1 Coríntios 14

Chaʼ tsoʼo nu nchcuiʼ jiʼi̱ Jesucristo nu xuʼna na (CTANT) vs NVI

Sair da comparação
NVI Nova Versão Internacional
1 Cuaꞌni ma̱ chaꞌ xcuiꞌ tsoꞌo tyuꞌu tyiquee ma̱ ñaꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ ma̱ lacua. Loꞌo juaꞌa̱ jña ma̱ chacuayáꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ taca cuaꞌni ma̱ la cuiꞌ cña nu nda Xtyiꞌi ycuiꞌ Ni jiꞌna. Pana loꞌo chaca cña ntsuꞌu nu ndulo tsa jiꞌi̱ ma̱, chaꞌ ca tsaꞌa̱ ma̱ ta ma̱ chaꞌ loꞌo ñati̱, lcaa ñaꞌa̱ chaꞌ nu cua ntiꞌ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ ta Ni loꞌo nguꞌ biꞌ.
1 Sigam o caminho do amor e busquem com dedicação os dons espirituais, principalmente o dom de profecia.
2 Sca ñati̱ nu nchcuiꞌ chaꞌcña jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱ laja loꞌo ndyuꞌu tiꞌi̱ ti ma̱ ni, siꞌi loꞌo cuꞌma̱ nchcuiꞌ yu, chaꞌ ná nchca cuayáꞌ tiꞌ ma̱ ni chaꞌ nda yu; sca ti loꞌo ycuiꞌ Ndyosi nchcuiꞌ yu biꞌ, chaꞌ Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi nduꞌni chaꞌ ta yu sca chaꞌ nu ná ngaꞌa̱ chaꞌ cuna nguꞌ tyaꞌa ma̱.
2 Pois quem fala em língua não fala aos homens, mas a Deus. De fato, ninguém o entende; em espírito fala mistérios.
3 Xaꞌ la ñati̱ nu ndachaꞌ liñi sca chaꞌ nu nda Ni loꞌo nguꞌ, loꞌo cuꞌma̱ nchcuiꞌ ñati̱ biꞌ. Taca xtyucua nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ taquiyaꞌ tsoꞌo la ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ Ni, taca cuaꞌni nguꞌ chaꞌ tyatí̱ la tyiquee ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ; juaꞌa̱ taca cuaꞌni nguꞌ chaꞌ tyiꞌi̱ ti̱ ti tyiquee ma̱ liꞌ.
3 Mas quem profetiza o faz para a edificação, encorajamento e consolação dos homens.
4 Tsoꞌo tsa cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ ca nguꞌ nu nchca nchcuiꞌ chaꞌcña jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱, chaꞌ ndyatí̱ la tiꞌ tyiquee ycuiꞌ ca nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi; pana tsoꞌo la nduꞌni ñati̱ nu ndachaꞌ liñi sca chaꞌ nu cua nda ycuiꞌ Ndyosi loꞌo ñati̱ biꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ, chaꞌ nduꞌni nguꞌ chaꞌ tyatí̱ la tiꞌ tyiquee lcaa nguꞌ tyaꞌa nduꞌni tlyu ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi.
4 Quem fala em língua a si mesmo se edifica, mas quem profetiza edifica a igreja.
5 Juaꞌa̱ naꞌ, tsoꞌo ntiꞌ naꞌ si lcaa cuꞌma̱ caca chcuiꞌ ma̱ chaꞌcña jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱; pana cña nu ndulo la chaꞌ jiꞌi̱ ma̱ laca si ta ma̱ chaꞌ loꞌo tyaꞌa ma̱, la cuiꞌ chaꞌ nu cua ntiꞌ ycuiꞌ Ndyosi chcuiꞌ Ni loꞌo ma̱. Tsoꞌo la si juaꞌa̱ taca ta ma̱ chaꞌ loꞌo tyaꞌa ma̱; ná ntsuꞌu chaꞌ chcuiꞌ ma̱ chaꞌcña jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱ liꞌ, sca ti ca si ntsuꞌu chaca nguꞌ nu taca jiꞌi̱ xtyacui chaꞌ biꞌ chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ tyaꞌa ndyuꞌu tiꞌi̱ ma̱. Liꞌ tsoꞌo la tyatí̱ tiꞌ tyiquee nguꞌ tyaꞌa ma̱.
5 Gostaria que todos vocês falassem em línguas, mas prefiro que profetizem. Quem profetiza é maior do que aquele que fala em línguas, a não ser que as interprete, para que a igreja seja edificada.
