1 Coríntios 1
Chaʼ tsoʼo nu nchcuiʼ jiʼi̱ Jesucristo nu xuʼna na (CTANT) vs ARC
1 Pablo laca naꞌ nu nscua̱ quityi re, loꞌo juaꞌa̱ stuꞌba ti ntucua naꞌ loꞌo Sóstenes tyaꞌa ndyuꞌni naꞌ cña. Chacuayáꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi ndyaꞌa̱ naꞌ nchcuiꞌ naꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Jesucristo loꞌo lcaa ñati̱.
1 Paulo (chamado apóstolo de Jesus Cristo, pela vontade de Deus) e o irmão Sóstenes,
2 Nscua naꞌ quityi re chaꞌ ca̱a̱ slo cuꞌma̱, nguꞌ taju ñati̱ jiꞌi̱ Jesucristo nu ndiꞌi̱ ma̱ nde quichi̱ Corinto. Xquiꞌya Jesucristo cua ngusubi Ni jiꞌi̱ ma̱, loꞌo juani laca ma̱ ñati̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni; ngaꞌa̱ chaꞌ tyiꞌu tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ Ni lcua ti lo cña nu nduꞌni ma̱ su ndiꞌi̱ ma̱ chalyuu. Stuꞌba chaꞌ jiꞌi̱ ma̱ loꞌo cua ñaꞌa̱ ca ñati̱ nu nduꞌni tlyu jiꞌi̱ Jesucristo nu Xuꞌna na tyucui ñaꞌa̱ chalyuu, chaꞌ ñiꞌya̱ laca Ni Xuꞌna na, juaꞌa̱ laca Ni Xuꞌna nguꞌ biꞌ.
2 à igreja de Deus que está em Corinto, aos santificados em Cristo Jesus, chamados santos, com todos os que em todo lugar invocam o nome de nosso Senhor Jesus Cristo, Senhor deles e nosso:
3 Ndiꞌya̱ ntiꞌ naꞌ: chaꞌ ñaꞌa̱ ti cuaꞌni ycuiꞌ Ndyosi Sti na chaꞌ tsoꞌo loꞌo ma̱, chaꞌ cuaꞌni Ni chaꞌ ti̱ ti tyiꞌi̱ tyiquee ma̱ xquiꞌya Jesucristo nu Xuꞌna na.
3 graça e paz, da parte de Deus, nosso Pai, e do Senhor Jesus Cristo.
4 Lcaa tsa̱ nda naꞌ xlyaꞌbe jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi xquiꞌya cuꞌma̱, chaꞌ cua nda Ni chaꞌ tsoꞌo loꞌo ma̱ xquiꞌya Jesucristo.
4 Sempre dou graças ao meu Deus por vós pela graça de Deus que vos foi dada em Jesus Cristo.
5 Ntsuꞌu tsa chaꞌ nu cua nda ycuiꞌ Ndyosi loꞌo ma̱, chaꞌ cua ngua stuꞌba chaꞌ jiꞌi̱ ma̱ loꞌo Cristo; biꞌ laca chaꞌ nu ntsuꞌu neꞌ cresiya jiꞌi̱ ma̱ juani. Biꞌ chaꞌ cua jlo tsoꞌo tiꞌ ma̱ lcaa chaꞌ nu jiꞌi̱ Jesús, loꞌo juaꞌa̱ nchca jiꞌi̱ ma̱ nchcuiꞌ ma̱ chaꞌ biꞌ loꞌo ñati̱.
5 Porque em tudo fostes enriquecidos nele, em toda a palavra e em todo o conhecimento
6 Juaꞌa̱ nchca cuayáꞌ tiꞌ xaꞌ ñati̱ chaꞌ liñi laca chaꞌ nu ngusñi ma̱ jiꞌi̱ Jesús, chaꞌ cua naꞌa̱ nguꞌ lcaa cña nu nduꞌni ma̱ su ndiꞌi̱ ma̱ chalyuu.
6 (como foi mesmo o testemunho de Cristo confirmado entre vós).
7 Ná sca chaꞌ lyiji jiꞌi̱ ma̱ neꞌ cresiya jiꞌi̱ ma̱; lcaa cña nchca jiꞌi̱ ma̱ tyempo juani, xquiꞌya chaꞌ ndu̱ tsa tiꞌ ma̱ chaꞌ ca̱a̱ Jesucristo nu Xuꞌna na chaca quiyaꞌ.
