1 Coríntios 14
Chaʼ tsoʼo nu nchcuiʼ jiʼi̱ Jesucristo nu xuʼna na (CTANT) vs ARC
1 Cuaꞌni ma̱ chaꞌ xcuiꞌ tsoꞌo tyuꞌu tyiquee ma̱ ñaꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ ma̱ lacua. Loꞌo juaꞌa̱ jña ma̱ chacuayáꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ taca cuaꞌni ma̱ la cuiꞌ cña nu nda Xtyiꞌi ycuiꞌ Ni jiꞌna. Pana loꞌo chaca cña ntsuꞌu nu ndulo tsa jiꞌi̱ ma̱, chaꞌ ca tsaꞌa̱ ma̱ ta ma̱ chaꞌ loꞌo ñati̱, lcaa ñaꞌa̱ chaꞌ nu cua ntiꞌ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ ta Ni loꞌo nguꞌ biꞌ.
1 Segui o amor e procurai com zelo os dons espirituais, mas principalmente o de profetizar.
2 Sca ñati̱ nu nchcuiꞌ chaꞌcña jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱ laja loꞌo ndyuꞌu tiꞌi̱ ti ma̱ ni, siꞌi loꞌo cuꞌma̱ nchcuiꞌ yu, chaꞌ ná nchca cuayáꞌ tiꞌ ma̱ ni chaꞌ nda yu; sca ti loꞌo ycuiꞌ Ndyosi nchcuiꞌ yu biꞌ, chaꞌ Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi nduꞌni chaꞌ ta yu sca chaꞌ nu ná ngaꞌa̱ chaꞌ cuna nguꞌ tyaꞌa ma̱.
2 Porque o que fala língua estranha não fala aos homens, senão a Deus; porque ninguém o entende, e em espírito fala de mistérios.
3 Xaꞌ la ñati̱ nu ndachaꞌ liñi sca chaꞌ nu nda Ni loꞌo nguꞌ, loꞌo cuꞌma̱ nchcuiꞌ ñati̱ biꞌ. Taca xtyucua nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ taquiyaꞌ tsoꞌo la ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ Ni, taca cuaꞌni nguꞌ chaꞌ tyatí̱ la tyiquee ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ; juaꞌa̱ taca cuaꞌni nguꞌ chaꞌ tyiꞌi̱ ti̱ ti tyiquee ma̱ liꞌ.
3 Mas o que profetiza fala aos homens para edificação, exortação e consolação.
4 Tsoꞌo tsa cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ ca nguꞌ nu nchca nchcuiꞌ chaꞌcña jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱, chaꞌ ndyatí̱ la tiꞌ tyiquee ycuiꞌ ca nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi; pana tsoꞌo la nduꞌni ñati̱ nu ndachaꞌ liñi sca chaꞌ nu cua nda ycuiꞌ Ndyosi loꞌo ñati̱ biꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ, chaꞌ nduꞌni nguꞌ chaꞌ tyatí̱ la tiꞌ tyiquee lcaa nguꞌ tyaꞌa nduꞌni tlyu ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi.
4 O que fala língua estranha edifica-se a si mesmo, mas o que profetiza edifica a igreja.
5 Juaꞌa̱ naꞌ, tsoꞌo ntiꞌ naꞌ si lcaa cuꞌma̱ caca chcuiꞌ ma̱ chaꞌcña jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱; pana cña nu ndulo la chaꞌ jiꞌi̱ ma̱ laca si ta ma̱ chaꞌ loꞌo tyaꞌa ma̱, la cuiꞌ chaꞌ nu cua ntiꞌ ycuiꞌ Ndyosi chcuiꞌ Ni loꞌo ma̱. Tsoꞌo la si juaꞌa̱ taca ta ma̱ chaꞌ loꞌo tyaꞌa ma̱; ná ntsuꞌu chaꞌ chcuiꞌ ma̱ chaꞌcña jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱ liꞌ, sca ti ca si ntsuꞌu chaca nguꞌ nu taca jiꞌi̱ xtyacui chaꞌ biꞌ chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ tyaꞌa ndyuꞌu tiꞌi̱ ma̱. Liꞌ tsoꞌo la tyatí̱ tiꞌ tyiquee nguꞌ tyaꞌa ma̱.
5 E eu quero que todos vós faleis línguas estranhas; mas muito mais que profetizeis, porque o que profetiza é maior do que o que fala línguas estranhas, a não ser que também interprete, para que a igreja receba edificação.