6 Loꞌo tyalaa naꞌ su ndiꞌi̱ ma̱, siꞌi na xtyucua naꞌ jiꞌi̱ ma̱ si xcuiꞌ chaꞌcña jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱ chcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱; taca xtyucua naꞌ jiꞌi̱ ma̱ sca ti si caja sca chaꞌ ꞌna, sca chaꞌ nu cua ntiꞌ ycuiꞌ Ndyosi ta Ni loꞌo ma̱. Sca ti si culuꞌu liñi naꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ ca tsaꞌa̱ tsoꞌo la ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ Ni, juaꞌa̱ taca xtyucua naꞌ jiꞌi̱ ma̱ liꞌ.
6 Agora, irmãos, se eu for visitá-los e falar em línguas, em que lhes serei útil, a não ser que lhes leve alguma revelação, ou conhecimento, ou profecia, ou doutrina?
7 Cua ñaꞌa̱ ca chcua̱ musca, masi cuiꞌchcua̱, masi rube, ngaꞌa̱ chaꞌ culaꞌá tsoꞌo na jiꞌi̱ chaꞌ cuna tsoꞌo nguꞌ ni ji̱i̱ laca nu ndañi biꞌ.
7 Até no caso de coisas inanimadas que produzem sons, tais como a flauta ou a cítara, como alguém reconhecerá o que está sendo tocado, se os sons não forem distintos?
8 Juaꞌa̱ sendaru ni, ná tsaa nguꞌ cusu̱u̱ si ná cañi cui̱i̱ culaꞌá cuiꞌchcua̱ nu xiꞌyane jiꞌi̱ nguꞌ.
8 Além disso, se a trombeta não emitir um som claro, quem se preparará para a batalha?
9 La cuiꞌ juaꞌa̱ laca loꞌo cuꞌma̱, ná caca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ ni chaꞌ ntiꞌ ma̱ ta ma̱ loꞌo nguꞌ si ná liñi chcuiꞌ ma̱ chaꞌcña jiꞌi̱ nguꞌ loꞌo nguꞌ; loꞌo cuiꞌi̱ ti nchcuiꞌ ma̱ si ná nchcuiꞌ ma̱ chaꞌcña juaꞌa̱.
9 Assim acontece com vocês. Se não proferirem palavras compreensíveis com a língua, como alguém saberá o que está sendo dito? Vocês estarão simplesmente falando ao ar.
10 Chañi chaꞌ quiñaꞌa̱ tsa lo chaꞌcña nchcuiꞌ ñati̱ chalyuu, loꞌo juaꞌa̱ ntsuꞌu scaa lo ñati̱ nu nduna sca lo chaꞌcña.
10 Sem dúvida, há diversos idiomas no mundo; todavia, nenhum deles é sem sentido.
11 Pana si ná nduna na sca chaꞌ nu nchcuiꞌ sca ñati̱ slo na, liꞌ culacua tiꞌ na chaꞌ nguꞌ xta laca yu; ná ntsuꞌu chaꞌ jiꞌna loꞌo yu biꞌ liꞌ, masi tyaꞌa quichi̱ tyi na laca yu.
11 Portanto, se eu não entender o significado do que alguém está falando, serei estrangeiro para quem fala, e ele, estrangeiro para mim.
12 Cua jlo tiꞌ naꞌ chaꞌ ntiꞌ tsa ma̱ chaꞌ caca cuaꞌni ma̱ cua ñaꞌa̱ ca cña nu nda Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi jiꞌna; biꞌ chaꞌ jña la ma̱ chacuayáꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ taca jiꞌi̱ ma̱ cuaꞌni ma̱ lcaa lo cña tsoꞌo, cua ñaꞌa̱ ca cña nu xtyucua jiꞌi̱ nguꞌ tyaꞌa ngusñi ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ Jesús ca biꞌ, chaꞌ tyatí̱ la tiꞌ tyiquee nguꞌ.
12 Assim acontece com vocês. Visto que estão ansiosos por terem dons espirituais, procurem crescer naqueles que trazem a edificação para a igreja.
13 Tsoꞌo lacua, si nchca chcuiꞌ na chaꞌcña jiꞌi̱ xaꞌ la ñati̱, pana tsoꞌo la si jña na chacuayáꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ na ni chaꞌ nda na loꞌo nguꞌ.