7 De maneira que nenhum dom vos falta, esperando a manifestação de nosso Senhor Jesus Cristo,
8 Ycuiꞌ Jesús laca nu cuaꞌni chaꞌ tyanu tachaa chaꞌ neꞌ cresiya jiꞌi̱ ma̱ ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu tye chalyuu jiꞌi̱ ma̱. Loꞌo liꞌ ná ntsuꞌu quiꞌya nu sta ycuiꞌ Ndyosi hichu̱ꞌ ma̱ loꞌo ca̱a̱ Jesucristo nu Xuꞌna na chaꞌ cuaꞌni cuayáꞌ Ni jiꞌi̱ ñati̱ chalyuu.
8 o qual vos confirmará também até ao fim, para serdes irrepreensíveis no Dia de nosso Senhor Jesus Cristo.
9 Ycuiꞌ Ndyosi nduꞌni cña, lcaa cña nu cua nacui̱ Ni chaꞌ cuaꞌni Ni; biꞌ laca nu ngusubi jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ caca stuꞌba chaꞌ jiꞌi̱ ma̱ loꞌo Jesucristo nu Xuꞌna na, nu sca ti Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi.
9 Fiel é Deus, pelo qual fostes chamados para a comunhão de seu Filho Jesus Cristo, nosso Senhor.
10 Cuꞌma̱ tyaꞌa ngusñi na chaꞌ jiꞌi̱ Cristo, chcuiꞌ naꞌ loꞌo cuꞌma̱ juani chacuayáꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Jesucristo nu Xuꞌna na, chaꞌ caca stuꞌba chaꞌ jiꞌi̱ lcaa cuꞌma̱ loꞌo tyaꞌa ma̱, chaꞌ ná chcuiꞌ ma̱ tucua lo chaꞌ. Tsoꞌo ti tyiꞌi̱ ma̱ loꞌo tyaꞌa ma̱, sca ti chaꞌ culacua tiꞌ ma̱, sca ti chaꞌ tyuꞌu tyiquee ma̱.
10 Rogo-vos, porém, irmãos, pelo nome de nosso Senhor Jesus Cristo, que digais todos uma mesma coisa e que não haja entre vós dissensões; antes, sejais unidos, em um mesmo sentido e em um mesmo parecer.
11 Tsubiꞌ ti ngujui chaꞌ jnaꞌ, nu loꞌo nacui̱ nguꞌ tyaꞌa Cloé ꞌna chaꞌ ntsuꞌu tsa chaꞌ cusu̱u̱ jiꞌi̱ ma̱ loꞌo tyaꞌa ma̱, chaꞌ ná stuꞌba chaꞌ jiꞌi̱ ma̱ loꞌo tyaꞌa ma̱;
11 Porque a respeito de vós, irmãos meus, me foi comunicado pelos da família de Cloe que há contendas entre vós.
12 xaꞌ ñaꞌa̱ nchcuiꞌ sa scaa ma̱. Ntsuꞌu sca taju jiꞌi̱ ma̱ nu nacui̱: “Jiꞌi̱ Pablo ngusñi ya chaꞌ”; chaca taju jiꞌi̱ ma̱ nacui̱: “Ñati̱ jiꞌi̱ Apolos laca ya”; juaꞌa̱ tya xaꞌ la nguꞌ taju jiꞌi̱ ma̱ nacui̱ nguꞌ: “Ñati̱ jiꞌi̱ Pedro laca ya”; juaꞌa̱ tya xaꞌ la nguꞌ nacui̱: “Ñati̱ jiꞌi̱ Cristo laca ya”.
12 Quero dizer, com isso, que cada um de vós diz: Eu sou de Paulo, e eu, de Apolo, e eu, de Cefas, e eu, de Cristo.
13 ¿Ha tyu̱u̱ tyaꞌa nu laca Cristo ntsuꞌu chalyuu chaꞌ cuaꞌni lyaá jiꞌi̱ ma̱ lacua? ¿Ha jnaꞌ nu ngujuiꞌi̱ caꞌa̱ nguꞌ ꞌna lo crusi chaꞌ cajaa naꞌ xquiꞌya cuꞌma̱? ¿Ha cuentya jnaꞌ cua ntyucuatya ma̱?