6 Loꞌo tyalaa naꞌ su ndiꞌi̱ ma̱, siꞌi na xtyucua naꞌ jiꞌi̱ ma̱ si xcuiꞌ chaꞌcña jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱ chcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱; taca xtyucua naꞌ jiꞌi̱ ma̱ sca ti si caja sca chaꞌ ꞌna, sca chaꞌ nu cua ntiꞌ ycuiꞌ Ndyosi ta Ni loꞌo ma̱. Sca ti si culuꞌu liñi naꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ ca tsaꞌa̱ tsoꞌo la ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ Ni, juaꞌa̱ taca xtyucua naꞌ jiꞌi̱ ma̱ liꞌ.
6 E, agora, irmãos, se eu for ter convosco falando línguas estranhas, que vos aproveitaria, se vos não falasse ou por meio da revelação, ou da ciência, ou da profecia, ou da doutrina?
7 Cua ñaꞌa̱ ca chcua̱ musca, masi cuiꞌchcua̱, masi rube, ngaꞌa̱ chaꞌ culaꞌá tsoꞌo na jiꞌi̱ chaꞌ cuna tsoꞌo nguꞌ ni ji̱i̱ laca nu ndañi biꞌ.
7 Da mesma sorte, se as coisas inanimadas que fazem som, seja flauta, seja cítara, não formarem sons distintos, como se conhecerá o que se toca com a flauta ou com a cítara?
8 Juaꞌa̱ sendaru ni, ná tsaa nguꞌ cusu̱u̱ si ná cañi cui̱i̱ culaꞌá cuiꞌchcua̱ nu xiꞌyane jiꞌi̱ nguꞌ.
8 Porque, se a trombeta der sonido incerto, quem se preparará para a batalha?
9 La cuiꞌ juaꞌa̱ laca loꞌo cuꞌma̱, ná caca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ ni chaꞌ ntiꞌ ma̱ ta ma̱ loꞌo nguꞌ si ná liñi chcuiꞌ ma̱ chaꞌcña jiꞌi̱ nguꞌ loꞌo nguꞌ; loꞌo cuiꞌi̱ ti nchcuiꞌ ma̱ si ná nchcuiꞌ ma̱ chaꞌcña juaꞌa̱.
9 Assim, também vós, se, com a língua, não pronunciardes palavras bem inteligíveis, como se entenderá o que se diz? Porque estareis como que falando ao ar.
10 Chañi chaꞌ quiñaꞌa̱ tsa lo chaꞌcña nchcuiꞌ ñati̱ chalyuu, loꞌo juaꞌa̱ ntsuꞌu scaa lo ñati̱ nu nduna sca lo chaꞌcña.
10 Há, por exemplo, tanta espécie de vozes no mundo, e nenhuma delas é sem significação.
11 Pana si ná nduna na sca chaꞌ nu nchcuiꞌ sca ñati̱ slo na, liꞌ culacua tiꞌ na chaꞌ nguꞌ xta laca yu; ná ntsuꞌu chaꞌ jiꞌna loꞌo yu biꞌ liꞌ, masi tyaꞌa quichi̱ tyi na laca yu.
11 Mas, se eu ignorar o sentido da voz, serei bárbaro para aquele a quem falo, e o que fala será bárbaro para mim.
12 Cua jlo tiꞌ naꞌ chaꞌ ntiꞌ tsa ma̱ chaꞌ caca cuaꞌni ma̱ cua ñaꞌa̱ ca cña nu nda Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi jiꞌna; biꞌ chaꞌ jña la ma̱ chacuayáꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ taca jiꞌi̱ ma̱ cuaꞌni ma̱ lcaa lo cña tsoꞌo, cua ñaꞌa̱ ca cña nu xtyucua jiꞌi̱ nguꞌ tyaꞌa ngusñi ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ Jesús ca biꞌ, chaꞌ tyatí̱ la tiꞌ tyiquee nguꞌ.
12 Assim, também vós, como desejais dons espirituais, procurai sobejar neles, para a edificação da igreja.
13 Tsoꞌo lacua, si nchca chcuiꞌ na chaꞌcña jiꞌi̱ xaꞌ la ñati̱, pana tsoꞌo la si jña na chacuayáꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ na ni chaꞌ nda na loꞌo nguꞌ.