13 Por isso, quem fala em língua, ore para que a possa interpretar.
14 Ndiꞌya̱ ndyaca si chaꞌcña jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱ chcuiꞌ na nu loꞌo nduꞌni tlyu na jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi: Chañi chaꞌ neꞌ cresiya jiꞌna nchcuiꞌ na loꞌo Ni tuꞌni, pana ni ycuiꞌ na, ná nchca cuayáꞌ tiꞌ na ni chaꞌ nda na.
14 Pois, se oro em língua, meu espírito ora, mas a minha mente fica infrutífera.
15 Ndiꞌya̱ cuaꞌni na loꞌo cuaꞌni tlyu na jiꞌi̱ Ni lacua: Taca chcuiꞌ na loꞌo Ni chaꞌ jiꞌna ti, sca chaꞌ nu ntsuꞌu neꞌ cresiya jiꞌna, pana ngaꞌa̱ chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ na ni chaꞌ nda na slo nguꞌ tyaꞌa na; la cuiꞌ juaꞌa̱ nu loꞌo cula tuꞌba na ji̱i̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, cula tuꞌba na chaꞌ jiꞌna ti tuꞌni, pana loꞌo nduꞌni chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ na ñiꞌya̱ ndyuꞌu chaꞌ nu nchcuiꞌ ji̱i̱ biꞌ.
15 Então, que farei? Orarei com o espírito, mas também orarei com o entendimento; cantarei com o espírito, mas também cantarei com o entendimento.
16 Si ná cuaꞌni na juaꞌa̱, liꞌ ná caja ñiꞌya̱ ñacui̱ nguꞌ chaꞌ: “Juaꞌa̱ caca chaꞌ lacua”, loꞌo ndye nchcuiꞌ na liꞌ. Cua ñaꞌa̱ ca ñati̱ nu ndiꞌi̱ slo na ni, si chaꞌ jiꞌna ti laca chaꞌ nu chcuiꞌ na loꞌo nduꞌni tlyu na jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, ngaꞌaa caja ñiꞌya̱ chcuiꞌ nguꞌ liꞌ, chaꞌ ná nchca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ ni chaꞌ nda na, masi tsoꞌo tsa ta na xlyaꞌbe jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi.
16 Se você estiver louvando a Deus em espírito, como poderá aquele que está entre os não instruídos dizer o "Amém" à sua ação de graças, visto que não sabe o que você está dizendo?
17 Ná tyiqueeꞌ tsoꞌo tsa nchcuiꞌ na loꞌo Ni, pana chaꞌ nu nchcuiꞌ na biꞌ ná xtyucua jiꞌi̱ xaꞌ la nguꞌ tyaꞌa na tsiyaꞌ ti.
17 Pode ser que você esteja dando graças muito bem, mas o outro não é edificado.
18 Tsoꞌo tsa ntiꞌ naꞌ ñaꞌa̱a̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ nchca ꞌna nchcuiꞌ naꞌ chaꞌcña jiꞌi̱ xaꞌ la ñati̱; nchca la jnaꞌ, xti la chaꞌ nchca jiꞌi̱ cuꞌma̱, ntiꞌ naꞌ.
18 Dou graças a Deus por falar em línguas mais do que todos vocês.
19 Pana nu loꞌo ndyuꞌu tiꞌi̱ na chaꞌ cuaꞌni tlyu na jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, ntiꞌ naꞌ chaꞌ tsoꞌo la si chcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ sca tucua ti siꞌyu chaꞌ nu nchca cuayáꞌ tiꞌ ma̱ chaꞌ ca tsaꞌa̱ la ma̱ liꞌ; ná ndulo chaꞌ jiꞌi̱ ma̱ masi chcuiꞌ naꞌ tii mil tyaꞌa siꞌyu chaꞌ nu nchcuiꞌ xaꞌ ñati̱ nu ná nduna ma̱ jiꞌi̱ tsiyaꞌ ti, ná sca chaꞌ laca biꞌ.
19 Todavia, na igreja prefiro falar cinco palavras compreensíveis para instruir os outros a falar dez mil palavras em língua.
20 Cuꞌma̱ tyaꞌa ngusñi na chaꞌ jiꞌi̱ Cristo, tsoꞌo la si ná jlo tiꞌ ma̱ tsiyaꞌ ti na ca laca sca chaꞌ cuxi; ñiꞌya̱ laca nu sube, juaꞌa̱ caca ma̱ chaꞌ ná jlo tiꞌ nguꞌ sube chaꞌ biꞌ. Pana ngaꞌaa culacua tiꞌ ma̱ ñiꞌya̱ nu nclacua tiꞌ nu sube; juani culacua tsoꞌo tiꞌ ma̱, ñiꞌya̱ nclacua tiꞌ nguꞌ cusuꞌ.