13 Está Cristo dividido? Foi Paulo crucificado por vós? Ou fostes vós batizados em nome de Paulo?
14 Ni tsaca ma̱ ná ntyucuatya naꞌ jiꞌi̱ ma̱. Tsoꞌo juaꞌa̱ ntiꞌ naꞌ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ siꞌi naꞌ laca̱ nu nguaꞌni jiꞌi̱, masi ntsuꞌu tucua tyaꞌa ti nguꞌ nu cua ntyucuatya naꞌ jiꞌi̱, yu Crispo loꞌo yu Gayo.
14 Dou graças a Deus, porque a nenhum de vós batizei, senão a Crispo e a Gaio;
15 Ná ca ñacui̱ nguꞌ chaꞌ cua ntyucuatya ma̱ cuentya jnaꞌ lacua.
15 para que ninguém diga que fostes batizados em meu nome.
16 Tyuꞌu chaꞌ clyu tiꞌ jiꞌi̱ ma̱, ndyiꞌu tiꞌ naꞌ chaꞌ loꞌo jiꞌi̱ yu Estéfanas, loꞌo jiꞌi̱ nguꞌ tyaꞌa ndiꞌi̱ yu, cua ntyucuatya naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ; pana ná ntsuꞌu tiꞌ naꞌ si cua ntyucuatya naꞌ jiꞌi̱ xaꞌ la nguꞌ.
16 E batizei também a família de Estéfanas; além destes, não sei se batizei algum outro.
17 Siꞌi chaꞌ tyucuatya naꞌ jiꞌi̱ ñati̱ nda ycuiꞌ Ndyosi cña ꞌna lijya̱a̱; cua ngulo Ni cña ꞌna chaꞌ tsaꞌa̱ chcui̱ꞌ chaꞌ tsoꞌo nu ntsuꞌu jiꞌi̱ Jesús loꞌo ñati̱. Siꞌi na lijya̱ naꞌ loꞌo quiñaꞌa̱ tsa chaꞌ nu culo hique ti naꞌ, ñiꞌya̱ nchcuiꞌ ñati̱ chalyuu nu nchca tsa jiꞌi̱; si juaꞌa̱, ná ca cuayaꞌ tiꞌ ñati̱ ñiꞌya̱ ngua chaꞌ tlyu nu nguaꞌni Cristo loꞌo ngujuii yu lo crusi.
17 Porque Cristo enviou-me não para batizar, mas para evangelizar; não em sabedoria de palavras, para que a cruz de Cristo se não faça vã.
18 Ñati̱ nu ngunuꞌu̱ chalyuu jiꞌi̱ xquiꞌya chaꞌ cuxi nu nduꞌni nguꞌ, ná nchca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ biꞌ tsiyaꞌ ti; na nxtyí loꞌo ti nguꞌ jiꞌna si chcuiꞌ na loꞌo nguꞌ ñiꞌya̱ ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ Cristo, chaꞌ ngujuii yu lo crusi xquiꞌya na chaꞌ cuityi̱ Ni quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌna. Pana nu na ni, nu clyaá na jiꞌi̱ quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌna xquiꞌya Cristo, tlyu tsa cña nguaꞌni ycuiꞌ Ndyosi, juaꞌa̱ ntiꞌ na.
18 Porque a palavra da cruz é loucura para os que perecem; mas para nós, que somos salvos, é o poder de Deus.
19 Ntsuꞌu sca chaꞌ nu nscua lo quityi cusuꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu nchcuiꞌ ndiꞌya̱:
19 Porque está escrito: Destruirei a sabedoria dos sábios e aniquilarei a inteligência dos inteligentes.
20 ¿Ni cña tsoꞌo cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nduꞌni ñati̱ nu nchca tsa jiꞌi̱ lacua? ¿Ni cña nduꞌni nguꞌ nu ngua tsaꞌa̱ tsoꞌo ti? ¿Ni cña nduꞌni nguꞌ nu nchca tsa nchcuiꞌ lacua? Sca ti nde chalyuu cuaꞌnijoꞌo cña biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ. Cua nacui̱ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌna chaꞌ ná tsoꞌo tsiyaꞌ ti sca chaꞌ nu ngua tsaꞌa̱ ñati̱ chalyuu ti, chaꞌ tonto laca biꞌ.