13 Pelo que, o que fala língua estranha, ore para que a possa interpretar.
14 Ndiꞌya̱ ndyaca si chaꞌcña jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱ chcuiꞌ na nu loꞌo nduꞌni tlyu na jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi: Chañi chaꞌ neꞌ cresiya jiꞌna nchcuiꞌ na loꞌo Ni tuꞌni, pana ni ycuiꞌ na, ná nchca cuayáꞌ tiꞌ na ni chaꞌ nda na.
14 Porque, se eu orar em língua estranha, o meu espírito ora bem, mas o meu entendimento fica sem fruto.
15 Ndiꞌya̱ cuaꞌni na loꞌo cuaꞌni tlyu na jiꞌi̱ Ni lacua: Taca chcuiꞌ na loꞌo Ni chaꞌ jiꞌna ti, sca chaꞌ nu ntsuꞌu neꞌ cresiya jiꞌna, pana ngaꞌa̱ chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ na ni chaꞌ nda na slo nguꞌ tyaꞌa na; la cuiꞌ juaꞌa̱ nu loꞌo cula tuꞌba na ji̱i̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, cula tuꞌba na chaꞌ jiꞌna ti tuꞌni, pana loꞌo nduꞌni chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ na ñiꞌya̱ ndyuꞌu chaꞌ nu nchcuiꞌ ji̱i̱ biꞌ.
15 Que farei, pois? Orarei com o espírito, mas também orarei com o entendimento; cantarei com o espírito, mas também cantarei com o entendimento.
16 Si ná cuaꞌni na juaꞌa̱, liꞌ ná caja ñiꞌya̱ ñacui̱ nguꞌ chaꞌ: “Juaꞌa̱ caca chaꞌ lacua”, loꞌo ndye nchcuiꞌ na liꞌ. Cua ñaꞌa̱ ca ñati̱ nu ndiꞌi̱ slo na ni, si chaꞌ jiꞌna ti laca chaꞌ nu chcuiꞌ na loꞌo nduꞌni tlyu na jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, ngaꞌaa caja ñiꞌya̱ chcuiꞌ nguꞌ liꞌ, chaꞌ ná nchca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ ni chaꞌ nda na, masi tsoꞌo tsa ta na xlyaꞌbe jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi.
16 Doutra maneira, se tu bendisseres com o espírito, como dirá o que ocupa o lugar de indouto o Amém sobre a tua ação de graças, visto que não sabe o que dizes?
17 Ná tyiqueeꞌ tsoꞌo tsa nchcuiꞌ na loꞌo Ni, pana chaꞌ nu nchcuiꞌ na biꞌ ná xtyucua jiꞌi̱ xaꞌ la nguꞌ tyaꞌa na tsiyaꞌ ti.
17 Porque realmente tu dás bem as graças, mas o outro não é edificado.
18 Tsoꞌo tsa ntiꞌ naꞌ ñaꞌa̱a̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ nchca ꞌna nchcuiꞌ naꞌ chaꞌcña jiꞌi̱ xaꞌ la ñati̱; nchca la jnaꞌ, xti la chaꞌ nchca jiꞌi̱ cuꞌma̱, ntiꞌ naꞌ.
18 Dou graças ao meu Deus, porque falo mais línguas do que vós todos.
19 Pana nu loꞌo ndyuꞌu tiꞌi̱ na chaꞌ cuaꞌni tlyu na jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, ntiꞌ naꞌ chaꞌ tsoꞌo la si chcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ sca tucua ti siꞌyu chaꞌ nu nchca cuayáꞌ tiꞌ ma̱ chaꞌ ca tsaꞌa̱ la ma̱ liꞌ; ná ndulo chaꞌ jiꞌi̱ ma̱ masi chcuiꞌ naꞌ tii mil tyaꞌa siꞌyu chaꞌ nu nchcuiꞌ xaꞌ ñati̱ nu ná nduna ma̱ jiꞌi̱ tsiyaꞌ ti, ná sca chaꞌ laca biꞌ.
19 Todavia eu antes quero falar na igreja cinco palavras na minha própria inteligência, para que possa também instruir os outros, do que dez mil palavras em língua desconhecida.
20 Cuꞌma̱ tyaꞌa ngusñi na chaꞌ jiꞌi̱ Cristo, tsoꞌo la si ná jlo tiꞌ ma̱ tsiyaꞌ ti na ca laca sca chaꞌ cuxi; ñiꞌya̱ laca nu sube, juaꞌa̱ caca ma̱ chaꞌ ná jlo tiꞌ nguꞌ sube chaꞌ biꞌ. Pana ngaꞌaa culacua tiꞌ ma̱ ñiꞌya̱ nu nclacua tiꞌ nu sube; juani culacua tsoꞌo tiꞌ ma̱, ñiꞌya̱ nclacua tiꞌ nguꞌ cusuꞌ.