20 Irmãos, deixem de pensar como crianças. Com respeito ao mal, sejam crianças; mas, quanto ao modo de pensar, sejam adultos.
21 Ndiꞌya̱ chaꞌ nda quityi cusuꞌ: “Chcuiꞌ naꞌ loꞌo ñati̱ re”, nacui̱ ycuiꞌ Ndyosi, “ta naꞌ jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱ ca xaꞌ nasiyu̱ tyijyuꞌ la chaꞌ ca̱a̱ nguꞌ chcuiꞌ loꞌo nguꞌ re; pana masi cuaꞌni naꞌ juaꞌa̱, ná xñi nguꞌ re chaꞌ ꞌna”. Juaꞌa̱ nacui̱ ycuiꞌ Ndyosi nu Xuꞌna na.
21 Pois está escrito na Lei: "Por meio de homens de outras línguas e por meio de lábios de estrangeiros falarei a este povo, mas, mesmo assim, eles não me ouvirão", diz o Senhor.
22 Ntsuꞌu quiyaꞌ nu nduꞌni Ni chaꞌ caca chcuiꞌ nguꞌ chaꞌcña jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱ chaꞌ cube tiꞌ ñati̱ nu bilya xñi chaꞌ jiꞌi̱ Ni. Ná ntsuꞌu chaꞌ caca juaꞌa̱ xquiꞌya nguꞌ nu cua ngusñi chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni; pana loꞌo ta na sca chaꞌ nu cua nda Ni loꞌo ñati̱, biꞌ laca cuentya jiꞌi̱ nguꞌ tyaꞌa ngusñi na chaꞌ jiꞌi̱ Jesús, siꞌi cuentya jiꞌi̱ ñati̱ nu bilya xñi chaꞌ biꞌ.
22 Portanto, as línguas são um sinal para os descrentes, e não para os que crêem; a profecia, porém, é para os que crêem, e não para os descrentes.
23 Ná tyiqueeꞌ tyalaa xi xaꞌ la ñati̱ ca su ndyuꞌu tiꞌi̱ ma̱, nguꞌ nu bilya xñi chaꞌ jiꞌi̱ Jesús, juaꞌa̱ nguꞌ nu siꞌi tyaꞌa ndyuꞌni tlyu ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi laca nguꞌ. Si tyalaa nguꞌ biꞌ su ndyuꞌu tiꞌi̱ ma̱ tsa tlyu ti, loꞌo liꞌ ñaꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ xcuiꞌ chaꞌcña jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱ nchcuiꞌ ma̱, liꞌ ñacui̱ nguꞌ biꞌ chaꞌ cua ngua loco ma̱.
23 Assim, se toda a igreja se reunir e todos falarem em línguas, e entrarem alguns não instruídos ou descrentes não dirão que vocês estão loucos?
24 Xaꞌ ñaꞌa̱ caca si xcuiꞌ chaꞌ nu cua nda ycuiꞌ Ndyosi loꞌo ma̱ laca chaꞌ nu chcuiꞌ ma̱ loꞌo tyaꞌa ma̱; nu loꞌo tyalaa nguꞌ su ndyuꞌu tiꞌi̱ ma̱, si nguꞌ nu bilya xñi chaꞌ jiꞌi̱ Jesús, nu siꞌi tyaꞌa ndyuꞌni tlyu ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi laca nguꞌ, liꞌ ca tyujuꞌu tiꞌ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌi̱ nguꞌ, nu loꞌo cuna nguꞌ chaꞌ nu nchcuiꞌ ma̱. Liꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ chaꞌ cuxi tsa laca ycuiꞌ nguꞌ,
24 Mas se entrar algum descrente ou não instruído quando todos estiverem profetizando, ele por todos será convencido de que é pecador e por todos será julgado,
25 ycuiꞌ ca ti nguꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ lcaa chaꞌ cuxi nu ntsuꞌu yacu̱ꞌ ti neꞌ cresiya jiꞌi̱ nguꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ tyatu̱ sti̱ꞌ nguꞌ liꞌ chaꞌ cuaꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, ñacui̱ nguꞌ chaꞌ chañi chaꞌ ndiꞌi̱ Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi loꞌo cuꞌma̱.