20 Onde está o sábio? Onde está o escriba? Onde está o inquiridor deste século? Porventura, não tornou Deus louca a sabedoria deste mundo?
21 Nguaꞌni Ni chaꞌ ná caja ñiꞌya̱ tyuloo ñati̱ chalyuu jiꞌi̱ Ni chaꞌ hique ti nguꞌ; juaꞌa̱ tsoꞌo la, ngua tiꞌ ycuiꞌ Ndyosi. Pana nduꞌni lyaá Ni jiꞌi̱ ñati̱ nu xñi chaꞌ jiꞌi̱ Ni; la cuiꞌ chaꞌ nu ndachaꞌ na jiꞌi̱ nguꞌ, masi chaꞌ tonto nchcuiꞌ na, nacui̱ nguꞌ liꞌ.
21 Visto como, na sabedoria de Deus, o mundo não conheceu a Deus pela sua sabedoria, aprouve a Deus salvar os crentes pela loucura da pregação.
22 Cua ntiꞌ nguꞌ judío chaꞌ cuaꞌni na sca chaꞌ tlyu slo nguꞌ, chaꞌ jlya tiꞌ nguꞌ chaꞌ nu chcuiꞌ na loꞌo liꞌ; cuati nu nguꞌ xaꞌ tsuꞌ ni, cua ntiꞌ nguꞌ chaꞌ tsoꞌo tsa jlo tiꞌ na lcaa chaꞌ loꞌo chcuiꞌ na loꞌo nguꞌ.
22 Porque os judeus pedem sinal, e os gregos buscam sabedoria;
23 Pana nu na ni, ndachaꞌ na jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Cristo nu cua ngujuii lo crusi chaꞌ cuaꞌni lyaá jiꞌna. Liꞌ chiyaꞌa̱ ntiꞌ nguꞌ judío loꞌo ndyuna nguꞌ chaꞌ nu nchcuiꞌ na re; loꞌo juaꞌa̱ nguꞌ xaꞌ tsuꞌ, chaꞌ tonto nchcuiꞌ na ntiꞌ nguꞌ biꞌ, siꞌi chaꞌ biꞌ tsiyaꞌ ti ntiꞌ nguꞌ biꞌ.
23 mas nós pregamos a Cristo crucificado, que é escândalo para os judeus e loucura para os gregos.
24 Pana xaꞌ ñaꞌa̱ ntiꞌ lcaa tyaꞌa na nu cua ngusubi ycuiꞌ Ndyosi jiꞌna, masi laca na nguꞌ judío, masi laca na nguꞌ xaꞌ tsuꞌ. Sca ti chaꞌ jiꞌi̱ Cristo nchcuiꞌ na, chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Cristo ntsuꞌu lcaa chacuayáꞌ, lcaa chaꞌ tsoꞌo nu cua ntiꞌ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ na.
24 Mas, para os que são chamados, tanto judeus como gregos, lhes pregamos a Cristo, poder de Deus e sabedoria de Deus.
25 Tsoꞌo tsa ndyuꞌu cua ñaꞌa̱ ca chaꞌ nu nchcuiꞌ ycuiꞌ Ndyosi, masi ñacui̱ ñati̱ chalyuu chaꞌ tonto tsa laca chaꞌ biꞌ; pana cuxi la ndyuꞌu lcaa chaꞌ tlyu nu nda ñati̱ chalyuu nu nchca tsa jiꞌi̱, ntiꞌ nguꞌ. La cuiꞌ juaꞌa̱ nguula la cña ndyaca, cua ñaꞌa̱ ca cña nu nduꞌni ycuiꞌ Ndyosi, masi ñacui̱ nguꞌ chaꞌ ná nchca jiꞌi̱ Ni; pana cuxi la cña ndyaca nu nduꞌni ycuiꞌ ca ñati̱.
25 Porque a loucura de Deus é mais sábia do que os homens; e a fraqueza de Deus é mais forte do que os homens.
26 Cuꞌma̱ tyaꞌa ngusñi na chaꞌ jiꞌi̱ Cristo, tyiꞌu tiꞌ ma̱ juani ñiꞌya̱ ñaꞌa̱ ñati̱ ngua ma̱ tya clyo, nu loꞌo ngusubi ca ti Ni jiꞌi̱ ma̱: sca tucua ti ma̱ nu nchca tsa jiꞌi̱ ma̱; siꞌi ñati̱ tlyu laca ma̱, siꞌi ñati̱ culiyaꞌ laca ma̱ su ndiꞌi̱ ma̱ chalyuu, sca tucua ti cuꞌma̱ nu tsoꞌo laca xi jiꞌi̱ ma̱.