20 Irmãos, não sejais meninos no entendimento, mas sede meninos na malícia e adultos no entendimento.
21 Ndiꞌya̱ chaꞌ nda quityi cusuꞌ: “Chcuiꞌ naꞌ loꞌo ñati̱ re”, nacui̱ ycuiꞌ Ndyosi, “ta naꞌ jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱ ca xaꞌ nasiyu̱ tyijyuꞌ la chaꞌ ca̱a̱ nguꞌ chcuiꞌ loꞌo nguꞌ re; pana masi cuaꞌni naꞌ juaꞌa̱, ná xñi nguꞌ re chaꞌ ꞌna”. Juaꞌa̱ nacui̱ ycuiꞌ Ndyosi nu Xuꞌna na.
21 Está escrito na lei: Por gente doutras línguas e por outros lábios, falarei a este povo; e ainda assim me não ouvirão, diz o Senhor.
22 Ntsuꞌu quiyaꞌ nu nduꞌni Ni chaꞌ caca chcuiꞌ nguꞌ chaꞌcña jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱ chaꞌ cube tiꞌ ñati̱ nu bilya xñi chaꞌ jiꞌi̱ Ni. Ná ntsuꞌu chaꞌ caca juaꞌa̱ xquiꞌya nguꞌ nu cua ngusñi chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni; pana loꞌo ta na sca chaꞌ nu cua nda Ni loꞌo ñati̱, biꞌ laca cuentya jiꞌi̱ nguꞌ tyaꞌa ngusñi na chaꞌ jiꞌi̱ Jesús, siꞌi cuentya jiꞌi̱ ñati̱ nu bilya xñi chaꞌ biꞌ.
22 De sorte que as línguas são um sinal, não para os fiéis, mas para os infiéis; e a profecia não é sinal para os infiéis, mas para os fiéis.
23 Ná tyiqueeꞌ tyalaa xi xaꞌ la ñati̱ ca su ndyuꞌu tiꞌi̱ ma̱, nguꞌ nu bilya xñi chaꞌ jiꞌi̱ Jesús, juaꞌa̱ nguꞌ nu siꞌi tyaꞌa ndyuꞌni tlyu ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi laca nguꞌ. Si tyalaa nguꞌ biꞌ su ndyuꞌu tiꞌi̱ ma̱ tsa tlyu ti, loꞌo liꞌ ñaꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ xcuiꞌ chaꞌcña jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱ nchcuiꞌ ma̱, liꞌ ñacui̱ nguꞌ biꞌ chaꞌ cua ngua loco ma̱.
23 Se, pois, toda a igreja se congregar num lugar, e todos falarem línguas estranhas, e entrarem indoutos ou infiéis, não dirão, porventura, que estais loucos?
24 Xaꞌ ñaꞌa̱ caca si xcuiꞌ chaꞌ nu cua nda ycuiꞌ Ndyosi loꞌo ma̱ laca chaꞌ nu chcuiꞌ ma̱ loꞌo tyaꞌa ma̱; nu loꞌo tyalaa nguꞌ su ndyuꞌu tiꞌi̱ ma̱, si nguꞌ nu bilya xñi chaꞌ jiꞌi̱ Jesús, nu siꞌi tyaꞌa ndyuꞌni tlyu ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi laca nguꞌ, liꞌ ca tyujuꞌu tiꞌ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌi̱ nguꞌ, nu loꞌo cuna nguꞌ chaꞌ nu nchcuiꞌ ma̱. Liꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ chaꞌ cuxi tsa laca ycuiꞌ nguꞌ,
24 Mas, se todos profetizarem, e algum indouto ou infiel entrar, de todos é convencido, de todos é julgado.
25 ycuiꞌ ca ti nguꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ lcaa chaꞌ cuxi nu ntsuꞌu yacu̱ꞌ ti neꞌ cresiya jiꞌi̱ nguꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ tyatu̱ sti̱ꞌ nguꞌ liꞌ chaꞌ cuaꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, ñacui̱ nguꞌ chaꞌ chañi chaꞌ ndiꞌi̱ Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi loꞌo cuꞌma̱.
25 Os segredos do seu coração ficarão manifestos, e assim, lançando-se sobre o seu rosto, adorará a Deus, publicando que Deus está verdadeiramente entre vós.