25 e os segredos do seu coração serão expostos. Assim, ele se prostrará, rosto em terra, e adorará a Deus, exclamando: "Deus realmente está entre vocês! "
26 Cuꞌma̱ tyaꞌa ngusñi na chaꞌ jiꞌi̱ Jesús, ndiꞌya̱ cuaꞌni ma̱ nu loꞌo tyuꞌu tiꞌi̱ ma̱ loꞌo tyaꞌa ma̱: Tyatu̱ tsaca ma̱ chaꞌ cachaꞌ ni ji̱i̱ caca nu cula tuꞌba ma̱ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi; cuati tyatu̱ chaca nu culuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni jiꞌi̱ tyaꞌa ma̱; loꞌo liꞌ chcuiꞌ tsaca nguꞌ sca chaꞌ nu ntiꞌ Ni ta Ni loꞌo ma̱; loꞌo juaꞌa̱ taca ta ma̱ xi chaꞌ loꞌo chaꞌcña jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱, si loꞌo nchca jiꞌi̱ ma̱ xtyacui ma̱ chaꞌ biꞌ, chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ lcaa ñati̱ nu ngaꞌa̱ ca ndacua. Lcaa ñaꞌa̱ nu cuaꞌni ma̱ ntsuꞌu chaꞌ tyatí̱ la tiꞌ tyiquee lcaa ñati̱ tyaꞌa ndyuꞌu tiꞌi̱ ma̱.
26 Portanto, que diremos, irmãos? Quando vocês se reúnem, cada um de vocês tem um salmo, ou uma palavra de instrução, uma revelação, uma palavra em língua ou uma interpretação. Tudo seja feito para a edificação da igreja.
27 Nu loꞌo chcuiꞌ ma̱ chaꞌcña jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱ ni, liꞌ tsoꞌo masi tucua sna tyaꞌa ti ma̱ chcuiꞌ ma̱, sa scaa ti ma̱ chcuiꞌ ma̱ liꞌ. Cuayáꞌ tsa jua ti nguꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ ngaꞌa̱ chaꞌ caja sca nu xtyacui chaꞌ biꞌ, chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ lcaa ma̱;
27 Se, porém, alguém falar em língua, devem falar dois, no máximo três, e alguém deve interpretar.
28 pana si ná caja sca nu xtyacui chaꞌ biꞌ, liꞌ tsoꞌo la masi ná chcuiꞌ ma̱ chaꞌcña jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱ laja loꞌo ndyuꞌu tiꞌi̱ ma̱. Sca ti tsoꞌo si chcuiꞌ ma̱ chaꞌcña biꞌ ca su ntucua ma̱ ycuiꞌ ti ma̱. Sca ti ycuiꞌ Ndyosi caca cuayáꞌ tiꞌ chaꞌ biꞌ liꞌ.
28 Se não houver intérprete, fique calado na igreja, falando consigo mesmo e com Deus.
29 Loꞌo chcuiꞌ ma̱ sca chaꞌ nu cua ntiꞌ Ni ta Ni loꞌo nguꞌ tyaꞌa ma̱ ni, liꞌ chcuiꞌ tucua sna tyaꞌa ti ma̱; nu xaꞌ la ñati̱ tyaꞌa ndiꞌi̱ ma̱ ca ndacua, culacua tiꞌ ma̱ si liñi ca ndyuꞌu chaꞌ nu nchcuiꞌ tyaꞌa ma̱.
29 Tratando-se de profetas, falem dois ou três, e os outros julguem cuidadosamente o que foi dito.
30 Loꞌo liꞌ si ta Ni sca chaꞌ loꞌo chaca ñati̱ nu ngaꞌa̱ loꞌo ma̱ ca ndacua, tsoꞌo la si cuaꞌa ma̱ jiꞌi̱ nu nchcuiꞌ clyo, chaꞌ xutacui chaꞌ nu nchcuiꞌ yu.
30 Se vier uma revelação a alguém que está sentado, cale-se o primeiro.
31 Lcaa tyaꞌa ma̱ nu cua ngujui sca chaꞌ jiꞌi̱ ma̱, sca chaꞌ nu cua ntiꞌ Ni ta Ni loꞌo ma̱, tsoꞌo si chcuiꞌ sa scaa ma̱ liꞌ lacua, chaꞌ ca tsaꞌa̱ ma̱ ca taꞌa ma̱ chaꞌ biꞌ, loꞌo liꞌ caca tlyu la tyiquee ma̱.