26 Porque vede, irmãos, a vossa vocação, que não são muitos os sábios segundo a carne, nem muitos os poderosos, nem muitos os nobres que são chamados.
27 La cuiꞌ cuꞌma̱ nu nacui̱ nguꞌ chaꞌ ná tsoꞌo ma̱ tsiyaꞌ ti, nu juani laca ma̱ ñati̱ nu ntiꞌ la ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱. Juaꞌa̱ cua ntiꞌ ycuiꞌ Ndyosi ta chaꞌ tyujuꞌu tiꞌ jiꞌi̱ ñati̱ nu nchca tsa chcuiꞌ, ntiꞌ ycuiꞌ nguꞌ; biꞌ chaꞌ cua ngusubi Ni jiꞌi̱ cuꞌma̱, masi ñati̱ tiꞌi laca ma̱. Loꞌo juaꞌa̱ nduꞌni Ni chaꞌ tyujuꞌu tiꞌ ñati̱ nu tlyu tsa cña nchca jiꞌi̱, ntiꞌ ycuiꞌ nguꞌ; biꞌ chaꞌ ngusubi Ni jiꞌi̱ cuꞌma̱ nu ná nchca lye jiꞌi̱ ma̱.
27 Mas Deus escolheu as coisas loucas deste mundo para confundir as sábias; e Deus escolheu as coisas fracas deste mundo para confundir as fortes.
28 Nduꞌni Ni chaꞌ ngaꞌaa nchca chcuiꞌ tsiyaꞌ ti nu ñati̱ nu ndulo tsa jiꞌi̱ ycuiꞌ ca; biꞌ chaꞌ nsubi Ni jiꞌi̱ nguꞌ tiꞌi, nsubi Ni jiꞌi̱ nguꞌ nu nxtyí loꞌo ñati̱ jiꞌi̱, nsubi Ni jiꞌi̱ nguꞌ nu ná sca na ntsuꞌu jiꞌi̱ tsiyaꞌ ti, biꞌ nguꞌ laca nu nsubi ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ chaꞌ caca nguꞌ ñati̱ jiꞌi̱.
28 E Deus escolheu as coisas vis deste mundo, e as desprezíveis, e as que não são para aniquilar as que são;
29 Juaꞌa̱ ca cuayáꞌ tiꞌ lcaa na chaꞌ ná tsoꞌo si cuaꞌni tyucuaa tiꞌ na jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ na, si ndube tiꞌ na jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi.
29 para que nenhuma carne se glorie perante ele.
30 Ndiꞌya̱ laca chaꞌ: cua nacui̱ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ caca stuꞌba chaꞌ jiꞌna loꞌo Jesucristo, loꞌo juaꞌa̱ cua nda Ni jiꞌi̱ Jesucristo jiꞌna. Masi ná nchca jiꞌna, pana nu Jesucristo ni, lcaa chaꞌ nchca jiꞌi̱ ycuiꞌ. Xquiꞌya nu Jesús biꞌ nchca tsoꞌo cresiya jiꞌna ñati̱ cuxi na cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi; xquiꞌya Jesús taca caca na ñati̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, chaꞌ Jesús laca nu nguaꞌni lyaá jiꞌna jiꞌi̱ nu cuxi.
30 Mas vós sois dele, em Jesus Cristo, o qual para nós foi feito por Deus sabedoria, e justiça, e santificação, e redenção;
31 Biꞌ chaꞌ cuaꞌni na ndiꞌya̱, ñiꞌya̱ nu nscua lo quityi cusuꞌ: “Si ntiꞌ na chcuiꞌ na loꞌo xaꞌ ñati̱ cuentya jiꞌi̱ sca chaꞌ tlyu, liꞌ tsoꞌo la si chcuiꞌ na jiꞌi̱ chaꞌ tlyu nu nguaꞌni ycuiꞌ nu Xuꞌna na”. Juaꞌa̱ nacui̱ quityi biꞌ.
31 para que, como está escrito: Aquele que se gloria, glorie-se no Senhor.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar 1 Coríntios 1, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.