26 Cuꞌma̱ tyaꞌa ngusñi na chaꞌ jiꞌi̱ Jesús, ndiꞌya̱ cuaꞌni ma̱ nu loꞌo tyuꞌu tiꞌi̱ ma̱ loꞌo tyaꞌa ma̱: Tyatu̱ tsaca ma̱ chaꞌ cachaꞌ ni ji̱i̱ caca nu cula tuꞌba ma̱ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi; cuati tyatu̱ chaca nu culuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni jiꞌi̱ tyaꞌa ma̱; loꞌo liꞌ chcuiꞌ tsaca nguꞌ sca chaꞌ nu ntiꞌ Ni ta Ni loꞌo ma̱; loꞌo juaꞌa̱ taca ta ma̱ xi chaꞌ loꞌo chaꞌcña jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱, si loꞌo nchca jiꞌi̱ ma̱ xtyacui ma̱ chaꞌ biꞌ, chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ lcaa ñati̱ nu ngaꞌa̱ ca ndacua. Lcaa ñaꞌa̱ nu cuaꞌni ma̱ ntsuꞌu chaꞌ tyatí̱ la tiꞌ tyiquee lcaa ñati̱ tyaꞌa ndyuꞌu tiꞌi̱ ma̱.
26 Que fareis, pois, irmãos? Quando vos ajuntais, cada um de vós tem salmo, tem doutrina, tem revelação, tem língua, tem interpretação. Faça-se tudo para edificação.
27 Nu loꞌo chcuiꞌ ma̱ chaꞌcña jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱ ni, liꞌ tsoꞌo masi tucua sna tyaꞌa ti ma̱ chcuiꞌ ma̱, sa scaa ti ma̱ chcuiꞌ ma̱ liꞌ. Cuayáꞌ tsa jua ti nguꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ ngaꞌa̱ chaꞌ caja sca nu xtyacui chaꞌ biꞌ, chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ lcaa ma̱;
27 E, se alguém falar língua estranha, faça-se isso por dois ou, quando muito, três, e por sua vez, e haja intérprete.
28 pana si ná caja sca nu xtyacui chaꞌ biꞌ, liꞌ tsoꞌo la masi ná chcuiꞌ ma̱ chaꞌcña jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱ laja loꞌo ndyuꞌu tiꞌi̱ ma̱. Sca ti tsoꞌo si chcuiꞌ ma̱ chaꞌcña biꞌ ca su ntucua ma̱ ycuiꞌ ti ma̱. Sca ti ycuiꞌ Ndyosi caca cuayáꞌ tiꞌ chaꞌ biꞌ liꞌ.
28 Mas, se não houver intérprete, esteja calado na igreja e fale consigo mesmo e com Deus.
29 Loꞌo chcuiꞌ ma̱ sca chaꞌ nu cua ntiꞌ Ni ta Ni loꞌo nguꞌ tyaꞌa ma̱ ni, liꞌ chcuiꞌ tucua sna tyaꞌa ti ma̱; nu xaꞌ la ñati̱ tyaꞌa ndiꞌi̱ ma̱ ca ndacua, culacua tiꞌ ma̱ si liñi ca ndyuꞌu chaꞌ nu nchcuiꞌ tyaꞌa ma̱.
29 E falem dois ou três profetas, e os outros julguem.
30 Loꞌo liꞌ si ta Ni sca chaꞌ loꞌo chaca ñati̱ nu ngaꞌa̱ loꞌo ma̱ ca ndacua, tsoꞌo la si cuaꞌa ma̱ jiꞌi̱ nu nchcuiꞌ clyo, chaꞌ xutacui chaꞌ nu nchcuiꞌ yu.
30 Mas, se a outro, que estiver assentado, for revelada alguma coisa, cale-se o primeiro.
31 Lcaa tyaꞌa ma̱ nu cua ngujui sca chaꞌ jiꞌi̱ ma̱, sca chaꞌ nu cua ntiꞌ Ni ta Ni loꞌo ma̱, tsoꞌo si chcuiꞌ sa scaa ma̱ liꞌ lacua, chaꞌ ca tsaꞌa̱ ma̱ ca taꞌa ma̱ chaꞌ biꞌ, loꞌo liꞌ caca tlyu la tyiquee ma̱.