31 Pois vocês todos podem profetizar, cada um por sua vez, de forma que todos sejam instruídos e encorajados.
32 Cuꞌma̱ nu nchcuiꞌ loꞌo nguꞌ sca chaꞌ nu cua nda ycuiꞌ Ndyosi loꞌo ma̱, ycuiꞌ ca ma̱ ngaꞌa̱ chaꞌ cuaꞌa ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ ma̱, chaꞌ ná tyeje tacui ma̱ chacuayáꞌ jiꞌi̱ scaa ma̱.
32 Os espíritos dos profetas estão sujeitos aos profetas.
33 Ntiꞌ Ni chaꞌ tsoꞌo ti cuaꞌni na loꞌo tyaꞌa na loꞌo tyuꞌu tiꞌi̱ na, ná tsoꞌo ntiꞌ Ni si lye tsa nguixaꞌ nu nduꞌni na.
33 Pois Deus não é Deus de desordem, mas de paz. Como em todas as congregações dos santos,
34 Ná nda nguꞌ chacuayáꞌ chcuiꞌ nguꞌ cunaꞌa̱ ca su ndyuꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi; ngaꞌa̱ chaꞌ tucuá nu cunaꞌa̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ nu quiꞌyu, chaꞌ juaꞌa̱ cña ngulo Ni jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ cuaꞌni nguꞌ.
34 permaneçam as mulheres em silêncio nas igrejas, pois não lhes é permitido falar; antes permaneçam em submissão, como diz a lei.
35 Ca toniꞌi̱ taca xcuane nu cunaꞌa̱ jiꞌi̱ clyoꞌo si ntsuꞌu sca chaꞌ nu ntiꞌ nguꞌ chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ. Siꞌi chaꞌ tsoꞌo laca si chcuiꞌ sca nu cunaꞌa̱ laja su ndyuꞌu tiꞌi̱ nguꞌ.
35 Se quiserem aprender alguma coisa, que perguntem a seus maridos em casa; pois é vergonhoso uma mulher falar na igreja.
36 Ngaꞌa̱ chaꞌ tyiꞌu tiꞌ ma̱ chaꞌ siꞌi cuꞌma̱ laca nu ya̱a̱ nchcuiꞌ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu ngua su clyo, ni siꞌi nguꞌ tyaꞌa quichi̱ tyi ti ma̱ nu cua ndyuna chaꞌ biꞌ tya clyo.
36 Acaso a palavra de Deus originou-se entre vocês? São vocês o único povo que ela alcançou?
37 ¿Ha ntsuꞌu chacuayáꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ chcuiꞌ ma̱ chaꞌ nu cua nda ycuiꞌ Ndyosi loꞌo nguꞌ ntiꞌ ma̱? ¿Ha jiꞌi̱ cuꞌma̱ ti cua nda Ni Xtyiꞌi ycuiꞌ Ni chaꞌ cuaꞌni ma̱ cña jiꞌi̱ Ni? Cuaꞌa̱ jyaca̱ ma̱ lacua; cña nu nclyo naꞌ jiꞌi̱ ma̱ loꞌo nscua naꞌ quityi re, chacuayáꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi laca cña biꞌ,
37 Se alguém pensa que é profeta ou espiritual, reconheça que o que lhes estou escrevendo é mandamento do Senhor.
38 biꞌ chaꞌ ná tucuá ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ ñati̱ nu ná ntajaꞌa̱ taquiyaꞌ jiꞌi̱ chaꞌ re.
38 Se ignorar isso, ele mesmo será ignorado.
39 Juaꞌa̱ caca lacua, cuꞌma̱ tyaꞌa ngusñi na chaꞌ jiꞌi̱ Jesús, jña ma̱ chacuayáꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ caca chcuiꞌ ma̱ lcaa chaꞌ jiꞌi̱ Ni nu cua ntiꞌ Ni chaꞌ ta Ni loꞌo ñati̱. La cuiꞌ juaꞌa̱ tsoꞌo laca si ná cuaꞌa ma̱ jiꞌi̱ ñati̱ nu nchcuiꞌ chaꞌcña jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱.
39 Portanto, meus irmãos, busquem com dedicação o profetizar e não proíbam o falar em línguas.
40 Tsa biꞌ ti chaꞌ, xcuiꞌ tsoꞌo ti cuaꞌni ma̱ loꞌo tyuꞌu tiꞌi̱ ma̱ loꞌo tyaꞌa ma̱; liñi ti cuaꞌni ma̱, ñiꞌya̱ nu ngaꞌa̱ chaꞌ caca.
40 Mas tudo deve ser feito com decência e ordem.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar 1 Coríntios 14, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.