clyoꞌo. Ngaꞌa̱ chaꞌ cuaꞌni sti nu cunaꞌa̱ ñiꞌya̱ nu tsoꞌo la ntiꞌ yu cuentya jiꞌi̱ sñiꞌ; ná ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi̱, masi caja clyoꞌo sñiꞌ.
36 Se alguém julga que é inconveniente para a sua filha ultrapassar a idade de casar-se e que é seu dever casá-la, faça-o como quiser: não há falta alguma em fazê-la casar-se.
37 Pana la cuiꞌ ti tsoꞌo cuaꞌni xaꞌ la nguꞌ tyaꞌa ma̱, nu tsoꞌo la ntiꞌ masi ná caja clyoꞌo sñiꞌ tsiyaꞌ ti. Ná tsoꞌo si tatsaa nguꞌ jiꞌi̱ sca ñati̱ chaꞌ ta jiꞌi̱ sñiꞌ chaꞌ caja clyoꞌo loꞌo sñiꞌ nguꞌ. Ntsuꞌu chacuayáꞌ jiꞌi̱ sca ñati̱ chaꞌ cuaꞌni ñiꞌya̱ nu tsoꞌo la ntiꞌ yu cuentya jiꞌi̱ sñiꞌ yu.
37 Mas aquele que, sem nenhum constrangimento e com perfeita liberdade de escolha, tiver tomado no seu coração a decisão de guardar a sua filha virgem, procede bem.
38 Juaꞌa̱ laca chaꞌ cuentya jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ cuañiꞌ tyaꞌa ma̱; tsoꞌo si ta ma̱ jiꞌi̱ sñiꞌ ma̱ chaꞌ caja clyoꞌo loꞌo xaꞌ ñati̱, loꞌo juaꞌa̱ sca ti cuayáꞌ tsoꞌo nduꞌni ñati̱ nu ná nda jiꞌi̱, ntiꞌ naꞌ.
38 Em suma, aquele que casa a sua filha faz bem; e aquele que não a casa, faz ainda melhor.
39 Cuꞌma̱ nguꞌ cunaꞌa̱ nu cua ngujui clyoꞌo ma̱, ná ntsuꞌu chacuayáꞌ caja clyoꞌo loꞌo chaca ñati̱ laja loꞌo tya luꞌú clyoꞌo ma̱. Sca ti si cua ngujuii nu quiꞌyu jiꞌi̱ ma̱, ca liꞌ ntsuꞌu chacuayáꞌ caja clyoꞌo ma̱ chaca quiyaꞌ. Taca caja clyoꞌo ma̱ liꞌ chaca quiyaꞌ loꞌo cua ñaꞌa̱ ca nu quiꞌyu nu ntiꞌ ma̱, sca ti si loꞌo yu biꞌ laca ñati̱ tyaꞌa ngusñi na chaꞌ jiꞌi̱ Jesús.
39 A mulher está ligada ao marido enquanto ele viver. Mas, se morrer o marido, ela fica livre e poderá casar-se com quem quiser, contanto que seja no Senhor.
40 Pana ntiꞌ naꞌ chaꞌ tsoꞌo la tyuꞌu tyiquee ma̱ si ná caja clyoꞌo ma̱, si tyanu ma̱ ycuiꞌ ti ma̱. Juaꞌa̱ nclyacua tiꞌ naꞌ, chaꞌ Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi nacui̱ ꞌna chaꞌ chcuiꞌ naꞌ juaꞌa̱, ntiꞌ naꞌ.
40 Contudo, na minha opinião, ela será mais feliz se permanecer como está. E creio que também eu tenho o Espírito de Deus.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar 1 Coríntios 7, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.