31 Porque todos podereis profetizar, uns depois dos outros, para que todos aprendam e todos sejam consolados.
32 Cuꞌma̱ nu nchcuiꞌ loꞌo nguꞌ sca chaꞌ nu cua nda ycuiꞌ Ndyosi loꞌo ma̱, ycuiꞌ ca ma̱ ngaꞌa̱ chaꞌ cuaꞌa ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ ma̱, chaꞌ ná tyeje tacui ma̱ chacuayáꞌ jiꞌi̱ scaa ma̱.
32 E os espíritos dos profetas estão sujeitos aos profetas.
33 Ntiꞌ Ni chaꞌ tsoꞌo ti cuaꞌni na loꞌo tyaꞌa na loꞌo tyuꞌu tiꞌi̱ na, ná tsoꞌo ntiꞌ Ni si lye tsa nguixaꞌ nu nduꞌni na.
33 Porque Deus não é Deus de confusão, senão de paz, como em todas as igrejas dos santos.
34 Ná nda nguꞌ chacuayáꞌ chcuiꞌ nguꞌ cunaꞌa̱ ca su ndyuꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi; ngaꞌa̱ chaꞌ tucuá nu cunaꞌa̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ nu quiꞌyu, chaꞌ juaꞌa̱ cña ngulo Ni jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ cuaꞌni nguꞌ.
34 As mulheres estejam caladas nas igrejas, porque lhes não é permitido falar; mas estejam sujeitas, como também ordena a lei.
35 Ca toniꞌi̱ taca xcuane nu cunaꞌa̱ jiꞌi̱ clyoꞌo si ntsuꞌu sca chaꞌ nu ntiꞌ nguꞌ chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ. Siꞌi chaꞌ tsoꞌo laca si chcuiꞌ sca nu cunaꞌa̱ laja su ndyuꞌu tiꞌi̱ nguꞌ.
35 E, se querem aprender alguma coisa, interroguem em casa a seus próprios maridos; porque é indecente que as mulheres falem na igreja.
36 Ngaꞌa̱ chaꞌ tyiꞌu tiꞌ ma̱ chaꞌ siꞌi cuꞌma̱ laca nu ya̱a̱ nchcuiꞌ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu ngua su clyo, ni siꞌi nguꞌ tyaꞌa quichi̱ tyi ti ma̱ nu cua ndyuna chaꞌ biꞌ tya clyo.
36 Porventura, saiu dentre vós a palavra de Deus? Ou veio ela somente para vós?
37 ¿Ha ntsuꞌu chacuayáꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ chcuiꞌ ma̱ chaꞌ nu cua nda ycuiꞌ Ndyosi loꞌo nguꞌ ntiꞌ ma̱? ¿Ha jiꞌi̱ cuꞌma̱ ti cua nda Ni Xtyiꞌi ycuiꞌ Ni chaꞌ cuaꞌni ma̱ cña jiꞌi̱ Ni? Cuaꞌa̱ jyaca̱ ma̱ lacua; cña nu nclyo naꞌ jiꞌi̱ ma̱ loꞌo nscua naꞌ quityi re, chacuayáꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi laca cña biꞌ,
37 Se alguém cuida ser profeta ou espiritual, reconheça que as coisas que vos escrevo são mandamentos do Senhor.
38 biꞌ chaꞌ ná tucuá ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ ñati̱ nu ná ntajaꞌa̱ taquiyaꞌ jiꞌi̱ chaꞌ re.
38 Mas, se alguém ignora isso, que ignore.
39 Juaꞌa̱ caca lacua, cuꞌma̱ tyaꞌa ngusñi na chaꞌ jiꞌi̱ Jesús, jña ma̱ chacuayáꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ caca chcuiꞌ ma̱ lcaa chaꞌ jiꞌi̱ Ni nu cua ntiꞌ Ni chaꞌ ta Ni loꞌo ñati̱. La cuiꞌ juaꞌa̱ tsoꞌo laca si ná cuaꞌa ma̱ jiꞌi̱ ñati̱ nu nchcuiꞌ chaꞌcña jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱.
39 Portanto, irmãos, procurai, com zelo, profetizar e não proibais falar línguas.
40 Tsa biꞌ ti chaꞌ, xcuiꞌ tsoꞌo ti cuaꞌni ma̱ loꞌo tyuꞌu tiꞌi̱ ma̱ loꞌo tyaꞌa ma̱; liñi ti cuaꞌni ma̱, ñiꞌya̱ nu ngaꞌa̱ chaꞌ caca.
40 Mas faça-se tudo decentemente e com ordem.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar 1 Coríntios 14, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.